24,349 matches
-
context, educați, conținut, resurse? • Cum se relaționează obiectivele cu strategiile de învățare? Dar cu formele de evaluare? • Cum se precizează și realizează echilibrat obiectivele informative-formative-educative? • Cum se utilizează datele nonformale? • Cum se utilizează experiențele anterioare în temă ? • Cum se precizează, adaptează la specificul educaților? • Cum se adaptează la condițiile contextului din clasă ? • Cum se corelează finalitățile la nivel interdisciplinar? Cunoștințe experiențiale proprii, în rezolvarea sarcinilor concrete. Aplicații. Ipoteze. Reflecții. Competențe. Atitudini • Cum, cât se pot să concretiza scopurile și obiectivele în
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
relaționează obiectivele cu strategiile de învățare? Dar cu formele de evaluare? • Cum se precizează și realizează echilibrat obiectivele informative-formative-educative? • Cum se utilizează datele nonformale? • Cum se utilizează experiențele anterioare în temă ? • Cum se precizează, adaptează la specificul educaților? • Cum se adaptează la condițiile contextului din clasă ? • Cum se corelează finalitățile la nivel interdisciplinar? Cunoștințe experiențiale proprii, în rezolvarea sarcinilor concrete. Aplicații. Ipoteze. Reflecții. Competențe. Atitudini • Cum, cât se pot să concretiza scopurile și obiectivele în sarcini de lucru? • Cum se pot
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și aprecierii rolului pregătirii pedagogice a unui profesor, datorată manifestării insistente a unor prejudecăți și care dovedesc încă persistența empiricului. Toate aceste constatări inițiale au influențat analiza critică a contextului de conturare și aplicare a proiectului constructivist de programă curriculară, adaptată pentru a putea echilibra rolurile și pertinența ei în: • precizarea obiectivelor învățării constructiviste în termeni de capacități, competențe (formulare, selectare, ponderare, extindere, combinare), • precizarea temelor (raportarea la așteptările profesionalizării didactice, la nevoile cerute de rezolvarea situațiilor reale predominante, la posibilitatea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
că el nu poate fi eficient în clasă, dacă nu există și la nivelul instituției educative (Idol și Jones, 1991, pp. 414-450). Aici, în primul rând, să se formeze cultura școlii în problemă, ca să devină model de cum educatorii să-și adapteze întreaga activitate la această paradigmă, ca aspect al calității, cu consecințe pe diferite paliere ale activității școlare, cu prevederea și rezolvarea de limite, de dificultăți. Atunci problema aparține politicii educaționale a școlii ca organizație, unde se lucrează astfel cu toți
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
văzut doar ca focalizare pe modul de activitate, pe educat și pe procesele învățării, în situații reale aduse în clasă, iar nu pe conținutul de învățat propriu-zis transmis, ci utilizată ca mijloc în exersarea dimensiunilor dezvoltării. În funcție de aceasta, educatorul își adaptează obiectivele, resursele, organizarea, proiectarea, strategiile, evaluarea și oferă suporturile necesare, situațiile, strategiile de motivare, instrumentele. Iar educații sunt încurajați să-și asume sarcini, responsabilități, acțiuni independente sau prin colaborare, pentru dezvoltarea prioritară a propriilor capacități și competențe. 4.2. Principii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a dificultăților, a dezavantajelor în învățare evidențiate de/la educați și rolul facilitator al educatorului sau de proiectare bazată pe metode de analiză critică și autoreglare cognitivă. ► Diversificarea modelelor prin combinarea diferitelor teorii, rezultând multe variante de proiectare, ca alternative adaptate la educați, la context, la obiective, la conținuturi, la management, la condițiile concrete de aplicare a unei/unor teorii, dar și cu efectuarea de generalizări interpretative în teorii explicative proprii. ► Teorii asupra proiectării învățării pe teme predominant educative, cu valorificarea
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
organizare, structurare a cunoștințelor și categorizare a lor. Gândirea strategică Succesul învățării depinde și de cum utilizează gândirea, folosirea rațională a strategiilor de cunoaștere în realizarea sarcinilor, în rezolvarea de probleme și situații noi, cum formulează interpretări și reflecții proprii, cum adaptează metodele de cunoaștere, cum folosește feedbackul, cum se raportează critic la modele, cum stabilește variate corelații. Educatorul nu transmite, ci îndrumă, facilitează, dezvoltă, aplică strategii, evaluează modul de cunoaștere, de învățare. Metacogniția Gândirea de după gândire oferă prilejul aprecierii critice a
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
integrare, acomodare. Standarde și evaluare Ca părți integrante ale procesului învățării intră și diagnosticul inițial, dar și monitorizarea pe parcurs și verificarea finală. Ele oferă importante informații asupra proceselor, influențelor, dinamicii, dificultăților procesului învățării, a realizării scopurilor și le analizează, adaptează noile soluții oportune, resurse, sarcini, relații folosind feedbackul. Standardele arată atingerea așteptărilor sociale precizate, la anumite etape, în termeni de performanțe, dar particular interesează realizarea progresului în raport cu acestea și consecințele acționale diferențiate. Ca urmare, autorii propun un model LCM (Learner-Centered
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și nu transmitere, dictare integrală, la dezvoltarea și afirmarea capacităților cognitive prin învățarea lui, cu centrarea prelucrării pe obiective, cu selectarea lui (care este mai evident formativ, cum să schimbe atitudinea față de noul său rol de instrument, cum să fie adaptate temele și sarcinile la diferențele elevilor, cum să fie înlănțuite activitățile de învățare implicate, cum să se facă diferite corelații ș.a.). ► Metodologic, facilitarea contextului oportun noii paradigme determină educatorul să reflecteze la: • cum să aleagă tipurile de învățare pentru fiecare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
câtorva factori: • al emoțiilor (pe fond neurospihic în activarea conexiunilor, ceea ce în educație înseamnă încurajare, trăire, context, motivație, inovație, pentru a evita insuccesul, frustrarea, pasivitatea, care blochează performanța), • al sprijinirii prioritare a formării și afirmării gândirii critice, pentru a nu adapta pasiv diferite modele și judecăți date, a găsi soluții la viața reală, a lua decizii raționale, • al sprijinirii înțelegerii și folosirii personalizate a diferitelor strategii de cunoaștere și acțiune, • al sprijinirii implicării mai diversificate în aplicații a informațiilor, • al sprijinirii
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
după rezultate, nu după abilități practice. 4.7. Centrarea pe educat și reevaluarea rolului autoeducației Centrarea pe educat își motivează diversificat sprijinul tot mai intens acordat tendinței naturale a acestuia de a se autocunoaște, a se autodepăși, pentru a se adapta, a se integra și a se afirma mai eficient în realitate (a face față ritmului și complexității acesteia, a-și pune în valoare competențele, a se corecta și a se autoperfecționa continuu pentru împlinirea dezvoltării personalității sale, a oferi un
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fi acum intensiv antrenate, căci efectiv construcția cunoașterii aparține educatului, dincolo de proiectarea globală făcută de către educator, • prin propunerea de către educați a unor alternative rezultate din procesul propriei construcții educatorului însuși, care persistă în propria proiectare și va trebui să-și adapteze strategia sa de predare sau îndrumare. Modelele constructiviste construite pe combinarea acestor strategii încă trebuie să mai convingă în plan practic, mai ales pe educator, care promovează încă paradigmele instruirii clasice, deși contribuțiile teoretice și experimentale s-au multiplicat (Siebert
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Cerghit, 2006): metode de comunicare și dobândire a valorilor socioculturale, metode de explorare sistematică a realității obiective, metode fundamentate pe acțiune practică și metode de raționalizare a conținuturilor și operațiilor de predare/învățare. Metodele constructiviste propriu-zise și chiar cele clasice adaptate principiilor constructiviste au nevoie de un context pedagogic adecvat, în corelație și cu întreaga concepție asupra curriculumului nou, reconsiderat pe prioritatea formării competențelor. Or, acest context este proiectat specific spre realizare de către profesor, prin precizarea strategiilor de organizare și desfășurare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
condiții ale contextului practic. Dar și cum rezultă alternative metodologice de proiectare și modele practice de proiecte-constructe, raționale, flexibile și personalizate, asigurând-se astfel caracterul științific al practicii și manifestarea profesionalizării educatorului, prin capacitățile, competențele de a cerceta și a adapta la mediul pedagogic dat. O astfel de abordare satisface obiectivul elaborării de instrumente eficiente, necesare educatorului, care să concretizeze aceste preocupări, incluse clasic în "pregătirea pentru activitate", unde își poate manifesta înțelegerea problemei, dar și afirmarea creativității manageriale, aici (proiectare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rolurilor manageriale, au identificat problemele apărute și care trebuie rezolvate oportun și altfel decât în proiect, au căutat respectarea sau adaptarea eficientă a strategiilor proiectate, au facilitat și îndrumat utilizarea instrumentelor, a resurselor pregătite, au urmărit efectele asupra educaților, au adaptat modurile de comunicare și colaborare, au formulat reflecții și noi soluții. ► În Evaluare, au valorificat folosirea microevaluărilor pe parcurs și adaptarea formativă în consecință, au aplicat efectuarea evaluării sumative, au formulat reflecții globale asupra proiectării, a proiectului și a rezultatelor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Paradigma artistică Design și Dezvoltare • Specificarea designului este rezultatul fazei de analiză. • Prototipul asamblează produsele finale ale variantelor posibile. • Specificațiile designului sunt rezultatul deliberărilor. • Prototipul există material sau ca idee de perspectivă. • Specificațiile designului arată evoluția evaluării prototipului. • Prototipurile sunt adaptate de către practicieni. Specificarea arată creativitatea proiectantului. • Produsul este perfecționat ca formă, redare. Implementare • Aplicarea designului depinde de calitatea proiectului, de modul de încorporare în contextul real. • Aplicarea arată rolul exprimării opiniilor, alternativelor în design și în evaluarea proceselor. • Aplicarea oferă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
elementele instruirii antrenate în proiectarea reală, cu alternative ale elementelor contextului pedagogic (obiective, conținuturi, resurse, strategii, roluri, evaluare), nu reprezintă decât variante posibile ale abordării, desfășurării activității proiectate, din care apoi educatorul decide asupra uneia sau o reconcepe sau o adaptează, chiar în timpul desfășurării ei sau o reconstruiește după finalizare, în baza analizei critice făcute. Fără a detalia, a comenta pe larg rezultatele (obținute prin experimentul desfășurat, apud Joița, E, 2008, pp. 133-135), reținem pentru problema conturării demersului proiectiv, constatarea conturării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ci cu alternative metodologice, pe diverse criterii, să se prevadă și să se găsească alternative la dificultăți, restricții și erori tipice. Atitudinea educatorului asigură reușita acestei evaluări, dacă: este convins de valoarea ei pentru toți educații, o raportează și se adaptează la context, acordă atenție pregătirii activității, nu face pe educat să se simtă incompetent, recurge la oferirea de puncte de sprijin și variate sugestii de soluționare, stimulează educații să-și construiască înțelegerea, evită monotonia, asigură continuitatea experiențelor anterioare, ierarhizează valoric
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
la verificarea clasică a cunoștințelor (fără a fi însă excluse), ci se va modifica chiar în acord cu conceptul de competență un ansamblu integrat de cunoștințe declarative, procedurale, atitudinale. Ele permit, în fața unei categorii de situații complexe, de a se adapta, a aborda probleme și a realiza proiecte, capacitatea de a pune în aplicare un ansamblu organizat de categorii de achiziții și atitudini, care permit rezolvarea unui număr de sarcini-problemă ale contextului real, variat, complex, iar nu o simplă aplicație. Ceea ce
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru stimularea participării grupului/clasei, sunt preocupați și de cercetarea științifică tematică. În alți termeni, sunt menționate drept competențe de bază pentru un bun leadership promovat în școala/clasa-organizație: viziune asupra viitorului organizației, inspirație pentru utilizarea resurselor ei, strategii variate adaptate conform cerințelor SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunități, restricții), tactici variate pentru a pune în aplicare strategiile după context, focalizare pe valorificarea inițiativelor și a priorităților, putere de convingere și de motivare, stabilire de interrelații variate, folosire a aspectelor socio-afective
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
urmări procesele reale pe obiective, • a motiva participarea, • a aprofunda modul de interrelaționare, • a diversifica îndrumarea, • a crea o cultură pozitivă asupra sarcinilor și rolurilor, • a sprijini amplificarea colaborării, • a valorifica inițiativele provenite de la elevii conduși, • a vedea priorități, • a adapta structurile, • a reconsidera folosirea timpului și a altor resurse, • a părăsi stilul dominant autocratic, • a dovedi flexibilitate și tact, adaptare constructivă. În acest caz, ne apropiem mai mult de ceea ce unii autori denumesc "managerial leadership", pentru a sublinia mai accentuat
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
explică necesitatea și posibilitatea acțiunilor proprii de construcție a învățării, care îndrumă diferit de la un grup/educat la altul. În caz contrar (când transmite integral informațiile, demonstrează modul de rezolvare a sarcinilor și a înțelegerii, dirijează pas cu pas, nu adaptează curriculumul, are atitudine autoritară), nu mai este recunoscut ca lider, ci ca simplu educator și manager clasic, care-și îndeplinește rolurile formale. Or, îndeplinirea lor efectivă, prin leadership, este mai ales legată de afirmarea și perfecționarea ultimelor, încât apare strânsă
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
educatori (părinți, colegi ș.a.): unii pun accent pe conformarea la normele statutare, la cele precizate în diferite regulamente, iar alții apreciază comportamentul pedagogic și în leadership. Încât acesta își poate juca rolul după aceste așteptări particulare în mod diferit: fie adaptându-se, fie trăind un disconfort psihic, generator de insuccese. Presiunea de rol îi determină astfel schimbarea priorităților după factorul dominant care formulează așteptările: unele vin de la managerii formali ai organizației, altele de la educați, părinți. Atunci soluția de armonizare se găsește
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
spre noile sau viitoarele activități sau abordări interdisciplinare? Ce puncte de sprijin să ofer diferitelor categorii de educați? Cum să coordonez ritmurile lor de lucru? Cum să îmbin cerințele predării cu realizarea concomitentă a problemelor conducerii clasei? Cum să implementez, adaptez proiectul elaborat în contextul real al clasei? ș.a Eficiența activității educatorului ca manager și lider în clasă nu este atinsă fără a face apel intensiv la comunicare, la colaborare cu educații, care este o problemă amplu studiată în plan
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
avea nevoie de respectarea a două condiții manageriale: de cunoaștere a experiențelor anterioare de participare a elevilor, ce satisfacții au obținut, ce elemente de rutină au, ce greșeli tipice manifestă în procesul învățării, ce așteptări noi formulează educații, pentru a adapta leadershipul la ele. Având în vedere statutul educaților, stadiul în care se află ca formare, dezvoltare, ca experiență acumulată în această problemă, cerințele curriculumului, stadiul inițierii în specificul disciplinei școlare respective, desigur că educatorul poate stabili însă rațional până la ce
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]