220,173 matches
-
în treburile celor privilegiați. Nimic, însă, nu durează o veșnicie, nici măcar ușile. Dacă nu ne-am despărțit încă de ele, aceasta este doar din motive sentimentale, ne asigură Musil. Noile metode de construcție fac inutil trasul cu urechea pe la uși. Acum când pereții nu sunt mai groși sau mai izolatori fonic decât ușile, oricine poate sta oriunde, auzind astfel tot ce se spune în orice colț al casei. Micul text al lui Musil este, pe rând, istorie a arhitecturii, critică socială
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
nu mă mai pot împotrivi ei!" simțea el; dar mai simțea, de asemenea, în spatele lui, camera cu picturile mari de pe perete, cu biroul cel lung, stil Empire, cu liniile rigide, perpendiculare ale draperiilor și ale șnururilor de clopoțel. Aceasta părea acum o mică scenă la marginea căreia stătea el și dincolo de care se desfășurau evenimentele marii scene, iar amândouă scenele își aveau felul lor anume de a fuziona într-una singură, faptul că el stătea între ele neavând nici o importanță. Apoi
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
ele neavând nici o importanță. Apoi, camera, așa cum o percepea el, ca fiind îndărătul său, se contractă și se întoarse pe dos, scurgându-se prin el, pe lângă el, asemenea unei materii foarte moi. "Ce stranie inversiune spațială!" gândi Ulrich. Oamenii treceau acum prin spatele său; el însuși trecuse prin ei, și dincolo de ei, și ajunsese într-un neant; și poate că treceau atât prin fața lui cât și prin spatele lui, poate că vor curge peste el așa cum valurile unei ape, aceleași și
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu () [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
soarele familiei York în vară. (I.1) Soarele, de pe blazonul lui Eduard al IV-lea, răsărise pentru clanul York după bătălia de la Tewkesbury (4 mai 1471) și moartea lui Henric al VI-lea (21 mai 1471). Deși monologul începe cu „acum” (Now), tradus prin Azi, Richard vorbește de un lung răstimp de pace care îl plictisește și pune la cale ascensiunea sa la putere. Una dintre manevrele preconizate este înlăturarea fratelui său George, duce de Clarence, prin calomnii strecurate fratelui aflat
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
zile de la moarte. Se desprinde clar ideea că scena 2 nu este plasată cronologic, ci este un flash-back. Mai spune Gloucester, după seducerea Annei, care ieșise din scenă: L-a și uitat pe prințul curajos, Pe Eduard, soțul ei, ce-acum trei luni (s.m.) Twekesbury l-am ucis cu ură. (I.2.) E limpede acum, din aceste versuri, că seducerea Annei are loc curînd după bătălia de la Tewkesbury (4 mai 1471), deci că scena 2 a actului I nu se înlănțuie
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
ci este un flash-back. Mai spune Gloucester, după seducerea Annei, care ieșise din scenă: L-a și uitat pe prințul curajos, Pe Eduard, soțul ei, ce-acum trei luni (s.m.) Twekesbury l-am ucis cu ură. (I.2.) E limpede acum, din aceste versuri, că seducerea Annei are loc curînd după bătălia de la Tewkesbury (4 mai 1471), deci că scena 2 a actului I nu se înlănțuie cronologic cu scenele 1 și 3, care au loc mult mai tîrziu. În acest
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
la viitor) de soție pe fiica lui Warwick chiar dacă i-a ucis fiul și socrul. La momentul întemnițării lui Clarence, faptul era consumat demult. Aceste aspecte nu au mai fost, din cîte știu, cercetate sau revelate în vreun fel pînă acum. Chiar și montările piesei lasă acțiunea să curgă ca și cum episoadele actului I s-ar desfășura cronologic. E clar că Shakespeare a realizat intenționat această „întoarcere în timp”, chiar dacă nu a marcat-o explicit, pentru a închega acțiunea piesei. E un
William Shakespeare – Richard al III-lea și jocul cu istoria by Horia Gârbea () [Corola-website/Journalistic/2861_a_4186]
-
aparțin lui Mircia Dumitrescu și le-am preluat din volumele de opere ale lui Hölderlin, B.P.T., Ed. Minerva, 1977. De multă vreme mi-am pus în gînd să împărtășesc lumii cîte ceva despre trecutul lui Hölderlin, despre viața lui de acum, sau mai degrabă viața lui înjumătățită de umbră, și mai ales despre îngrozitoarea legătură cu acest trecut; am fost îndemnat nu o dată la asta de prietenii muzei sale. Fiindcă am stat timp de cinci ani în preajma nefericitului, am învățat să
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
-și înfunde mîinile. Cele cîteva cuvinte de bun găsit sînt întîmpinate cu plecăciuni îndatoritoare și cu un potop de vorbe de neînțeles care-l năucesc pe străin. Dar, prevenitor cum a fost și cum în mod formal mai este și acum, Hölderlin simte nevoia să-i vorbească prietenește oaspetelui său, să-i pună o întrebare. Ceea ce și face: se aud cîteva vorbe cu rost, dar la care, de cele mai multe ori, oaspetele nu poate răspunde. Hölderlin însuși nu așteaptă cîtuși de puțin
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
adîncit în gînduri. Merită amintit și lăudat faptul că localnicii care îl cunosc nu rîd niciodată de el, ci îl lasă să treacă liniștit, zicîndu-și în sinea lor: "Ah, cît de ager și de învățat a fost acest domn și acum cît e de smintit!" Nu i se mai îngăduie însă să iasă singur; de plimbat, se plimbă singur doar în curtea din fața casei. La început se ducea uneori la minunatul domn Conz, care s-a stins din viață nu demult
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
de citit. Ceea ce îl preocupa mult era deviza panteistă "Unul și Totul", scrisă cu majuscule grecești pe perete, deasupra mesei mele de lucru. Adesea vorbea singur îndelung, privind misterioasele semne pline de înțelesuri, și odată mi-a spus: Am devenit acum ortodox, Sfinția Voastră! Nu, nu! Studiez al treilea volum al domnului Kant și sînt foarte interesat de noua filosofie." L-am întrebat dacă își amintește de Schelling. Mi-a răspuns: "Da, își făcea studiile în același timp cu mine, Domnule
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
treilea volum al domnului Kant și sînt foarte interesat de noua filosofie." L-am întrebat dacă își amintește de Schelling. Mi-a răspuns: "Da, își făcea studiile în același timp cu mine, Domnule Baron!" I-am spus că el locuiește acum la Erlangen, la care Hölderlin a răspuns: "înainte era la München." M-a întrebat dacă-i vorbisem deja lui Schelling, iar eu i-am spus că da.[...] își amintea de Matthisson, Schiller, Zollikofer, Lavater, Heinse și de mulți alții dar
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
toți cei pe care îi văzuse deja. N-a uitat niciodată că sînt poet și m-a întrebat în nenumărate rînduri ce am scris și dacă am fost vrednic. Totodată, adăuga uneori: "Eu, domnul meu, nu mai port același nume, acum mă cheamă Killalusimeno. Oui, Maiestatea Voastră, spuneți așa, numiți-mă așa. N-o să mi se întîmple nimic!". L-am auzit spunînd adesea acest lucru. Ca și cum ar fi vrut să se apere și să se liniștească pe el însuși, spunîndu-și mereu
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
Cînd am ajuns în oraș, s-a uitat la mine ca și cum atunci s-ar fi deșteptat și a spus: "Concert." Fără doar și poate, la asta se gîndise tot timpul. Muzica încă nu l-a părăsit de tot. Cîntă și acum la pian, dar într-un fel foarte ciudat. Cînd se așază la pian, nu se mai ridică zile în șir. Urmărește o idee de o simplitate copilărească, pe care o întoarce pe toate fețele, pînă la capăt, pînă la exasperare
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
a punctului în care ajunsesem, de "coreenizare" a cinematografiei românești. ...A doua zi. la redacție, am intrat în biroul lui Roger și, spre disperarea lui (și a mea), i-am spus: "Nu pot să scriu! Nu pot!" (îi sînt și acum recunoscătoare colegului care, la rugămintea mea, a acceptat să scrie, în numărul festiv, despre Mircea, filmul noului Congres). Imediat după decembrie '89, Ion Băieșu a fost primul care a scris un pamflet despre acel Mircea jucat de Sergiu Nicolaescu, care
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
în numărul festiv, despre Mircea, filmul noului Congres). Imediat după decembrie '89, Ion Băieșu a fost primul care a scris un pamflet despre acel Mircea jucat de Sergiu Nicolaescu, care vorbea și gesticula ca Ceaușescu! Atunci - tăcere, nici o replică. Dar acum ? Acum, după un deceniu, în anul 2000, citim că Mircea a fost "cenzurat" și "interzis"! Te întrebi ce trebuie să se producă în capul unui adolescent care n-a văzut filmul, n-a trăit epoca, dar citește, acum, ziarul: ajunge
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
numărul festiv, despre Mircea, filmul noului Congres). Imediat după decembrie '89, Ion Băieșu a fost primul care a scris un pamflet despre acel Mircea jucat de Sergiu Nicolaescu, care vorbea și gesticula ca Ceaușescu! Atunci - tăcere, nici o replică. Dar acum ? Acum, după un deceniu, în anul 2000, citim că Mircea a fost "cenzurat" și "interzis"! Te întrebi ce trebuie să se producă în capul unui adolescent care n-a văzut filmul, n-a trăit epoca, dar citește, acum, ziarul: ajunge să
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
replică. Dar acum ? Acum, după un deceniu, în anul 2000, citim că Mircea a fost "cenzurat" și "interzis"! Te întrebi ce trebuie să se producă în capul unui adolescent care n-a văzut filmul, n-a trăit epoca, dar citește, acum, ziarul: ajunge să confunde Mircea cu Reconstituirea ! Probabil cu gîndul la acel cititor ingenuu, Sergiu Nicolaescu dă și o lecție de cinema: "Ar fi elementar să se știe că un film este realizat de un regizor după un scenariu de la
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
-mă la tipul formei mele de cultură, inteligență și destin. Am trăit în tinerețe numai în internate, cazărmi, cămine și pușcării. Apoi au urmat lagărul, mină, Craiova (că domiciliu forțat)." Iar într-o intervenție la Colocviul Ramuri din 1985, reprodusa acum, vorbind despre Rebreanu la centenar, I.D.Sîrbu spunea: aNu a fost fericit deloc la Craiova, nici el și nici directorul sau, Emil Gîrleanu. Conform regulilor locului "au fost mîncați de vii", trebuind să plece, să fugă. Blaga se definea că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
sau, Emil Gîrleanu. Conform regulilor locului "au fost mîncați de vii", trebuind să plece, să fugă. Blaga se definea că ardelean, spunînd: "A fi ardelean înseamnă a duce un gînd pînă la capăt!" Îmi place enorm această definiție mai ales acum, după ce am rezistat timp de 20 de ani în "acidul sulfuric" al Craioveiă. Cum bibliografia reconsiderării operei și personalității lui I. D.Sîrbu crește cu fiecare an (pe lînga amintită carte a Leliei Nicolescu, anul acesta a apărut și un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
specialitate, mai exact ca un adevărat partener al lui Victor Florean în acest complex și riscant proiect cultural, Mircea Bochiș a asigurat permanent nu numai nivelul valoric al participării, ci și autoritatea și credibilitatea întregului fenomen. Faptul că simpozionul este acum cunoscut în toată țara și în străinătate, că există deja liste de așteptare cu sculptorii care urmează să participe la edițiile viitoare, că prezența la Baia Mare tinde să devină un reper important în inventarul activității profesionale a artiștilor, este o
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
propagandiști, de factura mai la deal amintitului Mircea Deac, va avea nevoie de mult timp și de mulți bani pentru a-și plăti erorile de calcul și de gust, ce de-a doua categorie, pe care în mod cert, pînă acum, o ilustrează doar Victor Florean, receptivă la profesionalismul real și la competența verificată, are deja o autoritate recunoscută în rîndul mediilor artistice și chiar semnale internaționale credibile că proiectului cultural i se poate adăuga o nouă dimensiune: cea economică. Dar
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
artistului ca om de acțiune, ca arhitect și constructor al unor evenimente nemijlocite. Transformarea bruscă în manager cultural, identificarea exactă a nevoilor reale pe care lumea de mîine le va avea, proiectarea în regim privat a unor mari instituții, pînă acum existente exclusiv ca monopol de stat, cum ar fi cele muzeale, declanșarea unor evenimente cu aspirații globalizatoare, Salonul internațional de garavură mică, de exemplu, pe care același Victor Florean l-a creat și îl finanțează, ajuns acum la cea de-
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
mari instituții, pînă acum existente exclusiv ca monopol de stat, cum ar fi cele muzeale, declanșarea unor evenimente cu aspirații globalizatoare, Salonul internațional de garavură mică, de exemplu, pe care același Victor Florean l-a creat și îl finanțează, ajuns acum la cea de-a treia sa ediție, toate acestea sugerează un portret al lui Mircea Bochiș la care puțini artiști din România de astăzi pot aspira, fie această aspirație și una pur teoretică. Dar dincolo de persoane și de locuri, dincolo de
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
Rodica Bin Prezentând în nr. 47 al Românie literare romanul epistolar Emil Cioran - Friedgard Thoma, apărut recent în Germania, promiteam un interviu cu Friedgard Thoma. Mă țin acum de cuvânt. Apropierea de autoarea acestui inedit roman epistolar s-a făcut, empatic, firesc, într-o seară de sfîrșit de noiembrie cînd printr-o convorbire telefonică prealabilă, am stabilit să ne întîlnim în locuința ei situată într-o zonă rezidențială
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]