24,718 matches
-
domeniul aviației civile sunt: - Ministerul Transporturilor - autoritatea de stat în domeniul aviației civile; - Autoritatea Aeronautică Civilă Română - autoritatea națională de supervizare a siguranței și securității zborului; - Centrul de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile - autoritatea națională de investigare a accidentelor/incidentelor grave și autoritatea competentă de administrare a bazei naționale de date privind evenimentele de aviație civilă; - Aeroclubul României - exercită atribuțiile de autoritate de certificare în domeniul aeronavelor ultraușoare motorizate și de certificare a funcționării aparatelor de lansare la zbor și
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
evenimentelor de aviației civilă are ca obiectiv îmbunătățirea nivelului de siguranță, asigurând totodată faptul că informații relevante privind siguranța sunt raportate, colectate, stocate, protejate, analizate și diseminate. Obiectivul principal al sistemelor de raportare este acela de a preveni accidentele sau incidentele grave, și nu de a stabili vinovății sau vinovați. 14.2. Baze de date de siguranță 14.2.1. Baza de date de siguranță a AACR Baza de date de siguranță a AACR se constituie în scopul asigurării gestionării eficiente
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
Bazele de date privind siguranța în aviația civilă constituite la nivel internațional utilizate în procesele de management al siguranței la nivel național și/sau la nivelul agenților aeronautici civili sunt, în principal, următoarele: - baza de date europeană pentru accidente și incidente de aviație civilă (ECR); - baza de date a programului OACI de monitorizare a nivelului de siguranță la nivelul statului "OACI Universal Safety Oversight Audit Programme" (USOAP); - baza de date a programului OACI "Line operations safety audit" (LOSA); - baza de date
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
amendare a prevederilor unor reglementări existente; - elaborarea unor materiale de informare și ghidare etc. Modul în care se realizează monitorizarea zonelor de risc în aviația civilă la nivel național este descris în anexa la prezentul document. 16. Investigarea accidentelor și incidentelor grave 16.1. Investigațiile privind siguranța ale evenimentelor de aviație civilă sunt organizate, conduse, coordonate, controlate și executate de CIAS în scopul determinării faptelor, cauzelor și împrejurărilor care au dus la producerea acestora și pentru emiterea de recomandări pentru siguranța
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
CIAS în scopul determinării faptelor, cauzelor și împrejurărilor care au dus la producerea acestora și pentru emiterea de recomandări pentru siguranța zborului. 16.2. CIAS îndeplinește, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 26/2009 , atribuțiile legale necesare pentru investigarea accidentelor și incidentelor din aviația civilă, în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 51/1999 *3) și ale Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.480/2008 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind investigația tehnică a accidentelor și incidentelor de aviație civilă - RACR-IAC, ediția 01
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
legale necesare pentru investigarea accidentelor și incidentelor din aviația civilă, în baza prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 51/1999 *3) și ale Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.480/2008 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind investigația tehnică a accidentelor și incidentelor de aviație civilă - RACR-IAC, ediția 01/2008, asigurând astfel îndeplinirea obligațiilor ce decurg din prevederile anexei 13 OACI - Investigarea accidentelor și incidentele de aviație, și ale Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
ministrului transporturilor nr. 1.480/2008 pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române privind investigația tehnică a accidentelor și incidentelor de aviație civilă - RACR-IAC, ediția 01/2008, asigurând astfel îndeplinirea obligațiilor ce decurg din prevederile anexei 13 OACI - Investigarea accidentelor și incidentele de aviație, și ale Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea și prevenirea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă și de abrogare a Directivei 94/56/CE . 17. Promovarea
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
asigurând astfel îndeplinirea obligațiilor ce decurg din prevederile anexei 13 OACI - Investigarea accidentelor și incidentele de aviație, și ale Regulamentului (UE) nr. 996/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 octombrie 2010 privind investigarea și prevenirea accidentelor și incidentelor survenite în aviația civilă și de abrogare a Directivei 94/56/CE . 17. Promovarea siguranței 17.1. Pregătirea în domeniul siguranței în aviația civilă 17.1.1. Pregătirea personalului autorităților naționale competente Instruirea personalului autorităților naționale competente, a cărui activitate
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
ALoSP aprobate; - CES avizează ALoSP propuse de CTS, în vederea aprobării acestora în conformitate cu prevederile PNSAC. A3.2. Identificarea pericolelor la adresa siguranței Scopul principal al managementului riscurilor este de a identifica și controla consecințele potențiale ale pericolelor, pentru evitarea producerii accidentelor sau incidentelor grave. Astfel, prima etapă importantă a procesului de management al riscurilor o reprezintă identificarea pericolelor pentru siguranță. A3.2.1. Surse de date Identificarea eficientă a pericolelor depinde de disponibilitatea și calitatea datelor analizate. În acest sens este necesară colectarea
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
corelată la nivelul sistemului. Taxonomia utilizată în acest scop la nivel național este ICAO ADREP. Identificarea pericolelor pentru siguranță se efectuează prin evaluarea și analiza informațiilor obținute, în principal, din următoarele surse (vezi figura 4): 1. rezultatele investigațiilor accidentelor și incidentelor de aviație civilă și recomandările de siguranță emise de CIAS ca urmare a acestora, publicate pe pagina de internet a CIAS; 2. baza de date națională privind evenimentele de aviație civilă, gestionată de CIAS; 3. baza de date europeană pentru
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
civilă și recomandările de siguranță emise de CIAS ca urmare a acestora, publicate pe pagina de internet a CIAS; 2. baza de date națională privind evenimentele de aviație civilă, gestionată de CIAS; 3. baza de date europeană pentru accidente și incidente de aviație civilă (ECR); 4. baza de date de siguranță a AACR, prevăzută la paragraful 14 al PNSAC; 5. rapoartele și planurile de siguranță la nivel european, regional și internațional, publicate pe paginile de internet ale organizațiilor emitente. În scopul
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
și stabilirea termenelor și responsabilităților de implementare a acestora. În procesul de identificare a zonelor de risc se utilizează următoarele metodologii de analiză a pericolelor: - metodologia reactivă care se referă la analiza pericolelor identificate ca urmare a investigațiilor accidentelor și incidentelor; - metodologia proactivă care vizează evaluarea pericolelor ca urmare a analizei rezultatelor auditurilor, inspecțiilor și rapoartelor de evenimente de aviație civilă; - metodologia predictivă care implică luarea în considerare a rezultatelor analizei vulnerabilității sistemelor de aviație în operarea de zi cu zi
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
de aviație în operarea de zi cu zi. A3.4. Stabilirea indicatorilor de performanță a siguranței Strategia eficientă de evaluare a siguranței prevede indicatori privind funcționarea sistemului, precum și seturi de măsuri care se adresează erorilor sistemului, cum ar fi accidentele, incidentele, încălcări ale prevederilor reglementărilor aplicabile etc. Procesul de evaluare a performanței siguranței la nivel național, descris în figura 6 de mai jos, este bazat pe indicatorii aferenți nivelurilor de analiză a activităților și performanței sistemului aviației civile, atât la nivel
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
competente, precum și interdependențele dintre aceste sisteme. Fig. 6 - Structura procesului de evaluare a performanței siguranței la nivel național ┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Nivel 1 - Indicatorii de performanță ai sistemului integrat al aviației civile Sunt indicatori bazați pe evenimentele cu risc semnificativ pentru │ │ siguranță (accidente, incidente grave) și cauzele comune care duc la │ │ producerea lor. Reprezintă un număr statistic redus comparativ cu cei de nivel 2 sau 3. │ │ Constituie o abordare reactivă a siguranței. │ │ Dezvoltarea indicatorilor necesită determinarea cauzelor și a factorilor │ │ care contribuie la aceștia
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
abordare reactivă a siguranței. │ │ Dezvoltarea indicatorilor necesită determinarea cauzelor și a factorilor │ │ care contribuie la aceștia. Nivel 2 - Indicatorii de performanță ai agenților aeronautici Monitorizează acțiunile de reducere a riscurilor întreprinse de agenții │ │ aeronautici. Reprezintă indicatori, alții decât accidentele și incidentele grave, legați│ │ de zonele de risc semnificativ și de performanțele SMS-urilor agenților │ │ aeronautici. Influențează rezultatele la nivel înalt ale indicatorilor de nivelul 1. Nivel 3 - Indicatorii de performanță ai autorităților naționale competente Monitorizează managementul riscurilor la nivelul instituțiilor naționale
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
agenților aeronautici individuali. A3.4.1. Indicatori de performanță a siguranței de nivel 1. Sistemul integrat al aviației civile Indicatorii de performanță a siguranței de nivelul 1 sunt de regulă indicatori de tipul reactiv și includ, în principal, accidentele și incidentele grave, ce reprezintă date concrete, de interes pentru publicul larg. Acești indicatori se pretează la determinarea tendințelor pe termen lung și identificarea factorilor de siguranță utilizați la elaborarea planurilor strategice la nivel național. Relevanța acestora pentru măsurarea performanței individuale a
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
bazați pe rezultate sunt, de regulă, evenimentele asociate cu pericolele datorate unor cauze comune, la care sunt expuși toți agenții aeronautici sau părți semnificative ale acestora. Exemple de indicatori de nivel 1 bazați pe rezultate: - evenimente de tipul accidentelor sau incidentelor grave; - evenimente legate de zonele semnificative de risc [de exemplu: pierderea controlului în zbor, ieșirea de pe pistă (RE), coliziunea cu solul a unei aeronave în zbor controlat (CFIT), coliziunea aeronavelor în zbor, incendii la bord, evenimente legate de operațiunile de
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
sau ICAO GASP) sunt puse în aplicare pe plan național; - rezultatele auditurilor de standardizare EASA și ale evaluărilor ICAO (USOAP și ICVM). A3.4.2. Indicatori de performanță a siguranței de nivel 2. Performanța agenților aeronautici Analiza scenariilor producerii accidentelor/incidentelor grave ia în considerare, în afara factorilor de suprafață, cum sunt erorile umane și materiale, și analiza factorilor organizaționali, în vederea identificărilor elementelor asupra cărora trebuie îndreptate acțiunile subsecvente. Aceasta necesită, de asemenea, să se ia în considerare tipurile de organizații/operațiuni
PROGRAM NAŢIONAL din 27 septembrie 2016 de siguranţă în aviaţia civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275958_a_277287]
-
realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor și/sau din activități independente, atât în România, cât și pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene, al unui stat membru al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene pentru care sunt incidente prevederile legislației europene aplicabile în domeniul securității sociale Secțiunea 1 Contribuțiile sociale obligatorii datorate de persoanele fizice care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor și/sau din activități independente, atât în România, cât și pe teritoriul unui stat membru
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274861_a_276190]
-
însăși cauza aflată pe rolul Curții de Apel București, în cadrul căreia s-a invocat excepția de neconstituționalitate. În condițiile în care prin prevederile legale criticate nu se afectează exercițiul unor drepturi fundamentale, consideră că art. 53 din Constituție nu este incident în cauză. 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse
DECIZIE nr. 571 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 356/2003 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului Cultural Român. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276189_a_277518]
-
18. dispune măsuri adecvate pentru retragerea de pe piață sau pentru interzicerea ori restrângerea introducerii pe piață sau a punerii în funcțiune a dispozitivelor medicale care pot compromite sănătatea și/sau securitatea pacienților și utilizatorilor; 19. înregistrează și evaluează informațiile privind incidentele și acțiunile corective semnalate în legătură cu dispozitivele medicale și implementează procedura de vigilență conform legislației armonizate în vigoare; 20. formulează răspuns la solicitările adresate de către celelalte ministere, autorități publice și alte persoane fizice și juridice din domeniul dispozitivelor medicale; 21. asigură
REGULAMENT din 11 august 2016 de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276056_a_277385]
-
18. dispune măsuri adecvate pentru retragerea de pe piață sau pentru interzicerea ori restrângerea introducerii pe piață sau a punerii în funcțiune a dispozitivelor medicale care pot compromite sănătatea și/sau securitatea pacienților și utilizatorilor; 19. înregistrează și evaluează informațiile privind incidentele și acțiunile corective semnalate în legătură cu dispozitivele medicale și implementează procedura de vigilență conform legislației armonizate în vigoare; 20. formulează răspuns la solicitările adresate de către celelalte ministere, autorități publice sau alte persoane fizice și juridice din domeniul dispozitivelor medicale; 21. asigură
REGULAMENT din 11 august 2016 de organizare şi funcţionare al Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276056_a_277385]
-
prevederile art. I din Legea nr. 368/2013 . În ce privește dispozițiile art. 4 din Legea nr. 165/2013 , având în vedere că acțiunea a fost introdusă anterior intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 , Curtea reține că, în cauză, sunt incidente prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 . De asemenea, Curtea mai reține că, deși autorul excepției critică prevederile art. I din Legea nr. 368/2013 , în integralitatea lor, în realitate, sunt vizate doar dispozițiile art. I
DECIZIE nr. 388 din 14 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 teza a doua raportate la cele ale art. 1 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 1 din Legea nr. 368/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276198_a_277527]
-
care organele de inspecție fiscală nu consideră suficiente dovezile furnizate de persoana impozabilă, acestea pot obliga persoana respectivă să efectueze ajustarea taxei. Conform principiului proporționalității, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decât ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel încât sarcina persoanei impozabile să nu devină practic imposibilă sau extrem de dificilă. ... (13) Ajustarea se efectuează în funcție de cota de taxă în vigoare la data achiziției bunurilor/serviciilor prevăzute la alin. (1
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274645_a_275974]
-
care organele de inspecție fiscală nu consideră suficiente dovezile furnizate de persoana impozabilă, acestea pot obliga persoana respectivă să efectueze ajustarea taxei. Conform principiului proporționalității, organele fiscale nu pot solicita persoanei impozabile mai mult decât ceea ce este necesar pentru dovedirea incidentului care a condus la pierderea, distrugerea sau furtul bunului, astfel încât sarcina persoanei impozabile să nu devină practic imposibilă sau extrem de dificilă. ... (13) În situația în care în cursul perioadei de ajustare prevăzute la art. 305 alin. (2) din Codul fiscal
NORME METODOLOGICE din 6 ianuarie 2016 (*actualizate*) de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274645_a_275974]