22,240 matches
-
ai bolii diabetice. Studiile prospective asupra indienilor Pima și asupra altor populații au arătat că obezitatea și defectele de secreție/ acțiune ale insulinei predispun la diabet, dar au oferit puține informații cu privire la durată acestor anomalii și a modului lor de interacțiune. În grupul indienilor Pima, date longitudinale pe cinci ani au indicat asocierea tranziției la toleranță anormală la glucoză cu: creșterea greutății corporale, scăderea secreției și acțiunii insulinei. Nu s-au observat modificări în producția hepatică de glucoză. Accentuarea surplusului ponderal
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
secundară și creșterea masei adipoase. Scăderea proporției grăsimilor din dietă determină ameliorarea parțială a semnalului leptinic cu reducerea secundară a apetitului și greutății corporale. Scăderea medie în greutate atribuită acestui tip de dietă este de 3-4 Kg, răspunsul depinzând de interacțiunea factorilor de mediu și genetici determinanți ai greutății corporale. Perioadele de urmărire de peste un an nu au evidențiat menținerea scăderii ponderale. Dieta cu aport scăzut de glucide determină o reducere modestă a aportului caloric și a scăderii în greutate. Efectul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
caracter teoretic sau aplicativ, trebuie să se bazeze pe corelarea dialectică permanentă a individualului și general - particularului, a concretului și abstractului. Existența, evoluția și manifestarea ființei umane presupune prezența mai multor ipostaze care, deși ființează în unitate, în interdependență și interacțiune, constituie o obiectivare de sine stătătoare. Pe de o parte, vizăm unitatea ființei umane și pe de altă parte, subliniem manifestarea ei prin mai multe ipostaze. În această perspectivă, conceptele de individ, individualitate, persoană, personalitate reprezintă ipostaze distincte ale subiectului
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
individualitate semnifică trecerea de la ființa generică - înțeleasă ca unitate indivizibilă a speciei, la ființa unică si irepetabilă - percepută constient ca atare, într-un context sociocultural dat. Ca structură interioară, individualitatea - eul propriu - nu se identifică cu personalitatea care cuprinde întreaga interacțiune a individului cu mediul și prin urmare și relațiile interiorului său cu exteriorul, actuale ca și cele potențiale - întreaga sa devenire. Elementul central al oricărei individualități îl reprezintă personalitatea. Unii autori înlocuiesc termenul de personalitate cu cel de persoană. V.
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
la alta, conceptul de persoană a dobândit noi nuanțe. Desi persoana constituie obiectul preferat al disciplinelor care, direct sau indirect, abordează problematica umană, prin conținutul său aparține, în primul rând, psihologiei. Este o entitate psihosocială, la nivelul ei realizându-se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin interacțiunea omului cu mediul sociocultural. Desemnează
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
la nivelul ei realizându-se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin interacțiunea omului cu mediul sociocultural. Desemnează sistemul de însușiri, relații și calități psihosociale care dau identitate socială individului. Persoana vizează ființa concretă cu o identitate socială determinată (nume, familie, loc și dată de nastere, statut social etc.) și având o anumită
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
persoana, fără raportarea acesteia la relațiile sociale din care se naște și în care se dezvoltă. În timp ce individualitatea vizează caracteristicile care diferențiază un individ de altul, persoana nu poate fi înțeleasă decât în relație, atributele ei specifice fiind date de interacțiunea cu mediul social. Orice persoană matură, normal dezvoltată, este purtătoare a unui nucleu al individualității sale și se realizează ca personalitate. Este o noțiune aplicabilă doar omului, dar nu în întregime: copilul mic este doar un candidat la dobândirea persoanei
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
persoanei devenită simplă ființă biologică. Psihologia contemporană vizează prin conceptul de persoană nu atât individul uman din punctul de vedere al cunoasterii ambianței (ca factor pasiv), cât mai ales ca factor activ care stabileste relații cu mediul, aflându-se în interacțiune reciprocă (influențându-se reciproc). Personalitatea, în accepțiune curentă, desemnează persoana maximal valorizată social (persoana plus o notă de valoare). Implică două condiții: - a fi recunoscut ca valoare, ca o individualitate ce contribuie substanțial la viața socială; - a avea conștiința că
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
accepțiunea antropologică, accepțiunea psihologică și accepțiunea axiologică. Accepțiunea antropologică Se pleacă de la premisa că la naștere copilul nu dispune de personalitate, el fiind un candidat la dobândirea acestui atribut. Personalitatea se formează în decursul vieții numai în cadrul relațiilor sociale, prin interacțiunea individului cu multitudinea și varietatea relațiilor sociale. Izolarea copilului la naștere de mediul social, ca și bolile psihice grave anulează atributul de personalitate, rămânându se la stadiul de individ. Esența personalității umane o reprezintă ansamblul relațiilor sociale în expresia lor
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ansamblul relațiilor sociale în expresia lor subiectivă, interiorizată. Calitatea personalității va depinde de calitatea relațiilor sociale(mediului social) în care ea se formează, imperfecțiunile și slăbiciunile mediului social ducând la înstrăinarea sau destructurarea personalității. Și în cadrul psihologiei contemporane, relația și interacțiunea apar în prim plan. Personalitatea există, se formează și se manifestă în și prin relaționare (M. Golu, 1993). Personalitatea este o construcție socială (A. Neculau, 1996). Avantaje: a. Amplasarea și integrarea omului în sfera vieții sociale; b. Ne ghidează în
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
native care stau la baza aptitudinilor și a altor însusiri). Condițiile interne de natură biologică definesc individul. b. Psihologică (se referă la formațiunile psihice structurate în procesul dezvoltării - cognitive, afective, motivaționale, energizoare, aptitudinale și atitudinale -, ce s-au constituit datorită interacțiunii dintre factorii interni și condițiile externe, prin interiorizarea unor date externe). Condițiile interne de natură psihologică - însușirile psihice - sunt formațiuni sintetice rezultând din condensarea diverselor funcții și procese psihice. Ele sunt sintetizări și generalizări ale particularităților dominante aparținând proceselor psihice
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
și ostilă, - față de viitor: ceea ce se convertește în atitudini defetiste și pesimism. Psihoterapiile de grup: apariția terapiilor de grup a demonstrat calitățile curative și formative ale grupului. Efectele benefice ale grupului vizează atât colectivul privit ca un rezultat sintetic al interacțiunilor aferente, cât și fiecare individ luat separat. Fiind o societate în miniatură, grupul poate exersa și o serie de comportamente necesare vieții reale, inclusiv cele de tip creativ. Prin intermediul cuvântului, gesticii și mimicii, în interiorul grupului individul poate experimenta ipostaza alterității
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
fructuos al colaborării celor două emisfere a fost probat de sugestopedia lui G. Lozanov (1980), mai ales pentru învățarea limbilor străine. Sugestopedia are la bază trei principii fundamentale: 1. eliminarea tensiunii din procesul de învățământ; 2. unitatea conștient inconștient; 3. interacțiunea sugestivă. Metodele sugestive G. Lozanov, creatorul sugestologiei (1978), se referea la sugestie ca fenomen relațional, deosebit de complex, cu o dublă natură: psihologică și fiziologică. Ea funcționează ca un sistem unitar și armonios, în care orice disociere dintre sugestor și sugestionat
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
fundamentale: 1. cultivarea bucuriei și absența tensiunii în procesul didactic; 2. realizarea unei cooperări fructuoase între conștient - inconștient, ceea ce presupune valorificarea ființei umane în integralitatea potențelor sale (raționale și afective), ceea ce duce la reabilitarea funcțiilor neglijate ale emisferei drepte; 3. interacțiunea sugestivă, ce postulează ca învățarea să se realizeze totdeauna la nivelul rezervelor personalității; între profesor și elev trebuie să se instituie raporturi de confidență și respect mutual, cu înlăturarea oricărei atitudini violente, imperative din partea profesorului. Tehnici ale sugestopediei: 1. infantilizarea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
limbajului și pentru matematică. 3. Inteligența semantică permite operarea cu noțiunile verbale, așadar cu informațiile sub forma înțelesurilor atașate cuvintelor. Aceste informații sunt importante în comunicarea verbală, în gândire. 4. Inteligența socială și capacitatea empatică permite vehicularea informației neverbale din interacțiunile sociale, în care un rol important îl joacă înțelegerea atitudinilor, dorințelor, intențiilor, percepțiilor personale și ale celorlalți. Este o formă a inteligenței importantă pentru profesori, medici, politicieni, psihologi. S-a constatat, în literatura de specialitate, că nu întotdeauna există o
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
consecința influențelor exercitate de experiența personală, prin educație. Stilul de muncă intelectuală formează, alături de stilul afectiv și cel comportamental, structura personalității umane, dar stilul cognitiv are un rol covârșitor mai ales asupra activității creatorilor din diverse domenii. Creativitatea este rezultatul interacțiunii dintre aptitudini, atitudini și educație. (M. Bejat, 1981) Într-o cercetare realizată asupra stilului cognitiv, el ajunge la următoarele concluzii: 1. între creativitate și productivitatea științifică există o corelație pozitivă; 2. creativitatea este puternic influențată de tipul rezonanței intime (introversie
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
fi cunoscută prin interviuri de profunzime și teste proiective care pot releva motivele profunde care determină decizia de a crea. Ch. Maouron și J. P. Weber, pornind de la acest tip de abordare, introduc noțiunea de psihobiografie, care ar reprezenta studiul interacțiunii dintre om și operă. - A. Maslow explică acțiunile umane prin intermediul unor nevoi specifice, cum sunt cele fiziologice, de siguranță, sociale, de statut, de autoactualizare (de realizare, de creație). Se consideră că nevoia de a crea este caracteristică unui număr redus
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
se creează activ și mereu un tip nou. În problema creativității, studiile de personalitate deschid perspective mult mai largi decât cele de învățare sau de aptitudini cognitive. Orice definire a creativității la nivelul personalității va trebui să se refere la interacțiunea optimă, generatoare de nou, dintre atitudini și aptitudini, în acest sens, creativitatea apare ca expresie și ca funcționare deplină a personalității, prin întâlnirea experienței interne cu cea externă", prin autoactualizare". În procesul instructiv-educativ este necesară schimbarea poziției față de copil. El
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
Universul. Bosonul Higgs face parte din familia bosonilor, numele acestei familii de particule fiind dat de fizicianul indian Satyendra Nath Bose. Câmpul Higgs este cel care de fapt ar da masa particulelor. Toate particulele călătoresc prin acest câmp, iar în urma interacțiunii dintre particule și câmpul Higgs, ele obțin masă. Teoria lui Higgs prezice faptul că acest câmp este prezent pretutindeni în Univers. Particulele ce-l parcurg ar crea o mică distorsiune a spațiului care ar coincide și cu obținerea de masă
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
solid duce la creșterea masei electronului cu până la 40 de ori. Teoria spune că imediat după Big Bang particulele nu aveau masă. Dar odată cu răcirea Universului post-Big Bang, câmpul Higgs a luat naștere. Masa pe care particulele o obțin prin interacțiunea cu acest câmp depinde de nivelul de interacțiune dintre acestea; prin urmare, particulele care nu interacționează cu acest câmp, cum sunt fotonii, nu au masă. Bosonul Higgs își obține masa ca orice altă particulă cu masă în urma acestei interacțiuni cu
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
40 de ori. Teoria spune că imediat după Big Bang particulele nu aveau masă. Dar odată cu răcirea Universului post-Big Bang, câmpul Higgs a luat naștere. Masa pe care particulele o obțin prin interacțiunea cu acest câmp depinde de nivelul de interacțiune dintre acestea; prin urmare, particulele care nu interacționează cu acest câmp, cum sunt fotonii, nu au masă. Bosonul Higgs își obține masa ca orice altă particulă cu masă în urma acestei interacțiuni cu acest câmp Higgs. Cercetătorii nu pot proba existența
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
prin interacțiunea cu acest câmp depinde de nivelul de interacțiune dintre acestea; prin urmare, particulele care nu interacționează cu acest câmp, cum sunt fotonii, nu au masă. Bosonul Higgs își obține masa ca orice altă particulă cu masă în urma acestei interacțiuni cu acest câmp Higgs. Cercetătorii nu pot proba existența acestui câmp, însă prin dovedirea existenței particulei Higgs se poate dovedi, indirect, existența câmpului Higgs. În căutarea bosonului Higgs În 20 noiembrie 2009 CERN a intrat în cursa căutării bosonului Higgs
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
asupra incidentei mutațiilor la populații umane sau asupra creșterilor posibile a frecventei acestora. Categoria 2 Pentru a încadra o substanță chimică în categoria 2, sunt necesare rezultate pozitive (reieșite) de la teste care să indice: a) efecte mutagene, ... sau b) alte interacțiuni celulare relevante pentru mutagenitate, în celulele germinale ale mamiferelor în vivo, ... sau c) efecte mutagene în celulele somatice ale mamiferelor în vivo, în combinație cu dovadă clară că substanță sau un metabolit relevant, ajunge la nivelul celulelor germinale. ... În ceea ce privește încadrarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
germinale: - test de mutație a unui locus specific; - test de translocație ereditară; - test de mutație dominantă letală. Aceste teste demonstrează apariția unui descendent afectat sau a unui defect în dezvoltarea embrionului. 2(b) Teste în vivo care să indice o interacțiune relevanță cu celulele germinale (de obicei cu ADN-ul): - teste de anomalii cromozomiale, cum sunt acelea detectate prin analiza citogenetica, inclusiv aneuploidie, provocate de o separare anormală a cromozomilor; - test pentru schimburi între cromatide surori; - test pentru sinteză neprogramată a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]
-
gazdă sau demonstrarea efectelor certe în testele in vitro, pot fi considerate ca dovezi suplimentare. Categoria 3 Pentru încadrarea unei substanțe în categoria 3, sunt necesare rezultate pozitive de la teste, care să indice: a) efecte mutagene ... sau b) o altă interacțiune celulară relevanță pentru mutagenitate, în celulele somatice ale mamiferelor în vivo. ... Această din urmă, în special, trebuie să fie susținută, de regulă, prin rezultate pozitive de la teste de mutagenitate in vitro. Pentru efectele în celulele somatice în vivo, în prezent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/207505_a_208834]