24,388 matches
-
formată din satele Brodina (reședința), Brodina de Jos, Cununschi, Dubiusca, Ehrește, Falcău, Norocu, Paltin, Sadău și Zalomestra. Comuna Brodina, situată pe râul Suceava, este formată din mai multe sate, răspândite în Obcinile Bucovinei. Ea se învecinează cu comunele Ulma, Straja, Izvoarele Sucevei și marchează granița cu Ucraina. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brodina se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,36%), cu o minoritate
Comuna Brodina, Suceava () [Corola-website/Science/301934_a_303263]
-
un stâlp de vamă, amintind de faptul că această localitate, în timpul ocupațiilor străine, era punct de graniță. Cei doi urși care flanchează crucea și câmpul verde simbolizează bogăția cinegetică și silvică a zonei. Cercul marcat de valuri albastre semnifică prezența izvoarelor de ape minerale în zonă. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coșna se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când
Comuna Coșna, Suceava () [Corola-website/Science/301944_a_303273]
-
zăpezi, cât și din revărsările râului Suceava. Apele freatice se găsesc la adâncimi diferite, care variază între 10 și 20 m, în funcție de relief; mai numeroase înspre valea râului Suceava. Un loc important, alături de apele subterane, îl constituie prezența a numeroase izvoare cu apă potabilă, folosite în legumicultură pentru irigații. Când părasești apa Sucevei începi să urci și să cobori pe spinări și coaste, străbați pădurile care ne înconjoară și a căror sobrietate te impresionează. Pădurile de fag (fagus silvatica), cu un
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
capul.in locul unde cerbului i-a curs sângele a izvorât râul cerbul care există și acum și care spală coadă darmanului ajutând astfel oamenii să treacă de abruptul și alunecosul vaii.pentru că lupta s-ar purta mereu apă acestui izvor curge spre a înconjura satul și pe unul din dealurile cel mai cultivate(dealul câmpul lui stroe,cot și fântână băieților).în una din extremitățile acestui deal la zona numită acum fântână băieților un grup de flăcăi ar fi deviat
Dienci, Olt () [Corola-website/Science/301972_a_303301]
-
formată din satele Benia și Moldova-Sulița (reședința). Comună Moldova-Sulița este situată în N-V Județului Suceava, la poalele Obcinilor Bucovinei, pe râul Moldova. Acest râu izvoraște chiar de pe teritoriul comunei, de sub Muntele Plai. Vecinii comunei Moldova-Sulița sunt comunele Breaza, Moldovița, Izvoarele Sucevei și Cârlibaba. Comună Moldova-Sulița se află la 45 km de orașul Câmpulung Moldovenesc, înspre granița cu Ucraina, pe DJ 175. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Moldova-Sulița se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
această ocazie, domnul înv. Mihai Petrescu și-a lansat, Monografia Muzeului din Dobriceni, lucrare ce este un adevărat ghid al istoriei satului. Ediția a III a a taberei,1+3 septembrie 2007, s-a desfășurat în două etape: documentarea la izvoarele Oltețului și vernisarea lucrărilor realizate,la Pinacotecă. În cadrul ediției a IV a,1 - 4 septembrie 2008 desfășurată în stațiunea Straja, organizatorii au hotărat ca lucrările realizate în urma documentării să facă obiectul a două expoziții distincte, mentori și discipoli, vernisate concomitent
Comuna Iancu Jianu, Olt () [Corola-website/Science/301983_a_303312]
-
și unele toponime precum fânațele: Poiana cea Mare, Poiana Bahnei sau Poiana Șesului etc. În privința existenței masive a pădurii pledează și plasarea în câmpul primei peceți din 1812 a unui brad sau molid. Între anii 1773-1775, este întocmită harta Būschel, izvor cartografic care pe amplasamentul actual al satului Poieni nu apare nici o indicație grafică. În harta cadastrală din 1783, pe care N. Grămadă a avut posibilitatea s-o consulte apare notat cătunul "La Poienile". Ceva mai târziu, în 1790 pe harta
Comuna Poieni-Solca, Suceava () [Corola-website/Science/301987_a_303316]
-
Poiana Micului este un sat în comuna Mănăstirea Humorului din județul Suceava, Bucovina, România. | tip subdiviziune 3 = Comună. Poiana Micului (, ) este o localitate în județul Suceava, comuna Mănăstirea Humorului, România. Se află pe Râul Humor, la 5 km de izvorul acestuia. Migrațiile în căutarea unei vieți mai bune reprezintă fundamentul istoriei Bucovinei. Tocmai în acest mod a luat naștere diversitatea bucovineană. La aceasta contribuie și migrațiile slovacilor și a polonezilor, în special cele ale goralilor din Czadec care din sec
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
suprafață îl reprezintă pârâul Sucevita, care face parte din bazinul hidrografic al Râului Suceava. Pârâurile cu debit mai mic, dar tot cu caracter permanent sunt : Șoarecul, Hasca, Havris, Floaca, Volovat și Ursoaia. Pe teritoriul comunei se mai găsesc și „slatine: - izvoare sărate, de unde locuitorii se aprovizionează cu apă sărată (slatina, saramura), acestea fiind situate la sudul Dealului Pleșa. În cadrul Depresiunii Rădăuți, râul Sucevita prezintă o albie majoră largă cu maluri joase și albii părăsite cu apă doar în timpul viiturilor (perioade
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
Transilvania și Muntenia se presupune că pe aici au trecut armatele romane conduse de împăratul Traian, în drumul său spre Sarmisegetuza, în al doilea război daco-roman. Ținutul Loviștei fiind situat într-o regiune muntoasă, este străbătută de nenumărate văi, pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Un din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu Negoiul, strânge toate izvoarele și văile și se varsă în râul Olt. Un afluent al
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
situat într-o regiune muntoasă, este străbătută de nenumărate văi, pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Un din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu Negoiul, strânge toate izvoarele și văile și se varsă în râul Olt. Un afluent al Boii care vine dinspre răsărit și izvorăște din muntele Clăbucet, este valea Boișoara, de unde și-a luat denumirea și satul Boișoara. Cum în general denumirile localităților sau ținuturilor s-
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
constituindu-l pădurea. Activitatea industrială constă în exploatarea lemnului și prelucrarea acestuia în cele peste 12 fabrici și gatere, și alte ateliere. Activitatea turistică este slab dezvoltată, dar de perspectivă agroturistică, având în vedere cadrul natural, obiectivele cultural - spirituale și izvoarele cu apă sărată și sulfuroasă (până în anul 1940 existau la Slătioara „Băile Crăescu”). Pincipalele obiective turistice sunt Mănăstirea Râșca, Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România (sediul acesteia), pensiunile și cabanele vânătorești. (3) Mănăstirea Râșca este o mănăstire de călugări
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
ale preistoriei. Din cele mai vechi timpuri, oamenii s-au stabilit aici, datorită condițiilor favorabile de trai, reprezentate de lunca apropiată a Oltului, cursuri de apă domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor preistorice. Comunitățile neolitice (Vinca, Vădastra) și cele din epoca bronzului (Glina, Verbicioara
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
a lungul perioadei medievale, satul Runcu a trecut de la o familie boierească la alta, ajungând, în cele din urmă, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în proprietatea Mânăstirii Hurez. Aproape de podul construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, se află un izvor cu apă potabilă, una dintre puținele surse de apă pentru locuitorii satului. În apropiere s-a aflat școala veche, pentru învățământul primar, o clădire cu două săli de clasă și o cancelarie. Mai târziu, după mutarea școlii, au funcționat Căminul
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
Lazăr Baroga și Marta Baroga, 1973, cartea lui Ion Vulcănescu, "Breviar practic HATHA-YOGA" din același an, "Yoga pe înțelesul tuturor", de Carmen Galin și Filaret Ropceanu (traducerea cărții "Yoga pour chacun" a lui Philippe de Meric) în 1976 și "Yoga, izvor de sanatate", de Nicolae Tufoi în 1979. Volumele respective au fost obligate să evite dimensiunile filozofice și mistice ale yoga. În anul 1977 a fost înființată Mișcarea transcendentala de către Nicolae Stoian, cetățean francez de origine română. Activitatea grupului, considerat ca
Yoga () [Corola-website/Science/296757_a_298086]
-
orașul Turda (Potaissa), respectiv legătură orașelor Turda cu Cluj-Napoca, pe traseul spre Cojocna - Apahida - Cluj, sau Boju - Straja - Pată {sau Gheorgheni} - Cluj . În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unui masiv de sare gema și a unor izvoare sărate, saramura fiind întrebuințata din vechi timpuri de către localnici.
Boju, Cluj () [Corola-website/Science/300320_a_301649]
-
Cheia, în trecut "Mischiu" (în ), este un sat în comuna Mihai Viteazu din județul Cluj, Transilvania, România. În punctul „Piatra Tăiată“ (în ) (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coordonatele izvorului: 46°35'28"N 23°42'41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
Cheia, în trecut "Mischiu" (în ), este un sat în comuna Mihai Viteazu din județul Cluj, Transilvania, România. În punctul „Piatra Tăiată“ (în ) (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coordonatele izvorului: 46°35'28"N 23°42'41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind
Cheia, Cluj () [Corola-website/Science/300322_a_301651]
-
de o scădere treptată până în 1977, după care scăderea se accelerează, populația migrând la școlile și făbricile din Cluj-Napoca, Turda și Câmpia Turzii, odată cu dezvoltarea industrială. Chiar dacă gazul metan a fost introdus în sat în anii "50, iar apa potabilă {din izvoare locale } a fost introdusă în gospodăriile sătești încă din 1972, depopularea satului nu a putut fi oprită datorită măsurilor discriminatorii cu care au fost tratați țăranii de fostul regim comunist {alocații pentru copii de țărani inexistente și plata de batjocura
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
Câmpenești. La vestea ca vin Hulii si prăpădesc tot in cale, poporul speriat se hotărăște să iși părăseascș locuințele din apropierea șoselei și să se refugieze in matca pârâului, in sus, inspre apus, unde erau pe atunci păduri seculare. Aici lânga izvorul pârâului, decid să se așeze. Iși fac la repezeală bordeie din pământ, le acoperă cu trunchiuri mari de copaci peste care aruncă glii de pajiște; și noile locuințe numite hrube erau gata. Astfel au putut scăpa de urgia hulilor și
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
cu agricultura și cu creșterea animalelor. Pe Harta Iosefină a Transilvaniei din 1769-1773 (Sectio 095), localitatea apare sub numele de „"Mikes"”. În partea de sud a satului pe hartă este marcat amplasamentul unui conac (“Schloß”). Pe teritoriul satului există un izvor cu apă sărată concentrată (“mărătoare”), dovada prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
localitatea apare sub numele de „"Mikes"”. În partea de sud a satului pe hartă este marcat amplasamentul unui conac (“Schloß”). Pe teritoriul satului există un izvor cu apă sărată concentrată (“mărătoare”), dovada prezenței în adâncime a unui masiv de sare. Izvorul este captat într-un puț, căptușit cu scânduri groase, nivelul saramurii ajungând la suprafața solului. Satele din jur (Tureni, Ceanu Mic, Rediu, Mărtinești, Comșești, Vâlcele, Petreștii de Jos, Deleni, Livada, Plaiuri, Agriș, Crăești, Săliște) se aprovizionau sistematic cu saramură de
Micești, Cluj () [Corola-website/Science/300340_a_301669]
-
Huța este un sat în comuna Chiuiești din județul Cluj, Transilvania, România. Lungă cale a apelor începe de la izvoare. Aidoma, istoria neamului începe din pragul fiecărei case, a fiecărei așezări, fiind suma istoriei oamenilor și a locurilor din cuprinsul unui ținut și a strădaniilor lor comune de a promova și apăra valorile fundamentale ale identității, ale civilizației și progresului
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
istoria neamului începe din pragul fiecărei case, a fiecărei așezări, fiind suma istoriei oamenilor și a locurilor din cuprinsul unui ținut și a strădaniilor lor comune de a promova și apăra valorile fundamentale ale identității, ale civilizației și progresului. Contribuția izvoarelor noastre istorice, a locuitorilor satelor comunei Chiuiești, adică - Huța, Măgoaja, Strâmbu, Huța, Valea Cășeiului, Valea lui Opriș și Dosul Bricii - la istoria neamului este remarcabilă. Aici, doar a fost timp de un secol și jumătate reședința unui protopopiat ortodox, aici
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
sau doi ne cheamă Mai bine de-un an, ori doi Și tot uită după noi Pe fereastră grădinii Cu teamă că n-om veni Haide mireasă la noi Că-i mai bine ca la voi Îi be apă din izvor Și-i trăi mai cu ușor Îi be apă din fântână Și-i trăi mai cu odihnă Mireasă de-amu’ nainte Cărările țâ-s oprite Ți-i mai duce câte-o dată La fântână după apă Și la mă-ta supărată
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]