22,190 matches
-
o mare parte a gîndirii și a activităților politice ale lui Iorga. El spera într-o solidarizare a națiunilor latine care să acționeze în favoarea României. Se putea oare realiza o alianță între Italia, Franța și România? Iorga nădăjduia că influența italiană le-ar putea înlocui pe cele austro-ungară și rusească. Serbia ar accepta-o pe linia păstrării tradițiilor româno-venețiene. Iorga nu avea prea multă simpatie față de aspirațiile croaților, față de caracterul croat al Dalmației sau de intențiile italienilor în această privință. Chiar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
privință. Chiar și după ce Mussolini a devenit susținător al revizionismului maghiar, Iorga a continuat să cultive noțiunea cooperării româno-italiene. Dar Italia era slabă și nu prezenta garanții: se pare că Iorga nu a prea pus la inimă descrierile tipurilor politice italiene ale lui Gregorovius: Machiavelli, Cesare Borgia și condotierii. Cît privește Războaiele Balcanice din 1912 și 1913, Iorga nu fusese de acord cu invadarea Libiei de către Italia, cum nu fusese nici opinia publică românească. Iorga era un partizan înflăcărat al sîrbilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu puteau să-și dea seama de motivele comportării diferite a evreilor? (Iorga nu a mai apucat să fie martor la înființarea Forțelor de Apărare ale Israelului). Chiar și în timpul Primului Război Mondial, Iorga a sesizat atitudinile diferite ale evreilor francezi și italieni și i-a îndemnat pe evreii români să ia exemplu de la aceștia. Întrebat ce părere are despre acordarea de drepturi cetățenești evreilor din Franța și Italia, Iorga a răspuns: Atunci cînd vor arăta aceeași dragoste față de poporul nostru ca și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Franța față de poporul francez și cel italian, vor obține drepturi cetățenești". El considera că evreii din România "cer totul și nu dau nimic în schimb", deși își dădea seama că situația aceasta era și din vina românilor. Vorbind despre evreii italieni, Iorga spune: "Ei nu sînt doar italieni de confesiune mozaică; ei nu cunosc nici o altă limbă, nici alte tradiții, nici alte veșminte decît cele italienești și nu au avut în trecut și nu au nici în prezent relații cu dușmanii
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
impecabilă, iar jaful a fost de mari proporții. Aceasta era părerea generalului american Hill Bandholz (deși nu sînt puțini cei care îi pun la îndoială capacitatea de a-și aminti exact ceea ce s-a întîmplat atunci) și a șefului Misiunii Italiene la Budapesta, colonelul Romanelli. Dar în comparație cu jaful la care s-au dedat Puterile Centrale în România, acțiunile de la Budapesta ale trupelor române ar putea fi considerate drept niște flecuștețe. Iorga își amintea că forțele române au recuperat din Arhivele Naționale
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de cutează ei să vină aici cu dezgustătoarele lor nume galițiene care le-au fost impuse de Împăratul Iosif al II-lea?" (...) "Îndrăznesc aceste partide ale minorității evreiești să pretindă că ocupă același loc înalt ca și evreii francezi și italieni"98. Din nefericire, situația din România nu semăna deloc cu situația evreilor din Franța și Italia. Comunitatea evreilor din România (ca și alți evrei din Europa de Est) apela tot timpul la Liga Națiunilor, revendicînd drepturile garantate de tratatele de pace încheiate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lupta naționalistă". În 1923, atunci cînd (ca protest împotriva naturalizării evreilor) Cuza și Codreanu au format Liga Apărării Național Creștine, primul discurs al lui Codreanu conținea apelul "La arme!" Esența "Noului naționalism" consta într-o "acțiune directă" după modelul fasciștilor italieni. LANC nu era (după declarațiile lui Codreanu) un "partid" politic care propovăduia ura, ci o mișcare, o organizație de luptă. Dacă nu există practic nimic între a plănui o acțiune și a o duce la îndeplinire, atunci aceasta era o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu brutalele metode fasciste 178. Care nu-i erau pe plac. Cu toate acestea, atunci cînd Mussolini a venit la putere, Iorga a scris un editorial în care susținea că Mussolini salvase Italia de o dictatură bolșevică. Asemenea cîtorva liberali italieni (Giovanni Giolitti și alții), Iorga considera fascismul drept un fenomen pozitiv trecător. Ei credeau în forța transformismului. Nici Iorga nici ceilalți nu recunoșteau că aveau de-a face cu un fenomen al secolului al XX-lea cu totul nou. Iorga
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al secolului al XX-lea cu totul nou. Iorga și-a schimbat curînd părerea. Prin 1925, declara că "Mussolini își pregătea un tron de dictator a la Caesar". Începînd de atunci, Iorga se va referi la Mussolini cu termenii "dictatorul italian" care încălcase principiul parlamentarismului. "Parlamentarismul", conchidea el, "este o instituție datînd din secolul al XIX-lea care trebuie modernizată, nu distrusă". Lui Iorga nu-i plăcea faptul că Mussolini susținea revizionismul maghiar și nici politica lui. "Trupul Ungariei a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
contracara influența maghiară la Roma! O asemenea ispravă nu putea fi realizată decît de el! Orice altceva nu mai avea nici o importanță: Iorga voia să slujească interesele României. Astfel că, prin 1928, Iorga a început să dea precaut tîrcoale fascismului italian cel puțin public. Iorga discuta rareori despre ideologia sau practicile fasciste. El își amintea de promisiunea lui Mussolini cum că "Fascismul nu este marfă de export". Acest efort (alături de "zigzagurile atitudinilor sale fanteziste și capricioase, rod al fanteziilor sale himerice
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
atacuri și contraatacuri la adresa dușmanilor săi, precum și opiniile lui asupra diferitelor probleme politice sau ideologice, de obicei sub formă de pamflet). A scris destul de puține manuale pentru școlile României Mari, și-a tradus operele despre istoria României în limbile franceză, italiană, engleză și germană și a republicat cărți vechi în funcție de actualitatea lor. Ca aproape toate activitățile intelectuale ale lui Iorga destinate fortificării, și susținerii existenței României Mari, el a făcut eforturi gigantice ca să întărească imaginea țării sale peste hotare. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sale. Îi sfătuia pe albanezi ca, "dată fiind lipsa populației, să se inspire din vitalitatea aromânilor vecini cu ei" și "să opteze pentru protectoratul Italiei", care nu avea să fie atît de abuziv ca (fostul) protectorat austriac. Mai mult, protectoratul italian asupra Albaniei "nu va duce la înrobire sau deznaționalizare"228. Trist era faptul că Iorga nu glumea. Îi simpatiza pe albanezi datorită originii lor trace (Iorga avea el însuși o oarecare ascendență albaneză trasabilă) și nutrea o simpatie și mai
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a încercat să o coopteze. Ca ministru de interne, Vaida a aprobat un proiect de construcție legionar la Vișani, după care l-a interzis. Averescu a vizitat un șantier de construcții legionar, viitoarea "Casă Verde". L-au vizitat și fasciștii italieni, dar Legiunea nu-l simpatiza pe Mussolini. Antisemitismul în căutarea căruia era Legiunea putea fi găsit doar la Berlin. Faptul că puțini politicieni simpatizau cu Legiunea se datora idealismului juvenil al acesteia. Legiunea trăia viețile pe care acești oameni își
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
uita să comenteze rolul nefast jucat de "sora latină", Italia fascistă, în tragedia spaniolă din timpul războiului civil)117. Ajungem astfel la relațiile lui Iorga cu Mussolini. Atunci cînd naziștii austrieci l-au asasinat pe Dolfuss, Mussolini a trimis trupe italiene ca să împiedice Anschluss-ul. Iorga a fost de acord cu măsura aceasta. El era de părere că "vina lui Dolfuss consta în faptul că voia să țină Austria departe de ghearele imperialismului german", iar "asasinii lui au fost trimiși de acolo
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
decît o regulă. În alte cazuri, el era nu numai neprietenos, dar chiar nepoliticos cu diplomații germani veniți în România, ba chiar și cu oamenii de știință, dacă aceștia erau partizani ai nazismului 120. Evoluția poziției lui Iorga față de fascismul italian a fost complexă. Am văzut că în anii '20 era ostil față de fascism. Temperamentul lui Iorga era prea individualist ca să aibă vreo înțelegere față de orice dictatură. Dar, dacă Iorga era ostil față de Hitler, cum putea el să facă un compromis
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
complexă. Am văzut că în anii '20 era ostil față de fascism. Temperamentul lui Iorga era prea individualist ca să aibă vreo înțelegere față de orice dictatură. Dar, dacă Iorga era ostil față de Hitler, cum putea el să facă un compromis față de fascismul italian? În primul rînd, deși Iorga fusese (parțial) educat în Germania, și vorbea foarte bine limba germană, el era un latin, cu rădăcini adînci în cultura franceză, de asemenea un prieten al Franței, cu tot ceea ce presupunea această țară din punct
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Roma. Ceea ce însemna că putea "sluji interesele României". Iorga considera acest lucru drept "misiunea" sa și (ca și mulți alți europeni contemporani cu el) spera că Mussolini îl va contrabalansa pe Hitler. Părerile lui intime despre Mussolini sau despre politica italiană nu erau deloc identice cu afirmațiile pe care le va face între 1935 și 1940. Totuși, în 1934, Mussolini era după părerea lui Iorga superb, concepțiile lui fiind concepții "romane". Iorga era de părere că ungurii vor încerca să-și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Mussolini făcea mare zarvă pe scena internațională. El era un "teatru plutitor" (ceea ce francezii numesc "vedetă"), cu șaradele, atitudinile maiestuoase și gesturile lui dramatice. Ce s-a ales din toate acestea atunci cînd a sosit clipa adevărului? Gregorovius descria politica italiană ca o combinație de Cesar Borgia și Condotieri cu mentalitatea lui Machiavelli. Iorga îi atribuia lui Mussolini calitățile lui Iulius Caesar, dar istoria a demonstrat că lucrurile stăteau altfel 123. Mussolini putea găsi sprijin pentru ambițiile sale numai alături de Hitler
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Venga Iorga", Mussolini susținea pretențiile revizioniste ale ungurilor în cel mai categoric mod. Iorga a reacționat foarte violent 125, exprimîndu-și dorința arzătoare a sufletului său: "Să nu facem niciodată nimic împotriva Franței și să nu tragem niciodată într-un soldat italian"126. Nu putem să nu ne amintim cuvintele lui Goethe: Du meinst zu schieben, aber du wirst geschoben! Iorga a sesizat în mod corect natura relațiilor dintre dreapta românească și nazismul și fascismul: "Dreapta noastră este hitleristă, nu mussoliniană". Avea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
între timp un război de jefuire și cucerire a Etiopiei. Ar fi interesant să urmărim evoluția poziției lui Iorga naționalistul și anticolonialistul, care adoptase la început o atitudine politicoasă, dar lipsită de echivoc împotriva ambițiilor italienilor. Așa cum explica el, tineretul italian e minunat, dar Iorga regreta fiecare picătură de sînge vărsată zadarnic în Etiopia, deoarece colonialismul era un lucru de domeniul trecutului. După invazia italiană, atunci cînd Ungaria s-a aliniat poziției Italiei, Iorga a făcut o întoarcere bruscă de 180
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la început o atitudine politicoasă, dar lipsită de echivoc împotriva ambițiilor italienilor. Așa cum explica el, tineretul italian e minunat, dar Iorga regreta fiecare picătură de sînge vărsată zadarnic în Etiopia, deoarece colonialismul era un lucru de domeniul trecutului. După invazia italiană, atunci cînd Ungaria s-a aliniat poziției Italiei, Iorga a făcut o întoarcere bruscă de 180 de grade. Începînd din acel moment, el a sprijinit total Italia "ca să contrabalanseze" Ungaria. România și ministrul ei de externe, Titulescu, cereau și susțineau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
flori". Iorga a luat atitudine chiar și împotriva Franței și a Angliei, care se opuneau Italiei. A sprijinit naționalismul egiptean antibritanic și l-a criticat pe "tînărul Eden", care (instigat de Sir Samuel Hoare) îndrăznise să ia atitudine împotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga comparînd înapoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea în spatele tuturor acestora mîna bancherilor londonezi din City și conchidea: "poți să te supui cuceritorilor, dar nimeni nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sprijinit naționalismul egiptean antibritanic și l-a criticat pe "tînărul Eden", care (instigat de Sir Samuel Hoare) îndrăznise să ia atitudine împotriva politicii italiene. A urmat un alt nonsens, Iorga comparînd înapoiatele metode coloniale ale englezilor cu (chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea în spatele tuturor acestora mîna bancherilor londonezi din City și conchidea: "poți să te supui cuceritorilor, dar nimeni nu-i ascultă pe profitori"134. Trezirea s-a produs atunci cînd un ziarist italian, Zingarelli, cunoscut pentru
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
chipurile) minunatul colonialism italian din insula Rhodos. Iorga vedea în spatele tuturor acestora mîna bancherilor londonezi din City și conchidea: "poți să te supui cuceritorilor, dar nimeni nu-i ascultă pe profitori"134. Trezirea s-a produs atunci cînd un ziarist italian, Zingarelli, cunoscut pentru grosolănia lui, l-a atacat pe Iorga în paginile ziarului "La Stampa". Zingarelli nu punea mare preț pe recunoștință, identificîndu-l clar pe Iorga cu poziția oficială a României. Bădărani de teapa lui Zingarelli sau Virgilio Gayda se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ordinul personal al lui Mussolini) în galeria rezervată presei de la Liga Națiunilor huiduindu-l pe Haile Selassie în timpul discursului acestuia. Iorga nu s-a lăsat. I-a replicat lui Zingarelli că el (Iorga) nu a atacat niciodată Italia sau politica italiană 135. Revizionismul maghiar a fost încurajat de aceste evenimente. Protocoalele de la Roma au fost semnate de Italia, Ungaria și Austria, aceasta din urmă fiind pusă ce înjosire pentru urmașii lui Metternich sub protectorat italian. Germania era mai înțelegătoare decît Italia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]