24,150 matches
-
zile am trăit fără tatăl nostru. Tata suferea pe nedrept chinurile unei detenții neomenești, în timp ce mama lupta din răsputeri să supraviețuim într-o lume în care dragostea față de aproapele dispăruse. Ne-am apropiat și am făcut roată împrejurul fratelui care dormea liniștit pe salteaua de paie zâmbind îngerește spre noi parcă ne-ar fi spus: Știu că sunteți lângă mine, că mă iubiți din toată inima, că sunteți gata să vă dați viața pentru mine. Și eu vă iubesc mult, mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
unei imperioase chemări lăuntrice, și în căsuța noastră părăginită și amărâtă a răsunat cel mai frumos cântec de leagăn ce și-a luat vreodată zborul spre infinitul cerului în cinstea celei mai frumoase și inteligente ființe de pe acest pământ: omul. "Dormi copile drag Mama îți trimite Peste-al serii prag Vise liniștite Dormi ușor, ușor Clipele tăcute Se opresc din zbor Fruntea să-ți sărute." ("Cîntec de leagăn" după F. Schubert) Surprinsă și copleșită de o emoție nestăpânită, mama ne-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
răsunat cel mai frumos cântec de leagăn ce și-a luat vreodată zborul spre infinitul cerului în cinstea celei mai frumoase și inteligente ființe de pe acest pământ: omul. "Dormi copile drag Mama îți trimite Peste-al serii prag Vise liniștite Dormi ușor, ușor Clipele tăcute Se opresc din zbor Fruntea să-ți sărute." ("Cîntec de leagăn" după F. Schubert) Surprinsă și copleșită de o emoție nestăpânită, mama ne-a cuprins în privirea ei iubitoare ca pe cea mai de preț comoară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
temă tipic romantică de altfel. Trei țigani visători sunt culcați la umbra unei sălcii; unul cântă din vioară pentru propria sa plăcere, al doilea trage din pipă, urmărind cu privirea jocul cercurilor de fum. În fine, cel de al treilea doarme lângă țambalul agățat de o ramură a salciei. Astfel, conchide Lenau, cum viața nu este altceva decât o noapte, o putem disprețui de trei ori, dormind, fumând sau jucând cărți." (Vaux de Foletier, Mille ans d'historie des Tsiganes, Editura
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pipă, urmărind cu privirea jocul cercurilor de fum. În fine, cel de al treilea doarme lângă țambalul agățat de o ramură a salciei. Astfel, conchide Lenau, cum viața nu este altceva decât o noapte, o putem disprețui de trei ori, dormind, fumând sau jucând cărți." (Vaux de Foletier, Mille ans d'historie des Tsiganes, Editura Fayard, 1970). Masterand la Institul European al Universității din Geneva, anul 1999 19 ianuarie 1999 Biblioteca facultății de teologie protestantă din Geneva. Câteva cărți despre "părinții
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
mai cunoscut această senzație pe vremuri, la București, când ascultam emisiunea Duminicile celor singuri, cu Florin Călinescu în mare formă și deloc "manelizat" pe vremea aceea). France Culture este postul care îmi acompaniază insomniile pasagere. Ora 04.45: nu pot dormi, citesc și ascult respirația nopții, muzica în surdină. Deodată, se aude Ciocârlia, muzica solară, puternică, inconfundabilă. Lacrimi de dor de casă. Sunt trist, obosit, dar fericit în același timp, atât de fericit că am putut trăi acest sentiment de redescoperire
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
a rezistenței intelectuale se poate citi atunci când ești de planton! Imposibil de descris în cuvinte, mă simt ca un sabotor al sistemului. Remember: prostie organizată, prostie cu metodă. S dă "alarma" în unitate, către ora 5 dimineață, ca să apuce să doarmă totuși puțin domnii ofițeri. Ieșim îmbrăcați în grabă și nespălați pe betonul din curtea unității. Suntem obligați să întindem inventarul nostru mizer pe foi de cort și să așteptăm vizita comandantului de unitate. Plouă mărunt, este frig, umed, curtea unității
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pentru că am jurat la rândul meu că nu voi mai trece niciodată pe acolo. Proprietatea era vizibilă și cu aplicația informatica Google Earth, dar nici măcar așa, din susul cerului mincinos al Internetului, nu doresc să o mai văd. Apele care dorm nu trebuie tulburate. Doamna Cuendet are în grădină zece arțari seculari, care în fiecare toamnă își leapădă povara de frunze mari ca palma, untoase, care nu vor să putrezească cu nici un chip. Sarcina mea este să le strâng cu o
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Golf-ul lor VR4 tuned, după ce au fumat des joints (țigări cu marijuana). Una costă cât salariul meu pe două ore de lucru. Este o seară caldă, de primăvară-vară, prima seară cu adevărat caldă a anului. Orașul nu vrea să doarmă. Nu mi-a venit să-mi cred ochilor: pe trotuar, un bătrân țintuit într-un scaun cu rotile, își plimba papagalul verde-roșu-galben, imens. Pasărea picotea pe umărul său drept. Bătrânul fumează cu ajutorul unui portțigaret lung, de fildeș îngălbenit de timp
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de ucenicie, până în fatidica zi de 23 iunie. O mare firmă de medicamente lansa un nou medicament vasodilatator. Directori de clinică și cardiologi renumiți din toată lumea erau prezenți pentru trei zile la Geneva. Excursiile, mesele fastuoase și verificările de conturi dormind în băncile private erau agrementate cu două-trei prezentări ale medicamentului miracol, pe care le suportau cu stoicism. Era prima reuniune de acest nivel la care mi se acordase o oarecare autonomie, în sensul că nu mai eram însoțit de un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
o Biserică" un anumit Mons. Spalding, episcop american. 30 noiembrie 2002 Trei cărți am cumpărat astăzi la Marché aux Puces. Le-am găsit în niște lăzi care au aparținut unui român exilat la Geneva în anii '50. Posibil fost legionar. Dormea în lăzile acelea toată literatura exilului românesc: P. Dumitriu, Goma, C. Virgil Gheorghiu, Sanda Stolojan etc. Plus inconfundabilele albume de artă (pictori români) de la editura Meridiane, grele ca niște cărămizi de hârtie, și dicționare românești. Tot ceea ce a însemnat țară
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
pentru care am lucrat, dar niciun franc în plus. Mă urc grăbit în ultimul tren de întoarcere spre Geneva. Este plin de tailandeze și filipineze care lucrează ca bone și femei de serviciu în vilele din regiune. Jumătate dintre ele dorm cu capul rezemat de ferestrele vagonului, cealaltă jumătate dezleagă integrame din reviste colorate în tonuri violente de roz, galben, verde. 11 februarie 2003 Am citit pe nerăsuflate "jurnalul" lui Gabriel Liiceanu, camuflat sub titlul inteligent-ezoteric Ușa interzisă, Editura Humanitas, 2003
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Frumușel, frumușel, și nici prea negru. Românaș de-al nostru". Și oare nu avea dreptate? Iau bicicleta și plec, cu promisiunea de a lua și eu ziarele, într-o bună zi. 7 septembrie 2003 Ora 3,06 dimineața. Nu pot dormi cu nici un chip. Nici chiar ceaiul marca Noapte Bună adus din România, mirosind îngrozitor a valeriană, mac și alte ierburi vrăjitorești nu-mi este de folos. Pe cutia de ceai, reproducerea unei celebre ilustrate comuniste reprezentând un apus de soare
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
aspirator la DOSIM, mare întreprindere de curățenie și de întreținere a clădirilor, și-a terminat studiile și se întoarce în România. Peste 50 de kilograme de bagaje, frumos repartizate în valize de toate mărimile și culorile. Într-una din ele doarme frumos ambalată sfânta-sfintelor, o combină muzicală Sony nou nouță, pe care și-a dorit-o toată viața, imposibil de cumpărat în România natală la prețul de aici. Experiența plecării în sine și a părăsirii "paradisului" elvețian este extrem de traumatizantă; parcă
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vor să meargă în Elveția, pentru a cere un imposibil de obținut azil politic, urmând apoi să fie expulzați cu biletul de întoarcere plătit de elvețieni și suma de 500 de euro de persoană, ca ajutor de repatriere. Vor să doarmă de îndată ce s-a lăsat întunericul, sunt deranjați de luminile de veghe ale mașinii și ca atare încep să le ungă cu gem pentru a le atenua intensitatea. La orele două din noapte, s-au năpustit asupra șoferului, cerându-i să
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nu mai amestece pe același etaj africanii cu europenii, sau, dacă nu se poate astfel, repartizarea camerelor să se facă selectiv. Africanii au alt tip de comportamentdecât europenii, vorbesc natural mai puternic, pe tonuri înalte, adoră să mănânce împreună, să doarmă împreună etc. 01 aprilie 2005 Tot Mehdi Tunisianul mă întreabă în stilul său candid cine este Papa, reacție la nebunia mediatică care a cuprins lumea după moartea lui Ioan Paul al-II-lea. Încerc să-i explic simplu, dar cu exemple istorice
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
amănunte? A.R. Da, e absolut adevărat. În timpul războiului, am trăit mai multe etape. În prima etapă, înainte de-a fi scoși din casă, au fost cazați la noi diferiți ofițeri. Chiar și în camera mea, eu fiind obligată să dorm cu părinții. La început au fost cazați ofițeri români. Îmi amintesc bine de unul, un ofițer în rezervă, de vreo patruzeci de ani, avocat din București, Măgârdicean pe nume - foarte domn, foarte stilat, cultivat, cu care aveam lungi discuții, eu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
mă va trimite el la Moscova, la universitate. În aceeași zi, părinții m-au expediat de-acasă la niște rude. Când a plecat din casa noastră, ofițerul rus a luat cu el - ca suvenir, probabil - cearșafurile de pat pe care dormise. R.P. Și uite cum ați ratat o studenție la Moscova, unde, cu un mic efort de sincronizare temporală, l-ați fi putut cunoaște pe Ion Iliescu. Mă rog, nu știu dacă v-ar fi făcut foarte bine. Dar să continuăm
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
tu mai bine, sus, carduri de cocori, Să ne urcăm, de mână, pe vechile cărări, Să mergem sus, la stana, pe creasta dintre zări. Acolo sus nu fie, în noapte, decât noi, Să ne cuprindem iarăși, în brațe amândoi, Să dormi apoi cu mine, la stana, lângă hau, O noapte de poveste și n-o să-ți pară rău. Și de-o să vină noaptea, furtună, ca pe vremuri, Să stai cuprinsa-n brațe, de frică să nu tremuri. Afară de-o să treacă
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93338]
-
erau: puișorii, pisoii, cățeii, mieii, vițeii, purceii și, în consecință părinții acestor ființe erau și “părinții” mei; ce ma iubeau și-mi tolerau, cu “înțelegere”, toate greșelile. Mi-am dat seama de acest lucru când din grămadă de purcei, ce dormeau lângă scroafa, am luat, să mă joc, un purcel. Purcelul s-a uitat la mine, eu l-am mângâiat și el a adormit la mine în brațe. Scroafa, ne-a mirosit și apoi s-a întins la soare lângă noi
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93330]
-
drăcească. Asta - foarte abstract vorbind - mi se pare suspect. Știam că această cale e la locul ei, pașnică, simpatică, poetică - ce mare pericol pot reprezenta acolo, departe, câteva picături din sânul Iunonei ajunse în cer pe când îl alăpta pe Hercule? Dormeam liniștit. Atunci de unde naiba i s-a năzărit să atragă nori de hidrogen și să aspire la catastrofe? Nu știa că nu-i de joacă cu hidrogenul? Ce a enervat-o, ce a exacerbat-o, ce a făcut-o să
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
soția faraonului Painetchem I din a 20-a dinastie, mare preoteasă a lui Amon, moare la nașterea fiicei sale - Mutemhit. Nou-născutul nu are nici el multe ore de trăit. Mamă și fiică, regină și prințesă, sunt înmormântate împreună. Mumiile lor dorm somnul veșnic, una lângă alta, îmbălsămate și bătute în pietre prețioase. Doi savanți americani le fotografiază în anul 1968, cercetează minuțios și constată - cu mare tulburare, poate cu uimire, poate și cu un fior de oroare, dacă nu și cu
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
categorii ca pe niște ordinari hoți de cai cu care bem cot la cot. La 85 de ani, Allain vrea ca asasinii să ne mai apară odioși, groaza să fie groază, crima să-ți dea fiori și să nu mai dormi noaptea fiindcă ai văzut la matineu un film cu criminali. Ce imaginație mai are bătrânul! (Un șmecher - zic lucizii.) Eu i-aș da banii ceruți. 23: A murit la Leningrad nepotul lui Fiodor Mihailovici Dostoievski, ultima rudă rămasă în viață
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
te iubi cu o femeie înseamnă a râde cu ea - sunt neliniștiți: clientela lor obișnuită nu le va mai cumpăra conservele și pieile de focă, temându-se să nu fi fost contaminate. Specialiștii atomici îi invită și pe ei să doarmă liniștiți: focile sunt animale sedentare și e cu totul neserios să crezi că se vor deplasa din regiunile contaminate spre alte blocuri de gheață. Focile vor sta cuminți la locul lor. Nu consum conserve de focă (eu consum conserve de
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Crowhurst a notat în jurnalele lui de bord media de 56. Totuși, telegrafiază: „Complimente lui Knox-Johnston, însă nu s-a terminat. Cel mai rapid voi fi eu”. Dar se mai întâmplă ceva: Pe mările lumii - în timp ce noi, cei de pe uscat, dormim, mâncăm, cosim și uruim -, un bărbat pe nume Bernard Moitessier, singur pe un ketch de oțel numit „Joshua” (12 metri), în loc să se întoarcă la Plymouth, câștigând o cursă istorică (înconjurul lumii, pe apă, fără escală) și având de încasat și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]