24,349 matches
-
Ca să fie recunoscut ca lider de către educați, el trebuie să aibă o conduită flexibilă (după solicitările exprimate, după particularitățile clasei), să dea un diagnostic corect nivelului solicitărilor și să acorde cele mai adecvate îndrumări, să dovedească abilitatea de a se adapta la fiecare solicitare și la nivelul lor de înțelegere. Pe fondul conturat, constatăm că educatorul-manager, cu atât mai mult, trebuie să utilizeze rațional, organizat, controlat sistemul acțiunilor și mijloacelor specifice de influențare a educaților, prin intermediul relațiilor interpersonale. Poate că acest
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și vrea să se implice în cercetarea ei, devenind și practician-cercetător. El își transformă o parte a activității sale după regulile cercetării, la fel și discursul său, acționează singur sau în grup, dar nu o imită pasiv, rigid, ci îi adaptează regulile la propria activitate, la context și competență, la experiența anterioară și la așteptări. Acum încă se reunesc trei elemente esențiale, din perspectiva practicianului: acțiunea proiectată de schimbare, activitatea în sine de influențare a dezvoltării educaților prin formarea explicită și
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și valorificarea practicilor reale pentru a crea cunoașterea pedagogică: cum este văzută și acceptată această analiză de către practician, pentru a fi critic și obiectiv, cum să sesizeze, să interpreteze și să folosească erorile sau reușitele, cum să-și autoanalizeze și adapteze strategiile, să depășească rutina, să-și recunoască limitele propriei experiențe, să aplice și alte criterii de autoevaluare. • Atitudinea și demersul euristic al educatorului: constată problema critică în activitatea Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului • Direcțiile influențării formării și autoformării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prin creativitate”! Și dacă suntem născuți pentru asta,de ce ne-am împotrivi mersului firesc al lucrurilor și nu am căuta să ne ușurăm acest drum sinuos dar sigur al devenirii prin creativitate? ANEXE ANEXA 1 Chestionar de atitudini creative (variantă adaptată pentru elevi) Pentru fiecare afirmație a chestionarului, sunt consemnate cinci posibilități de răspuns: 1. cu totul neadevărat; 2. neadevărat; 3. aproape adevărat; 4. adevărat; 5. cu totul adevărat. 1. Viața mea zilnică e plină de lucruri care mă interesează. 2
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Mă străduiesc să realizez ideile până la capăt, chiar dacă trebuie să lupt pentru asta. 23. „Pândesc” mereu idei noi. 24. Întotdeauna sunt foarte amabil cu toată lumea. 25. În general, sunt sigur de propria mea judecată. 26. Cred că trebuie să-ți adaptezi modul de a te comporta la grupul din care faci parte. 27. În general, îmi apăr cu înverșunare părerea personală. 28. Îmi place să mă recreez cu o mare varietate de jocuri și activități. 29. Nu las o problemă din
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Treia" în anii 1960 și 1970 a fost o dovadă a faptului că lumea modernă intra treptat în era post-europeană. Apariția sa ar putea fi privită ca o ilustrare a "revoltei culturale împotriva Occidentului" sau ca o încercare de a adapta ideile europene la împrejurări foarte variate (Bull 1984a; Brown 1988). Mai recent, numeroase guverne și mișcări din exteriorul spațiului occidental au respins fățiș modelele vestice de dezvoltare economică și politică, și multe se opun la ceea ce consideră drept valori occidentale
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unitate de timp. Dar se știe că În patologia psihică, precum și În cea medicală, nu există atât boli, cât mai ales bolnavi, adică tot atâtea reacții psihofiziologice la boală câți bolnavi sunt. Dacă terapeutica psihică sau cea medicală nu este adaptată la specificitatea cazului (la biografia particulară a acestuia), atunci ea devine impersonală, rigidă și ineficientă. Μ Cine nu se poate angaja Într-un sentiment de iubire, din incapacitatea de a-l trăi pe deplin sau din teama de patosul lui
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În aprecierile sau atitudinile noastre față de alții sau față de noi Înșine (mai prozaic spus: să știi sau să poți să „nu sari calul”). Dar „bunul-simț” poate să exprime și o anumită capacitate a inteligenței, și anume aceea de a se adapta și readapta continuu la schimbările impuse de realitate, de situațiile și evenimentele de viață (inteligența neguvernată de bun-simț procedează invers: pretinde să modeleze lucrurile după o logică a sa, strict personală, să facă realitatea să se Încline În fața unei idei
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
realitate, de situațiile și evenimentele de viață (inteligența neguvernată de bun-simț procedează invers: pretinde să modeleze lucrurile după o logică a sa, strict personală, să facă realitatea să se Încline În fața unei idei - devenită fixă pentru acea inteligență -, În loc să-și adapteze ideile În funcție de cursul evenimentelor din realitate; o astfel de inteligență, rigidă și Îndrăgostită de ea Însăși, a caracterizat, de exemplu, comportamentul caraghios și, totodată, absurd al lui Don Quijote). Μ „Tipul psihologic”, ca expresie a unei generalizări de trăsături și atitudini
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
două faze. în cazul recoltăriiîn două faze, plantele se taie cu vindroverul, cu coase sau cu seceri și se lasă 2-3 zile întinse pe câmp, pentru a se usca. După uscare se efectuează treieratul pe loc cu combina de cereale, adaptată pentru acest scop, 42 care ridică și treieră din brazdă năutul. Pe suprafețe mici se practică recoltatul năutului manual, prin smulgere. Plantele smulse se așează în poloage afânate care se lasă 2-3 zile pentru uscare, apoi se treieră. Pentru reducerea
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
de aproximativ 120 zile. Pentru o bună fructificare cere însă căldură mai mare, temperatura medie trebuie să se mențină în jurul a 200C. De aceia, năutul nu dă rezultate satisfăcătoare mai sus de paralela 530C. Năutul este o plantă destul de rustică adaptată la clima caldă-aridă (uscată), totuși din anumite motive (printre care și temperatura înaltă sau umiditatea ridicată), un număr destul de mare de flori avortează (BONCIARELLI F., 1987). Se poate conchide că năutul este o plantă care cere în perioada de vegetație
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
entuziasm și dăruire, încă din anii studenției. De altfel, ea a publicat articole interesante în reviste de cultură. A dorit cu ardoare să realizeze o teză doctorală care să îi permită o focalizare a interesului său științific, care să se adapteze cel mai bine structurii sale intelectuale și anume literatura și, în mod special, poezia. Creația Anei Blandiana a fascinat-o de la primul contact. Ea a devenit, după numeroase lecturi și intensă reflecție, obiectul unei exegeze dense și complexe. Alina-Iuliana Popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
clipei doarme". (Cântec de leagăn)113 De la romantici până la oniriști, visul a suportat numeroase conotații, de fiecare dată însă el instituind o nouă realitate și o nouă lume, uneori paralele cu realitatea propriu-zisă. Ana Blandiana preia și reconstruiește simbolistica visului, adaptând-o în permanență la coordonatele neomodernismului. La romantici, spre exemplu, visul era asociat cu ochiul, închis către lume și deschis spre interior. Cunoașterea astfel realizată devine cunoaștere absolută, la fel cum este și cunoașterea prin vis, care permite înțelegerea anticipativă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
numai privirile fiecăruia spre fiecare; în această clipă, intră bunica; ca de obicei, aduce ceva la masă; dînd cu ochii de noii veniți și de încordarea tuturor, îi examinează pe fiecare din vecini, înțelege bine situația și, împotriva ei, își adaptează comportamentul) Bunica: Vasăzică iaca și musafirii! Bravo! (către vecini) Ei credeau că i-ați părăsit pentru că nu l-au mai ales rector. Da', iaca, nu i-ați părăsit. Bravo! Prietenul la nevoie se cunoaște. (nici vecinii, nici cei ai casei
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
împreună cu cel al vîntului, ar face imposibilă receptarea text vorbit; tocmai de asta, preferînd o mișcare care să sugereze un text care să impună o mișcare, actorii vor interpreta o pantomimă conformă cu stările date; evident, ei pot să-și adapteze un dialog vorbit, care, oricum, nou se va auzi, pentru a-și sprijini mai bine mișcarea; astfel; cînd El n ajunge lîngă Ea 1, care nu-l văzuse încă, o bate ușor pe umăr; ea e surprinsă, speriată, derutată; El
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ambianță, în alt stil, se pot întîmpla două lucruri: ori distruge el noul stil de viață, ori stilul îl distruge pe el... Adaptarea spontană e aproape imposibilă... Așa că degeaba se tot laudă unii că s-au schimbat... că s-au adaptat din mers... Chiar dacă vor să se schimbe, nu pot... Nu pot pentru că, pur și simplu, sînt victima propriei lor deveniri... Cam asta e... Octav: (e mai mult uluit decît revoltat) Dumnezeule, și cînd îi aud pe ăștia cu "greaua moștenire
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
aicea cu ce ți-a mai rămas... Octav: Și ce, nu-s bun? Nu mă pricep? Ai văzut cum i-am băgat pe gît cinci lumînări cînd ea voia să cumpere numai două? Groparul: Ești dat dracului...! Octav: M-am adaptat... m-am dat pieței libere... și cea mai mare satisfacție a mea e că pun și eu umărul la macrostabilizarea economiei...! Groparul: Bravo..., te invidiez... mă mai sponsorizezi cu o guriță? Octav: Clientul nostru stăpînul nostru, da să știi că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
eu?, general..., colonel..., sau vreun ștab burghez..., sau chiabur...?! E!, da se poate! Da ce-s eu, popă?! Gh. P. doi: (e isteț, se lasă educat, adică, dar ceea ce spune nu are legătură cu ceea ce gîndește; ca tot românul, se adaptează) Nu, cum o să fiți popă?! Gh. P. unu:...și să-mi zici mie săru' mîna, părinte...! Gh. P. doi: Nu..., cum să vă zic eu săru' mîna părinte...! Gh. P. unu: Așa, măi tov. Paleu... Eu sînt tovarășu Pavel de la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Însuși din urmă cu 13 ani, cînd publicase un articol ce provocase controverse - « The Literature of Exhaustion », tot În The Atlantic. Idem, p. 402. art. cit., pp. 198-199. Carles Taylor, Le Malaise de la modernité, Paris, Cerf, 2002, p. 68 (traducere adaptată). « Qu’est-ce qu’on appelle la postmodernité ? Je ne suis pas au courant. » (Michel Foucault, cité in « Structuralisme et poststructuralisme », entretien avec G. Raulet, Telos, vol. XVI, no 55, printemps 1983, reluat in Michel Foucault, Dits et écrits II, Gallimard
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
confruntați cu crima comisă de ei. Numai că reluarea, pur și simplu, a vechiului text nu este suficientă; mai trebuie ca acestuia să i se adauge câteva versuri care să descrie cât mai amănunțit cu putință fărădelegea lui Claudius. Hamlet „adaptează” piesa la realitatea de la Elsinor, știind că teatrul, pentru a trezi conștiințele, are nevoie de ceea ce în fostele țări comuniste din Est se numeau „șopârle”, adică referiri directe la actualitate. Pentru ca reprezentația să-și atingă scopul, prințul-regizor trebuie să intervină
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Din nefericire, în limbajul natural este greu de diferențiat net între membru și clasă. D) Terapia Metoda constă în a cere pacientului să se comporte cum o face deja, ceea ce echivalează cu paradoxul "Fiți spontan". Dacă se cere cuiva să adapteze un anume tip de comportament, judecat pînă atunci ca spontan, el nu mai poate fi spontan, pentru că faptul de a i se cere face spontaneitatea imposibilă"65. Dintr-o dată, injoncțiunea paradoxală impune pacientului o modificare a comportamentului. Pacientul este atunci
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
trei coroane de aur pe un fond roșu, iar în cel de jos unsprezece flăcări negre stilizate, pe fond alb. Tradiționalul scut a fost proiectat, desigur, pentru o dispunere verticală și arată, prin urmare, simetric în jurul axei verticale. Pentru a adapta această formă la poziția orizontală, pictorul a eliminat dominarea axei gravitaționale, împreună cu simetria imagisticii heraldice. În locul lor a proiectat un desen abstract de flăcări negre înconjurate de coroane de aur, distribuindu-le pe suprafața unei stele neregulate cu șase colțuri
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
structurii de referință se află în privitor. Putem însă susține și poziția contrară. Wolfgang Kemp, într-un eseu despre perspectivă în fotografie, afirma că . Văzută astfel, per spectiva oblică indică autonomia lumii externe, la structurile căreia vizitatorul trebuie să se adapteze în abordarea sa. Oricare ar fi calea aleasă comparativ cu accesul lesnicios la spațiul ortogonal, artistul depistează o alienare. Intrarea în lume pune probleme. În sens general, aceste exemple vor clarifica faptul că interacțiunea centrilor dinamici ce alcătuiesc compoziția vizuală
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
întoarce la această problemă, discutând o temă similară, oferită de planul general al Pieței Sfântul Petru. Dar acum voi reveni la interacțiunea celor două sisteme compoziționale în tondoul pictural. Mă refeream la dificultățile întâmpinate de artist atunci când se apucă să adapteze grila lumii terestre la un spațiu circular. Soluția ușoară a eliminării excen tricității în întregime este rareori satisfăcătoare, din două motive. Într-un sens pur formal, armonia necontrastantă a unei structuri exclusiv centrice nu justifică tensiunea creată de tendințele antagoniste
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
margini ca tăișul unui topor, trecând de axa verticală și pătrunzând în jumătatea dreaptă a compoziției. Încălcând limitele simetriei, ea creează un efect dinamic puternic. O formă rotundă este atât de completă și de stabilă în ea însăși, încât se adaptează greu la contextul unei compoziții dacă nu deține centrul, iar toate celelalte forme nu se adaptează la ea. Acest lucru poate fi foarte clar în ferestrele circulare ale bisericilor medievale. O atare fereastră este întotdeauna așezată pe verticala centrală a
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]