25,546 matches
-
evidențiază asemănările, în special după debarcarea din Cipru. Totuși, Shakespeare se îndepărtează de sursă prin reinterpretare dramatică a acțiunii și motivarea psihologică a personajelor, încât, dincolo de aspectele de suprafață, sursa devine un reper vag. Precum a declarat shakespeariologul Irving Ribner: "Povestirea lui Cinthio cuprindea elementele de bază necesare dramei intenționale de Shakespeare. El găsise aici conflictul omului care, indus în eroare, alege calea răului și e chinuit apoi de remușcări. Găsise și sugestia că tânăra fată iubise pe maur pentru marile
Othello (Shakespeare) () [Corola-website/Science/319164_a_320493]
-
tot pe "Tărâmul din Oz". Tărâmul respectiv, ce conținea patru regiuni conduse de un rege, se mai numea și "Orașul de Smarald din Oz". A mai scris alte nouă cărți fantastice (că "Viață și aventurile lui Moș Crăciun"), 82 de povestiri scurte, circa 200 de poeme și alte lucrări.
Lyman Frank Baum () [Corola-website/Science/319271_a_320600]
-
(martie 1736 - noiembrie 1794) a fost un scriitor și bibliotecar german. S-a născut la Hanovra, dar a murit în Irlanda, în Comitatul Kerry. Este cunoscut în special pentru colecția să de povestiri "Aventurile baronului Münchausen", concepută inițial o lucrare satirica cu ținte politice. Lucrarea a fost publicată în limba engleză sub titlul "Baron Munchausen's Narrative of his Marvellous Travels and Campaigns în Russia". La sfârșitul anului 1786, Gottfried August Bürger a
Rudolf Erich Raspe () [Corola-website/Science/319278_a_320607]
-
muzică a Școlii de cinematografie din Londra. În capitala Angliei a condus o companie de discuri, Lamborghini Records. De asemenea a compus muzica de film pentru seriale și filme britanice de cinema și televiziune, între care un serial TV de povestiri biblice, care i-a prilejuit colaborarea cu Orchestra Simfonică din Londra. În anul 1977 a înregistrat la Londra un album de melodii compuse pe texte de poeții israelieni Natan Alterman și Natan Yonatan, prelucrate de Carlos Miranda, câteva dinre ele
Nahum Heiman () [Corola-website/Science/319273_a_320602]
-
Hauff, editura fiind obligată să plătească o despăgubire 50 de taleri pentru inducerea în eroare a publicului. Dar scandalul a făcut ca Hauff să primească cereri de colaborare la reviste și almanahuri. În prima jumătate a anului 1826 a scris povestirile "Othello" și "Die Sängerin" („Cântăreața”), romanul istoric "Leichtenstein" și o continuare a Memoriilor Satanei. În aprilie și-a dat demisia din postul de preceptor al familiei von Hügel, și pleacă într-o călătorie în Franța, Flandra și Germania de Mijloc
Wilhelm Hauff () [Corola-website/Science/319281_a_320610]
-
scrisese introducerea uneia dintre edițiile americane ale mromanului. Două decenii mai târziu a scris scenariul al serialului de televiziune "". Munca de scenarist a lui Beagle a întrerupt orientarea sa anterioară de romancier, autor de non-ficțiune pentru reviste și scriitor de povestiri. Totuși, la mijlocul anilor '90 a revenit la proza de ficțiune și a continuat să scrie constant de atunci. În 2005, Beagle a publicat o continuare la "Ultima licornă", o nuveletă intitulată "Two Hearts", care avea să câștige premiul Hugo pentru
Peter Beagle () [Corola-website/Science/319280_a_320609]
-
Ediția completă cartonată a fost lansată în ianuarie 2011, debutând pe locul 2 în lista celor mai bine vândute romane grafice cartonate din New York Times. Ea va fi urmată de o adaptare după "A Fine and Private Place" Culegerea de povestiri din 2009 "We Never Talk About My Brother" a fost nominalizată la premiul World Fantasy. În noiembrie 2013, Beagle a colaborat cu muzicianul britanic Phildel la piesa 'Dark Water Down', un amestec de poezie și muzică. Cei doi au apărut
Peter Beagle () [Corola-website/Science/319280_a_320609]
-
răspunde la întrebări și o restaurare completă a filmului pentru o relansare în cinematografe, care urmează a avea loc în 2015. Dintre cele cinci cărți audio, toate în lectura lui Beagle, patru sunt romane, iar "Giant Bones" o culegere de povestiri. În afara primei cărți, celelalte reprezintă versiuni complete ale edițiilor scrise. Acestea sunt premii literare anuale din categoria "best of the year", cu două excepții (‡) În 1987, "Locus" a plasat "Ultima licornă" pe locul 5 din 33 în topul "Celor mai
Peter Beagle () [Corola-website/Science/319280_a_320609]
-
și literatura română la Miercurea Ciuc (1961-1965); asistent (1965-1976) și lector (din 1976) la Catedra de literatură română și teoria literaturii a Facultății de Filologie din Cluj (pensionat medical, 1993). Colab. la Tribuna, Steaua, Echinox, Helion, Biblioteca Nova, Anticipația - CPSF (Colecția “Povestiri științifico-fantastice”), Almanahul Anticipația, Foundation (Londra), Solaris (Québec, Canada) etc. Debutează în Steaua (1971). Debut editorial cu antologia, în colab., Romanul românesc contemporan. 1944-1974 (1974). A colaborat la volumele colective Scriitori români (1978), The Encyclopedia of Science Fiction (1993), Dicționarul scriitorilor
Cornel Robu () [Corola-website/Science/319315_a_320644]
-
precizând că are ochi albaștri și păr blond deschis (sau o culoare mai deschisă decât negru). În acest roman, în Țara de Nicăieri este toamnă, astfel că Peter poartă o tunică cu pene de gaiță și frunze de arțar. În povestirile "Starcatcher" scrise de Dave Barry și Ridley Pearson, Peter are păr de culoare portocalie ca morcovii și ochi albaștri strălucitori. Ideea unui băiat care a refuzat să crească s-a bazat pe fratele mai mare al lui J.M. Barrie, care
Peter Pan () [Corola-website/Science/319310_a_320639]
-
care a fost realizat pe baza unui model tradițional, cu o tehnică a stilizării motivelor care-i dă imaginii o notă modernă specifică graficii de tip Art Nouveau. În același stil au fost create frontispiciul la nuvela "" și ilustrația la povestirea "" ale lui Emil Gârleanu. În acestea se pot vedea motivele preferate ale poeților simboliști, cum sunt lacul plin cu nuferi ("Înecatul") și arborii ("Primăvara!") ca simbol al puterii organice, simbol al energiei. Prin motivele abordate, Baltazar s-a alăturat concepției
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
nuvela "Isus pe apă" a lui Cincinat Pavelescu. Semnificativ pentru grafica secesionistă este frontispiciul la poezia tradusă de Cincinat Pavelescu, "Antoniu și Cleopatra" a lui José Maria de Hérédia. Stilul tipic al lui Robert Burns și Beardsley apare la ilustrația povestirii lui Ion Dragoslav intitulată "Dumnezeu și Scaraoțchi". Aici artistul definește formele curbilinii și lungi, reprezentând aripile geniului luciferic și faldurile bogate într-un mod admirabil. Tipică Art Nouveau-ului este și grafica "Pasteluri arhaice", executată pentru poeziile lui Corneliu Moldovanu publicate
Apcar Baltazar () [Corola-website/Science/315458_a_316787]
-
postmodernist care a influențat cultura populară cât și literatura. El este considerat unul dintre cei mai tranșanți oameni politici ai vremii respective și cel mai inovator artist al secolului 20. Burroughs a scris 18 romane și nuvele, șase colecții de povestiri scurte și patru colecții de esee. Cinci cărți conținând interviuri și corespondențe sunt publicate. Burroughs a colaborat deasemenea în proiecte și înregistrări cu numeroși muzicieni și interpreți având deasemenea și multe apariții în filme. Se naște într-o familie înstărită
William S. Burroughs () [Corola-website/Science/315811_a_317140]
-
Lunch și tentative de a scrie articole comerciale despre Tanger. A trimis lui Ginsberg, agentul literar pentru Junkie, tot ce a scris în Maroc dar nici una din aceste scrieri nu a fost publicată până în 1989 când Interzone, o colecție de povestiri scurte, a fost publicată. Sub puternica influență a dulciurilor cu marihuana cunoscute sub numele de majoun și eukodol un opioid de origine germană s-a apucat de scris. Eventual, Ginsberg și Kerouac care au călătorit la Tanger în 1957, l-
William S. Burroughs () [Corola-website/Science/315811_a_317140]
-
romanul lui Ion Lazu.(...) Conglomeratul de întâmplări, gânduri, idei, fapte - sentimente/evenimente este ordonat de un glas muzical în note armonice, arareori găsești câte-un semiton discordant... Muzica interioară a textului, care izvorăște în egală măsură din „tonul elegiac al povestirilor tatălui”, cât și din tăcerile de sfinx ale mamei, îmbinarea acestor două voci generând întreagă textura melodică a cărții. Deși nu am , ca alți exegeți, curajul să plasez romanul lui I. Lazu într-o ierarhie temporală sau axiologică (când cunosc
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
(engleză: "Kate & Leopold") este un film de comedie romantică științifico-fantastic din 2001 care narează povestirea unui duce care călătorește în timp din New York-ul anului 1876 până în prezent și se îndrăgostește de o femeie de carieră din New Yorkul modern. Filmul este regizat de James Mangold și îi are ca protagoniști pe Meg Ryan, Hugh
Kate și Leopold () [Corola-website/Science/316579_a_317908]
-
Pirații din Penzance", care a avut premiera în Statele Unite în New York City în 31 decembrie 1879, pe când Leopold a pretins că mersese la premiera operei "Pirații din Penzance" cu o lună în urmă (în martie 1876). Leopold a greșit și povestirea din cadrul operei. O scenă asemănătoare implicând o discuție asupra operei "La Bohème" ar fi de asemenea imposibilă, căci versiunea lui Giacomo Puccini a operei a debutat în 1896 și versiunea lui Ruggiero Leoncavallo în 1897 (deși e posibil ca Leopold
Kate și Leopold () [Corola-website/Science/316579_a_317908]
-
și am văzut în film că se uita la televizor acasă la Stuart). În versiunea italiană a filmului, personajele vorbesc despre opereta lui Giuseppe Verdi, "La Traviata", care a avut premiera în 1850 și astfel se potrivește mai bine în cadrul povestirii. Stuart și-a dat silința pentru a fi sigur că Leopold s-a întors în vremea sa, nu pentru că era îngrijorat pentru inventarea lifturilor, ci din cauză că Leopold era stră-stră-bunicul său (și din cauză că Stuart nu va exista dacă Leopold nu se
Kate și Leopold () [Corola-website/Science/316579_a_317908]
-
Omul-lup. Cel mai clar omagiu este scena de la început, în care se face trimitere la filmul original Frankenstein. Aceasta este lista altor scene clasice din film. DVD-ul a fost scos pe piață în 19 octombrie 2004. Sommers a extins povestirea lui Van Helsing în două continuări. Continuarea animată cu titlul "" are loc înainte de evenimentele principale din film, având în centru misiunea lui Van Helsing de a-l opri pe Jack Spintecătorul, care se dovedește a fi Dl. Hyde, care terorizează
Van Helsing (film) () [Corola-website/Science/316587_a_317916]
-
o companie în care va activa până la sfârșitul vieții sale. În același an a dezvoltat conceptul sferei colorate. În 1808 experimentele sale asupra culorii se intensifică, concepând discul colorat și amestecul de culoare rezultat din mișcare. Pe lângă aceasta, Runge publică povestiri și povești culese din folclorul zonei, precum “Pescarul și soția lui” și “Migdalul”, incluse mai târziu în colecția de basme a fraților Grimm. În 1809 Runge încheie lucrul la manuscrisul "Farben-Kugel" (Sfera culorilor), publicată un an mai târziu în Hamburg
Philipp Otto Runge () [Corola-website/Science/316635_a_317964]
-
Peter Gyrich și Bolivar Trask îi atacă pe X-Men cu trei Sentinele înalte de . Scenariul se concentrează pe rivalitatea dintre Wolverine și Cyclops, dar și asupra îndoielilor de sine ale lui Cyclops, ca șef de grup pe teren. Parte din povestirea anterioară inventată pentru Magneto îl făcea responsabil pentru dezastrul de la Chernobâl. Scenariul cuprindea X-Copter-ul și Camera Pericolului. Walker a terminat a doua variantă a scenariului în iunie 1994. Mai multe scenarii au fost scrise de John Logan, James Schamus și
X-Men (film) () [Corola-website/Science/316638_a_317967]
-
pe care l-au estimat că ar costa cu 5 milioane mai mult. Beast, Nightcrawler, Pyro și Camera Pericolului au fost șterși înainte ca studioul să lanseze "X-Men". Șeful companiei Fox, Thomas Rothman a susținut că acest lucru va amplifica povestirea, iar Singer a observat că faptul că au renunțat la Cmera Pericolului i-au permis să se concentreze mai mult asupra altor scene pe care le preferă. Elemente ale personajului Beast, în special expertiză lui medicală, au fost transferate personajului
X-Men (film) () [Corola-website/Science/316638_a_317967]
-
adus pe Christopher McQuarrie din "Suspectul obișnuit" și împreună au scris o altă variantă a scenariului. David Hayter a rescris simultan scenariul, primind singur recunoaștere pentru scenariu de la Asociația scriitorilor din America, în timp ce Singer și DeSanto au primit recunoaștere pentru povestire. Russell Crowe a fost prima alegere a lui Singer pentru rolul lui Wolverine. După ce Crowe a refuzat rolul din cauza plății, cativa actori și-au oferit serviciile pentru acest rol înainte ca Singer să îl distribuie pe Dougray Scott. O parte
X-Men (film) () [Corola-website/Science/316638_a_317967]
-
în privința programului. John Ottman a fost la început ales să fie compozitor. Michael Kamen a fost angajat în cele din urmă. În ziua de 1 iunie 2000, Marvel a publicat o continuare a benzilor desenate "X-Men", intitulată "X-Men: Începuturile", revelând povestirile din trecutul lui Magneto, Rogue și Wolverine. Există și o adaptare a benzilor desenate bazată pe film. Studiourile Marvel contau pe succesul filmului "X-Men" pentru a lansa alte filme ("Omul paianjen", "Cei patru fantastici", "Hulk" și "Temerarul"). "X-Men" a fost
X-Men (film) () [Corola-website/Science/316638_a_317967]
-
în vânzările de casete video. Succesul filmului "X-Men" (alături de "Blade") a început o reapariție a genului benzilor desenate și a filmelor cu supereroi. Pe baza celor 143 de revizii colecționate de "Rotten Tomatoes", 80% au fost pozitive, cu înțelegerea că „povestirea [este] fidelă benzilor desenate și în timp ce filmul e posibil să fie centrat prea mult asupra personajului Wolverine, are o energie ciudată care îi va încântă cu siguranta pe toți cei care vor vedea filmul în vara aceasta”. 60% dintre cele
X-Men (film) () [Corola-website/Science/316638_a_317967]