23,008 matches
-
izvor atestat documentar din anii 1660 și modernizat în anul 2008, celebra carieră, releul, numeroase peșteri. De istoria Pietrăriei se leaga și Mănăstirile Bârnova, Cetățuia și Schiul Tarata, precum și Mănăstirea Clătea sau Clatia, zidita de Vameșul Păun pe la 1667 în oglindă cu celebra Cetățuie (1672) a socrului sau, Ducă Vodă.
Pietrăria, Iași () [Corola-website/Science/301299_a_302628]
-
colinde, urma jocul cu fata gazdei). În ajunul Anului Nou, după ce primeau autorizarea autorităților civile și binecuvântarea preotului, tinerii, unii, îmbrăcați în uniforme de ofițeri ai armatei române, alții, costumați în haiduci(cu căciuli, ițari, jiletci, împodobite cu franjuri, mărgele, oglinzi) sau purtând diferite măști, porneau alaiul de la capăt ala satului și continuau până când ajungeau la ultimul gospodar din sat. Jocul se oprea în seara zilei de Sf. Vasile, când tinerii organizau balul cel mare, la care participa toată suflarea satului
Sticlăria, Iași () [Corola-website/Science/301308_a_302637]
-
Tot el a descoperit cloroformul, primul gaz folosit de medici ca anestezic în cursul operațiilor. În 1851, a descoperit un procedeu practic de precipitare a argintului metalic pe o suprafață de sticlă, ceea ce a permis o fabricare mai ușoară a oglinzilor. În prezent, în onoarea sa, Universitatea din Gießen se numește Justus-Liebig-Universität.
Justus von Liebig () [Corola-website/Science/300067_a_301396]
-
conduși de Ioan Nenada; - sec. XVII - XVIII - construirea podului turcesc peste Cigher (lungime 62 m, lățime 9 m, ănățșime 7 m); - 1796 - 1811 - a trăit în comună Nicolae Horga Popovici, reprezentant al școlii Ardelene. Tipărește în 1807 la Buda lucrarea „Oglinda omului înțelept” iar în 1808 la Oradea una dintre primele poezii românești; - 1804 - Ladislau Nagy de Peretseny ce funcționa ca notar în comună, publică în volumul său „Orodias” și fragmente încredințate din opera lui Gheorghe Șincai; - 13 august 1849 - dezarmarea
Seleuș, Arad () [Corola-website/Science/300303_a_301632]
-
monumente ale culturii medievale românești: "Pomelnicul de la Bistrița". Acest pomelnic oferă cele mai interesante date despre începutul istoriei voievodale și bisericești din Moldova. Mănăstirile reprezintă cea mai importantă categorie a monumentelor ce au supraviețuit intemperiilor vremurilor, multe dintre ele fiind oglinzi ale epocilor trecute. În jurul mănăstirilor s-a dezvoltat atât viața religioasă a comunității cât și cultura națiunii. Ele, mănăstirile, mai pot ilustra și o dimensiune militară, multe dintre ele fiind adevărate cetăți și jucând un rol activ în sistemul defensiv
Mănăstirea Bistrița (județul Neamț) () [Corola-website/Science/301504_a_302833]
-
vulcanic, întreaga regiune fusese o câmpie aluvionară, situată în partea vestică a șirului central al Carpaților Orientali, respectiv cel cristalino- mezozoic. În perioada pliocenului superior, s-a realizat o intensă activitate vulcanică, ce a închis un lac intramontan a cărui oglindă se ridica până la 950 m altitudine. La începutul cuaternarului prin eroziune apa lacului a străpuns lanțul vulcanic în zona munților Călimani și Gurghiu dând naștere defileului Deda - Toplița. Afluenții Mureșului au contribuit la actuala înfățișare a reliefului prin conurile de
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
împodobite înăuntru, fetelor mari reveninu-le această muncă. Icoana și candela, care se aprinde la fiecare sărbătoare, nu lipsea din niciocasă, pereții erau acoperiți cu scoarțe diferite, și cu motive naționale, mobila era simplă: un pat, o masă, câteva scaune, o oglindă și un dulap pentru haine. În camera de locuit se afla: un pat, o laiță, un blidar (colțar), o masă cu câteva scaune, obiecte de bucătărie. Pereții acestei camere se îmbracă cu scoarțe și leicere numai în zilele mari, la
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și un perimetru de 1617 m, în scădere față de valorile de 21,3 ha și respectiv 1749 m raportate în anul 1909 de Geley Josef, pentru o suprafață de retenție a bazinului de colectare de circa 2,15 km². Cota oglinzii apei variază între 949 și 950 m. Lacul are o formă ovală, semiaxa mare fiind de 680 m iar cea mică de 470 m. Conform măsurătorilor efectuate în anul 2005, adâncimea maximă a lacului este de 6,4 m. Conform
Lacul Sfânta Ana () [Corola-website/Science/300772_a_302101]
-
planșetă de lemn, și fixată împrejur cu bandă adezivă. În caz de zvântare ea poate fi umezită din nou fără pericol de a se ondula. Hârtia umedă trece prin mai multe stadii de uscare, școala franceză de acuarelă distingând cinci: "oglindă" (), în care pelicula de apă este vizibilă, "strălucitoare" (), in care deși apa este absorbită, hârtia încă strălucește, "semimat" (), de trecere, în care aspectul începe să devină mat, "mat proaspăt" (), în care se văd urmele de apă și "mat uscat" (), în
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
în 1889 și inclusă, apoi, în volumul „Balade și idile" (1893), poezia „Mânioasa", de George Coșbuc se încadrează în categoria operelor inspirate de erosul țărănesc; din aceeași clasa fac parte creații cum ar fi: „Rea de plată", „Spinul", „Scară", „La oglindă", „Dușmancele", „Cântecul fusului" și altele. În toate, vocea auctoriala nu se aude, fiind înlocuită de vocea/ vocile personajelor imaginate de poet. Aceasta ar fi prima particularitate a lirismului obiectiv cosbucian. l1g666lr42exi 1. „Am să merg mai înspre seară - a 2
Mânioasă () [Corola-website/Science/300813_a_302142]
-
al legendelor"". Badea Ilie, un moș care i-a însoțit la urcare, le-a povestit că în fântâna adâncă din curtea interioară, la jumătatea adâncimii, este un tunel care duce până în partea cealaltă a muntelui, într-o pădure din apropierea satului Oglinzi. Tot însoțitorul lor le-a relatat o întâmplare din tinerețea sa când un boier sărac poreclit Alexandru Nebunu, revoltat că boierul Belibou dărâma zidurile pentru a-și construi un han cu piatră de la cetate, s-a dus la domnitorul Grigore
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
femei și fete cunoscute confecționează „lazlăul”, adică steagul. El este făcut dintr-un băț lung de brad, pe care se fixează o față de masă albă. Pe ea se prind basmale de diferite culori, înafară de negru. Se mai prind mărgele, oglinzi mici, iederă și rozmarin. Lazlăul este purtat de un băiat care are amândoi părinții, numit lăzlăuș. Acesta îl joacă în timp ce se merge după mireasă și se înapoiază la casa mirelui, unde de obicei are loc nunta. In ziua precedentă mireasa
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
lucreze altceva decât pentru mort. Dacă vei lucra lucru de mână îți vor amorți mâinile. Nu e voie să speli că se fac ,bele” - bale la mort. Cei din casă să nu se pieptene că le amorțește capul. Se acoperă oglinda cu ceva ca nimeni să nu se vadă în ea.(Ana Marc) De obicei în sat există un om sărac care spală morții; îi spală pe tot corpul și îi îmbracă cu hainele cele mai bune, uneori chiar cu hainele
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
să le treacă ciuda,-„Damele”, în ajunul Anului Nou, flăcăii din sat, se îmbrăcau cu haine ce întruchipau diferite personaje( babă, moșneg, vornic, drac, țigan, haiduci, etc.) unii cu măști pe față, iar alții îmbrăcați frumos, care purtau coifuri cu oglinzi și canafuri colorate. Astfel echipați și cu muzică mergeau prin sat mai ales pe la casele cu fete de măritat cu „vălăretul”. La orice petrecere, se cânta la fluier, scripcă și cobză și mult mai târziu apare fanfara. Cel mai longeviv
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
de stejar în fața caselor țărănești. Existau încă până în anul 1974-80 ocupațiile tradiționale ale femeilor, în mod deosebit ce constau în cusutul ștergarelor țărănești, al iilor sau al altor podoabe care erau și un fel de mândrie a gospodinei și o oglindă a hărniciei și priceperii tinerelor fete. Altădată se organizau șezători frumoase unde vecine și prietene se adunau, îndeosebi în serile lungi de iarnă, ca să coasă, să toarcă și să țeasă aceste minunate costume populare care se purtau încă cu mândrie
Cireșu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302002_a_303331]
-
de respect, bună vecinătate și întrajutorare reciprocă. Desigur că de la acest târg nu lipseau comercianții și nici cetele de copii, astfel că, la întoarcerea în sat, fiecare aducea celor dragi diverse lucruri mărunte printre care nelipsita "turtă {cu o mica oglinda } de la Berchieș " mult apreciată de copii întrucât era dulce și avea diverse forme și culori. Oricum acea zi era atât de frumoasă întrucât toate văile și dealurile din satele învecinate erau împânzite de formațiile de muzicanți, care se deplasau în
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
ultimului Goga), dar cuceritor prin puritatea trăirii și a expresiei («E-n lucruri câte-un suflet și câte-un epitaf; / Imaginile seacă și se prefac în gând; / În viață și-n fântână vezi umbrele pe fund / Ca siluete șterse-n oglinzile de praf»). Dotat, dar inegal, poetul ar merita, poate, o reeditare antologică (la care s-ar putea adăuga și câteva postume). În «Istoria...» sa, Călinescu îl înregistrează în treacăt, calificîndu-l drept «serafic, muzical, dar monoton». Rânduri mai consistente îi va
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
supravegherea lucrărilor de renovare a "Alacazarului". Este perioada în care Velázquez face parte din cercurile cele mai apropiate ale regelui. Din izvoare scrise știm că artistul a fost autorul câtorva nuduri, dar dintre acestea s-a păstrat doar ""Venus la oglindă"". În pictura spaniolă a secolelor al XVII-lea și al XVII-lea nudurile de femeie erau o raritate. Inchiziția nu permitea o asemenea temă în pictură. Creația lui Velázquez amintește de nudurile lui Tiziano (de ex.: ""Venus din Urbino""), dar
Diego Velázquez () [Corola-website/Science/298567_a_299896]
-
pictură. Creația lui Velázquez amintește de nudurile lui Tiziano (de ex.: ""Venus din Urbino""), dar artistul spaniol creează o viziune personală a acestei teme. Trupul zvelt, dar totodată uimitor modelat al zeiței este văzut din spate. Reflexia chipului ei în oglinda de argint este neclară. Avem impresia că Venus nu-și admiră propria frumusețe, ci mai degrabă urmărește pe cel care o privește. În 1649, Velázquez îi propune regelui să-l trimită în Italia cu misiunea de a achizițona picturi și
Diego Velázquez () [Corola-website/Science/298567_a_299896]
-
etrusci, orice muzeu mândrindu-se cu obiecte etrusce, în defavoarea siturilor arheologice. Limba etrusca nu făcea parte din limbile indoeuropene, si nu s-a putut identifica o înrudire clară cu o altă limbă. În afară de scurtele texte epigrafice de pe diverse obiecte, ceramică, oglinzi, inscripțiile murale în necropole și pe sicrie, principalele texte cunoscute până în prezent sunt: Din punctul de vedere al clasificării limbii etrusce, în baza cercetărilor făcute până în prezent, etrusca nu face parte din familia limbilor indo-europene. Posibilele legături cu anumite familii
Etrusci () [Corola-website/Science/298568_a_299897]
-
opresiv, Tarkovski s-a confruntat cu numeroase piedici de-a lungul carierei sale (care, de altfel, se limitează la 7 filme și câteva scurt-metraje - în 27 de ani). Cu toate că Tarkovski nu-și recunoaște intenția, câteva din filmele sale - "Andrei Rubliov", "Oglinda (film)", "Călăuza" - conțin idei privite cu ostilitate de Uniunea Sovietică. - Arseni Tarkovski se înrolează ca voluntar pe front. Luptă în bătăliile de apărare a Moscovei și pe fronturile al II-lea Baltic și al Brianskului. septembrie - Intră la școala de
Andrei Tarkovski () [Corola-website/Science/298576_a_299905]
-
Sala Albă a Uniunii Cineaștilor. "* 1973 - împreună cu Fr. Gorenstein scrie scenariul" Ariel, după povestirea lui A. Beliaev. 2 februarie - Premiera filmului "Solaris" la cinematograful „Mir" din Moscova. Călărorește la „Săptămânile filmului sovietic" din Uruguai și Argentina, septembrie - începe filmările la "Oglinda". În 1961 începe cariera internațională a lui cu filmul "Copilăria lui Ivan", acesta obținând premiul Leul de Aur la Veneția, în 1962. Tema filmului este maturizarea prematură a copilului și tragica distrugere a universului copilăriei, realitatea văzută prin ochii unui
Andrei Tarkovski () [Corola-website/Science/298576_a_299905]
-
influent. Adesea introduce accesorii, un câine sau un instrument muzical, iar atitudinea personajelor sale este foarte naturală. Femeile reprezentate sunt frumoase și senzuale, cu păr lung care cade pe spinarea nudă, într-un cadru simbolic sau alegoric. Pictura ""Venus la oglindă"" demonstrează ce efect coloristic reușește Tiziano să obțină folosind o paletă de culori redusă. Cu acest tablou, Tiziano participă la o dezbatere pe tema artei: muzica ar trebui să fie de același rang și de aceiași importanță pentru om ca
Tiziano Vecellio () [Corola-website/Science/298686_a_300015]
-
a fost utilizat ulterior în cadrul episoadelor 14 și 15 din această serie nouă, prezentând unele ajustări și diverse secvențe decupate pentru a se potrivi formatului de 20 de minute. În OVA, Byakuya al Viselor îi va înmâna un fragment din oglinda Kannei lui Sesshomaru, pentru a o folosi asupra Tenseigăi, în scopul imitării abilităților săbii lui Inuyasha. Cei doi frați vor avea o confruntare, urmărită îndeaproape de către Naraku și Byakuya. Acțiunea sa cuprinde aceeași parte a poveștii care poate fi văzută
InuYasha () [Corola-website/Science/298706_a_300035]
-
a iubit cu jupâneasa Calomfira, soția cneazului, cu care a avut un copil: pe viitorul voievod Ion Vodă cel Viteaz. Scriitorul descrie astfel acest râu: "„Erau locurile acelea din preajma curții lui Iurg Litean nu numai că o vedenie fericită. În oglindă sura a Șiretului își plecau creștetele salcii vechi, în care huruiau, vara, turturele".” Ulterior, în vara anului 1576, grupul lui Nicoară Potcoava va trece podul de șăici de la Vercicani, plătind un taler de argint celor doi brudnici de origine ucraineană
Râul Siret () [Corola-website/Science/298737_a_300066]