22,099 matches
-
rezonanță particulară în activitatea creativă. G. Dobbelare (apud Percek, 1992) propune o sistematizare a metodelor de relaxare în trei mari categorii: a. psihologice; b. psiho-fiziologice; c. preponderent fiziologice. Relaxarea, fiind o stare crepusculară a psihicului între starea de veghe și somn, stimulează accesul la nivelul inconștientului, administrând mai adecvat funcțiile emisferei cerebrale drepte. Metodele de relaxare sunt utile creativității pentru că: 1. ajută la igienizarea psihicului de trăirile indezirabile cauzate de impasuri existențiale diverse, dar, mai ales, ajută la mobilizarea unor energii
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
știința armonizării conștiinței. Sofrologia urmărește stabilirea unui nou echilibru între toate cele trei instanțe majore ale omului: trup, mental și spirit. Prin tehnici speciale, sofrologia are ca scop dobândirea unei stări deosebite de conștiință, aflată în spațiul dintre veghe și somn, conștiința sofroliminală (sofronică), instalată pe fondul undelor tetha, la aproximativ 6 cicli/secundă. Metodele sofrologiei pot fi grupate în două categorii: 1. verbale: training autogen Schultz; trainingul autogen modificat (TRAM); metoda celor trei grade de relaxare dinamică (R.D.); transterpsihoterapie (T.T.T.
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
batjocoritor” și de ingerințele care ar fi putut să îi vatăme autonomia, despre marea adunare din 1848 de la Blaj și strădaniile depuse pentru cauza națională, despre înființarea de școli și imprimarea de cărți, atât de folositoare unui neam trezit din „somnul cel adânc” la conștiința de sine. SCRIERI: Adaos de cuvântări bisericești pentru sărbătorile domnești de preste an, în Chiriacodromion, Sibiu, 1855; Asupra Biblicelor lui Heliade, Sibiu, 1858; Memorialul arhiepiscopului și metropolitului Andrei baron de Șaguna sau Luptele naționale-politice ale românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289430_a_290759]
-
ochii vedeau cu ușurință. În tăcerea aceasta un greieraș începu să țârâie melancolic, aproape. Lizuca îl ascultă atentă. - Cântă frumușel, șopti ea. - Da, dar nu prea mă lasă să dorm, mormăi Patrocle. - Nu știu de ce, dar mie nu mi-e somn deloc. Așa-i de frumos și de bine...Eu n-am cunoscut niciodată dumbrava asta. Acum văd că-i o pădure ca în poveștile pe care mi le spunea mama... Nu mai sună greierașul. A tăcut. - A făcut bine, îngână
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
care să incluzi și un dialog între un copil și un ghiocel.Dă-i un titlu potrivit. *Sugestii de lectură: Citește Lacrimile trandafirilor și Iarna în pădure, de Eugen Jianu Citiți cu atenție textul: Egon simți că se cufundă în somnul cel mare și negru, de unde nu se mai întoarce nimeni.Dar un bot cald, o răsuflare fierbinte, îi atinse obrazul.Ursul îl împingea, mirat de nemișcarea omului. Îl împingea, îi lingea obrazul, nările, ochii. Se trăgea îndărăt, așteptând. Nu înțelegea
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
atinse obrazul.Ursul îl împingea, mirat de nemișcarea omului. Îl împingea, îi lingea obrazul, nările, ochii. Se trăgea îndărăt, așteptând. Nu înțelegea de ce stau oamenii aceștia încremeniți, de ce n-au glas, de ce nu ridică mâinile, de ce nu se deșteaptă din somn.Fram nu înțelegea aceasta.Le cunoscuse mirosul de departe. Mirosul lui, care îl înșela altă dată, care nu mai prindea lămurit apropierea fiarelor sălbatice, îi vestise din depărtare că se află oameni pe aici, oameni din lumea cea de dincolo de
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
blană grea, dar fierbinte le apăsa piepturile. Au încercat să miște întâi o mână, pe urmă un picior. Mâna se supunea. Piciorul se supunea. — Egon! — Otto! Erau glasurile lor. Își auzeau, își recunoșteau glasurile lor. Nu era moartea. Nu era somnul cel mai mare și negru, cu visul morților de ger. Învelitoarea de blană, de deasupra, dădu semne de viață. Se ridică singură. Îi dezghețase o plapumă vie. Era Fram. Cerințe: 1. Realizează lectura textului utilizând metoda cadranelor. a. Idei desprinse
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
că plecarea ducelui și-a ei E doar pretext. Eliberați-mi omul! Mergi, spune ducelui și ei că vreau vorbi Cu ei acum, pe loc; să iasă, să m-asculte, Ori bat la ușă camerei lor toba, Pîn' le ia somnul moartea! GLOUCESTER: Pace-aș vrea-ntre voi. (Iese) LEAR: Vai, inima! Cum se ridică! Jos! BUFONUL: Strigă la ea, unchiule, cum strigă bucătăreasa la țipari, cînd i-a pus în coca de vii și-i lovea cu bățu-n cap și
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
scaun la cap. Cin' vrea a se căsători Far capu-i s-aibă casă, Cap și pe sine-o prăpădi: Calicii la-nsurat se-ndeasă. Cin' pentr-un deget de picior Cît pentru inimă-ar lucra, Mizeria-și va strigă de zor, Somnul pe veghe va schimba. Pentru că n-a existat vreodată-o femeie frumoasă care să nu se strîmbe-n oglindă. (Intra Kent) LEAR: Nu, am să fiu o pildă de răbdare; N-am să mai spun nimic. KENT: Cine-i acolo? BUFONUL
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
ridică-ți domnul; De-ntîrzii jumătate de-oră, viața lui Și-a ta, și-a tuturor ce-l apară pe el Pierdute-s sigur. Ia-l, ridică-l, Și-urmează-mă. Te duc îndată unde Gătit-am tot. KENT: Sleita, firea doarme. Ast somn ar fi balsam pe forțele-i zdrobite Ce, dacă-mprejurări nu-ngădui-vor, Se vindeca-vor greu. (Bufonului) Ajută-mă să-l duc, Nu stă în urmă. GLOUCESTER: Come, come, away! Exeunt [all but Edgar.] EDGAR: When we our betters
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
efeminată și maladivă, lipsită de nota titaniană” a modelului. Monografia îi deschide astfel lui M. drumul către opera marelui poet. Eminescu, univers deschis (1987) aduce contribuții și sugestii interpretative privind mai ales absolutul („nostalgia nemarginilor”), demiurgia (cu sursele ei - gândirea, somnul, visul și „aducerea-aminte”), visul (cu funcțiile lui - existențială, creatoare și gnoseologică), însă cea mai importantă cercetare se referă la „orizonturile negației”, urmărite la nivelul întregii opere, care e „o expresie a negației”. Mihai Eminescu - poezia invocației (1999) e o culegere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288083_a_289412]
-
Ostrovul Zimbrului. Copilăria și adolescența lui Mihail Sadoveanu), București, 1966; Vânătoare domnească, pref. Demostene Botez, București, 1963; În umbra stejarului, București, 1965; Ochelarii bunicăi, București, 1969; Stele și luceferi. Reportaje (1936-1937), pref. G. Călinescu, București, 1969; Planeta părăsită, București, 1970; Somnul pietrei, București, 1971; Cântece lui Ștefan-Vodă, București, 1974; Flori de piatră, București, 1980; Ora violetă, București, 1984; Foc de artificii, București, 1985; Rechinul, București, 1987; Destăinuiri, București, 1989; 33 sonete, București, 1993. Traduceri: Alfred de Musset, Mierloiul alb. Romanul tinereții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
lor domnii și doamnele...”, ALA, 1937, 20 iunie; Streinu, Pagini, II, 202-204; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 851, Ist. lit. (1982), 936; Nicolae Manolescu, Amintiri despre scriitori, CNT, 1969, 42; Sonia Larian, „Stele și luceferi”, VR, 1970, 3; Const. Ciopraga, „Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
iunie; Streinu, Pagini, II, 202-204; G. Călinescu, Ist. lit. (1941), 851, Ist. lit. (1982), 936; Nicolae Manolescu, Amintiri despre scriitori, CNT, 1969, 42; Sonia Larian, „Stele și luceferi”, VR, 1970, 3; Const. Ciopraga, „Somnul pietrei”, CRC, 1972, 2; Aureliu Goci, „Somnul pietrei”, RL, 1972, 15; Cioculescu, Itinerar, I, 241-245; Corbea-Florescu, Biografii, I, 185-192; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 183-195; Ciopraga, Propilee, 350-360; Monica Spiridon, „Foc de artificii”, RL, 1985, 48; Șerban Cioculescu, „Planeta părăsită” sau Geocentrismul familial, RL, 1987, 11; Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289424_a_290753]
-
oare nevoie ca Almanahul literar să reînvie moda romanțelor ieftine, care se tipăreau cu zecile în broșurele de cântece, acum două sau trei decenii?(...) Cu uimire am citit poezia lui V. Felea Iubește sportul: Iubește, tovarășe sportul,/ nu lenea și somnul, - tristețea;/ Și nu te mai plânge-n zadar./ Prea iute s-a dus tinerețea/ Și mușchii mereu i-antrenează,/ puternici să-i simți sub cămașă;/ și lasă, în zori, dușul rece/ să-ți biciuie trupul-cravașă./ Paharul ce-l umpli într-
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
plastic lîngă patul meu, Într-un costumaș splendid alb Baby Dior. (Am vrut să Încerc mai multe ținute să văd care Îi stă mai bine, dar moașa mi-a aruncat o uitătură ciudată și a zis că avem nevoie de somn, și eu și ea.) Și mă uit pur și simplu la ea, amețită de la noaptea nedormită, privindu-i fiecare respirație, și fiecare mișcare a degețelelor... Nașterea a fost... În fine, a fost ceea ce se numește „simplă și fără complicații“. Lucru
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
promovând ordinea, cinstea, modestia și responsabilitatea. Ca o recunoaștere pe plan internațional, biografia sa a fost inserată în „The international Who’s Who of Intellectuals”, 1986. Prof.univ.dr. Elena Budeanu a trecut în lumea umbrelor la 7 octombrie 1992. Își doarme somnul de veci la cimitirul Eternitatea din Iași, alături de soțul ei, prof.univ.dr.doc.ing. Constantin H. Budeanu (1915-1987). CALINICENCO, NICOLAE (1908-1997) FIZICIAN Dascăl și cercetător, prof.univ.dr. Nicolae Calinicenco s-a născut la 19 aprilie 1908, în comuna Cacenauca, județul Orhei, unde a urmat
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
Vasile din Iași. INCULEȚ, C. ION (1884-1940) OM POLITIC Includerea printre personalitățile ieșene a acad. Ion C. Inculeț este motivată de legăturile politice și de familie ce le-a avut cu orașul Iași, precum și de faptul că își doarme somnul de veci pe meleagurile noastre, în comuna Bârnova. Reprezentant de frunte al generației Unirii, Ion Inculeț s-a născut la 5 aprilie 1884, în satul Rezeni, din județul Lăpușna. După absolvirea Școlii Teologice (1899) și a Seminarului Teologic din Chișinău
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
tainele chimiei, prin studii, articole și note publicate în reviste școlare locale și naționale de specialitate: Revista de fizică și chimie, Gazeta învățământului, Revista de pedagogie etc. Trecută în lumea umbrelor la 14 august 1994, profesoara Olimpiada Trofin își doarme somnul de veci la cimitirul Eternitatea din Iași. VĂSCĂUȚEANU, ELISABETA (1897-1989) BIOCHIMIST Personalitate complexă, care a urmărit fondarea unei școli de Biochimie la Iași, prof.dr. Elisabeta Văscăuțeanu a fost primul titular al disciplinei de Biochimie de la Universitatea Al.I.Cuza. Născută
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
de mișcare, extrapolat în limbajul verbal (cap, gât, mâini, brațe, șolduri, picioare, glezne, de la glezne în jos). Clasificările gestuale ale mâinii (de deschidere și de închidere) pot să fie substitute ale limbajului verbal, depinzând de tehnici tradiționale în viață, în somn, în veghe, în mișcare, în consum, ori în coduri corporale articulate (surdo-muți, călugări trapiști, de mișcare, descriptive, expresive, simbolice). Adeseori gesturile conștiente cu mâna sunt înlocuitoare fie ale imposibilității altui tip de comunicare (pentru pompieri, scafandri), fie la jocul de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mâna stângă, emisferele sunt inversate). Emisfera dreaptă (creativitate, arte, intuiție, emoții, muzică) se răsfrânge în mâna stângă, iar emisfera stângă a creierului uman (logică, scris, vorbire, matematică, lectură) se răsfrânge în mâna dreaptă. Mâna are valoare și în poziția din somn. Regele doarme pe spate, înțeleptul pe o parte, bogatul pe burtă. Toate aceste reacții descifrează, mai mult sau mai puțin exact, secrete din corpul uman. Același rol de protecție îl are machiajul, gesturile dorind să exprime simpatia și iubirea, sentimentul
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
din cealaltă zare. Pe șaptezeci și șapte de uliți vei umbla desculț și cu capul gol: ce sămânță n-a fost în deșert aruncată? Ce lumină n-a fost în zadar cântată? L. Blaga, Cetire din palmă, din volumul Lauda somnului (1929) Copilul se naște cu liniile mâinii aprente, care dispar după moarte. Înțelegerea destinului, pitit între adânciturile palmei presupune o căutare a divinității/lumină, descifrarea unei serii de asemănări și deosebiri față de celelalte ființe/desculț și cu capul gol, cu
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și Eva din Paradis) și la subaltern (Adam este subaltern divinității, Eva, creată din coasta lui Adam, este subalternă bărbatului). Gesturile mâinii, de deschidere și de închidere, pot fi substitute ale limbajului verbal, depinzând de tehnici tradiționale în viață, în somn, în veghe, în mișcare, în consum, ori coduri corporale articulate. Limbajul mâinilor se contopește peste acela al brațului Palma cu degetele întinse, cu degetul mare în sus, reprezentă numărul cinci și asocierea cu jertfe și cu putere. În vise, - a
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
metodă de narare (Rămășițele zilei, Kazuo Ishiguro; Waterland, Graham Swift) ori obsesie a prezentului (Lessing, Fowles), memoria e substanța eroului. În aparență, Lessing, Lodge, Bradbury, Amis, Barnes scriu doar în și despre momentul prezent. În realitate eroii sunt împovărați de somnul a tot ceea ce nu se mai poate întâmpla fiindcă s-a întâmplat deja. Anna Wulf e bântuită de iubiri pierdute, credința pierdută în comunism, copilăria pierdută a fiicei care o părăsește preferându-i viața la internat. Robyn Penrose (eroina lui
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
o ecuație cunoscută nouă), iar oamenii îl ascultă fără să le pese că vorbele mor, că propozițiile ar trebui consemnate, că ar putea înfrânge spațiul și timpul născocind moduri de comunicare rapidă. Ackroyd închipuie o lume a tihnei, în care somnul e activitatea principală. E oare vorba de o distopie? Putem lua lumina drept o maximizare a spaimei? Putem, dar cu o condiție: să fie orbitoare. Iar în acest roman lumina chiar orbește oamenii. Moartea e orbirea finală. Nu se știe
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]