220,173 matches
-
la Iași, la Editura „Ideea Europeană”. Nu doar cei 25 de ani care ne despart de primele desanturi ale minerilor în Capitală, ci și răstimpul de peste 15 ani care s-a scurs de la ultima mineriadă, cea din 1999, îmi permit acum o decantare mai severă a celor trăite, dar și o perspectivă mai clară asupra contextului regional și internațional în care s-au înscris aceste triste evenimente din istoria noastră recentă. Prima invazie a minerilor în București a avut loc în
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
un credit pe care deocamdată nu i-l retrage. E de adăugat și un alt element, pe care atunci nici nu ni-l închpuiam: Occidentul era foarte neîncrezător în vocația democratică a partidelor istorice. În toate celelalte țări care redescopereau acum democrația, astfel de partide nu mai existau și vectorul principal al transformărilor era reprezentat de partide noi, cu o structură mai puțin rigidă și care combina de fapt elemente de partid cu trăsături de organizație civică: Forumul Civic din Cehoslovacia
Mineriadele. O experienţă personală by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296507_a_297836]
-
de calmul ce se instalează în locurile de negoț abandonate, amintește-ți ce blândețe se simte prin camerele unde putrezește uitatea. Nimeni nu mai avea dreptate și nimeni nu mai spera, ce puteam noi să facem? Prin alunișuri se aud acum plesnete de bici iar șfichiuirile lor tremură peste mine. Iat tu, fiul meu, dormi undeva departe în mijlocul urletelor, tu care obișnuiai să-i înebunești și pe meșterii și pe femeile care alunecau sub degetele tale. Poți veni să aranjezi alimentele
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
au copt și nici nu au respins mâinile înțepenite de inocență. Acuzația, servită de cele mai pure voci, deschide izvoarele și e deja târziu. Această țară nu a fost pârjolită de nici un vânt, nu a fost străbătută de nicio turmă. Acum perfecțiunea morții se află în spiritul meu. (volum în curs de apariție la Editura Eikon) În românește de Dinu Flămând
ANTONIO GAMONEDA - Descrierea minciunii (Fragmente) by Dinu Flămând () [Corola-website/Journalistic/4808_a_6133]
-
lună, raza ta de soare-i faină. Îți mulțumesc pentru lumina bună Prin ea, îndată, voi zări în taină Chipul iubitei și ce vrea să-mi spună. Dar stai! Vai, vai! Ce văd? E bai! Ce nenorocire mare! Ochii văd acum Ce este în drum! Crudă întâmplare! Vălul delicat De sânge-i pătat? Furii din infern veniți! Parce v-arătați Firul să-mi tăiați... Retezați, zdrobiți, striviți! TEZEU: Acest zbucium, și moartea unei ființe dragi pot să cutremure sufletul oricărui om
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
Să-l străpungeți lângă Partea lui cea stângă: Inima cea prinsă-n ham. Iacă, iacă, am să mor Se înjunghie Gata, am murit. Gata, m-am sfârșit. Sufletul porni în zbor. Limba îmi orbi, Luna se piti Luna iese Ș-acum chiar că mor: Mor-mor-mor-mor-mor. Moare DEMETRIUS: Da știu că mormăie bine ăsta, zici că-i urs12. LYSANDER: Mai puțin decât un urs, amice, pentru că-i mort. Și un urs mort nu face cât un măgar viu. TEZEU: Dacă-l tratează
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
cel ce se mânie, cel ce ia mințile Scuturând întunecimile rele, negre-ale spaimei, În brațele soarelui săgetând păsările amețitoare, Spuneți-mi, este rodiul nebun cel care-n pieptul lucrurilor aripi deschide În pieptul visărilor noastre profunde, este rodiul nebun? Și-acum, Măriile-Voastre, poeți ai Eladei, puțini pomeniți și prea mulți nepomeniți aici, vă poftesc să alegeți și voi cel puțin un vers din cartea mea Toamnă clasică, publicată când aveam 75 de ani. Iar dacă nu-l găsiți, aș fi bucuros
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
un fiu de funcționar de la oraș sau sat, din așa-numita categorie „mic burgheză”. Au existat însă perioade, unele mai scurte, altele ceva mai întinse, ce au fost nevoite să țină seama de convulsiile regimului, când mulți ziariști absolvenți, de-acum, de licee și deveniți studenți la diferite facultăți au sărit zăgazurile, dedicându-și scrisul unor cauze reale ce măcinau societatea, distanțându-se, însă prudent, de falsele „adevăruri” oficiale. „Limba de lemn” (utilizată de unii - să-mi fie cu iertare - și
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
a venit anul 1971, cu «Tezele din iunie», agresive și nimicitoare, ce au închis toate canalele libertăților cu zece lacăte nord-coreene. Și din nou revenea «limba de lemn», dar într-o altă ediție. Însă gândul, gândul liber, își luase de-acum zborul... Acum, în anul de grație 2014, mă văd în situația favorizată de soartă de a fi lucrat ori colaborat de-a lungul deceniilor VI, VII și VIII ale secolului trecut cu ION BĂIEȘU, FĂNUȘ NEAGU, ION HOBANA, ȘTEFAN ANDREI
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
anul 1971, cu «Tezele din iunie», agresive și nimicitoare, ce au închis toate canalele libertăților cu zece lacăte nord-coreene. Și din nou revenea «limba de lemn», dar într-o altă ediție. Însă gândul, gândul liber, își luase de-acum zborul... Acum, în anul de grație 2014, mă văd în situația favorizată de soartă de a fi lucrat ori colaborat de-a lungul deceniilor VI, VII și VIII ale secolului trecut cu ION BĂIEȘU, FĂNUȘ NEAGU, ION HOBANA, ȘTEFAN ANDREI, ALEXANDRU MIRODAN
„Limba de lemn” într-o emisiune… () [Corola-website/Journalistic/296509_a_297838]
-
cui și pe care anume asta nu știu nu știu până în ziua de azi căci acolo nu erau scaune nici dușumea nici scaune nici scuipătoare așa că n-am priceput nici astăzi nu pricep totul RÁCZ PÉTER Privesc o stea căzătoare acum e încă primăvară cu verdele patinei ei pe casă sala mașinilor cu anul construcției pe zid și ferestre mari întru lauda meseriei apuse a mecanicilor e năpădită de iarbă sau răsare din iarbă ca o catedrală ca un prun în
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
propuneau simboliștii din prima generație. Cufundarea intenționată în trecut prin cultivarea limbajului regresiv a configurat o anumită imagine a Ardealului; provincia natală a poetului ar fi cunoscut cîndva o „epocă de aur” a libertății și a eroismului, pierdute însă definitiv; acum în Ardeal nu mai domnesc decît sărăcia, oprimarea, tristețea incurabilă. Într-o metaforă diacronică proprie, Goga reia oarecum schema eminesciană a vîrstei de aur, încheiată o dată cu căderea omenirii în istorie. Dar detașarea și universalitatea proprii viziunii lui Eminescu se îngustează
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
singur, care nu mai avea pe nimeni să-l plîngă, adie un fior metafizic atunci cînd obiectul ce l-a însoțit toată viața se animează, la despărțire: „Rămas bun, biete mîini de trudă, Atîta vreme-mpovărate, Ce stați pe pieptul slab acum Întîia dată-ncrucișate. [...] Un popă-n grabnice tropare Te va petrece dimineață, Și poate nimeni nu va plînge Plecarea asta din viață... De lîngă șură, răzimată, Te va privi muncita sapă, De-ar ști vorbi surata bună, Amar te-ar prohodi
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
de două ori circumspecți. După Primul Război Mondial, poeziile la persoana I singular, tot mai numeroase, se îndepărtează de matca originară; încep să apară și cîteva neologisme, ba chiar și sugestii de factură simbolistă prinse într-un limbaj aluziv, pînă acum absent. Simbolismul însuși supraviețuia însă atunci cu greutate; simboliste sunt versurile-epitaf ale lui Goga, săpate pe mormîntul său de la Ciucea: „Jur-împrejur e largul care cîntă, E soare-n cer, e sărbătoare sfîntă Și-n vreme ce mi-a amuțit pămîntul
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
doilea copil al cuplului, Duncau, se află în aceeași situație că surioara sa, în vârstă de 10 ani. Până în momentul de față, cei doi copii au călătorit sub numele de "StAslka și Drengur Cardew" adică " Fetița și Băiatul Cardew", dar acum nu mai este valabil acest act, iar părinții așteaptă răspunsul autorităților.
Pașaport refuzat de autorități pentru o fetiță by Sorina Cceugea () [Corola-website/Journalistic/62008_a_63333]
-
bifă hartă paradisului, cu toate însemnele sale vii. Întrucât, în mod evident, paradisul inventariat de Șei Shōnagon este unul percutant senzorial și artistic. Ceea ce vom face și noi, prin urmare, este sa inventariem și să comentam tapiseria doamnei nipone de acum un mileniu, care tapiserie este dependentă, firește, de tradiția shintoistă și buddhistă, principalele religii din Japonia, în cadrul cărora peisajul, poezia, arta ikebana și grădinăritul erau inseparabile. Cum încep Însemnările de căpătai? Cu o panoramă portretistica a anotimpurilor, în flash-uri
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
aparte, este un arbore sacru, prețuit tocmai pentru fragilitatea lui. Natură este împrumutata de afară și adusă înăuntru: florile de cireș, aranjate în vaza, concentrează întrega grădină a paradisului; altădată, florile vestejite de nalba pledează pentru un fost paradis, îmbătrânit acum. În interiorul odăilor intime ori sălilor oficiale de primire, vasele de porțelan cu ramuri de cireș sunt cele care domină și molipsesc palatul imperial (ori alte edificii secundare) cu frumusețea absolută! Grădină și plantele (copacii, florile) care o alcătuiesc sunt și
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
că o floare bipeda! Șei Shōnagon edifica și inventariază în ralenti o epifanie ca instrument de scanare a paradisului terestru (cu accente paraumane, în clipele de extaz suprem), care conține marca revelatorie a unei realități sacre. Paradisul este aici și acum, coerent, geometric și în deplinătate estetică. Tocmai întrucât autoarea Însemnărilor de căpătai nu face nicio referință la paradisul biblic (ea nefiind familiarizata ori măcar având minime cunoștințe despre acesta), cateva înrudiri simbolice și metaforice între Edenul biblic și paradisul terestru
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
beethoveniene. Adică, nu doar anecdota gestului prin care violoncelistul, la finalul primei mișcări, suprimă attaca impusă de partitură, oprește cântul, se ridică și se adresează publicului luându-și adio și invitând în scenă pe instrumentista care îl va înlocui de-acum. Nu doar gestul acesta inedit creează o mare „lovitură de teatru”. Faptul că muzica se continuă nu diluează totul, ci dimpotrivă. Deoarece colajul efectuat (căci n-ar fi fost posibil să stăm ca-n sala de concert și să- ncercăm
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
ascunsă chiar în Cvartetul op. 131 ridică mult „la putere” toată dramoleta omenească (a membrilor-instrumentiști care compun ansamblul cvartetului). Cvartetul muzical, prin chiar conținutul muzical, este acela care depășește, valorifică, asigură o dimensiune transcendentă cvartetului ca agregare umană. Se simte, acum, că iraționalul story muzical este superior aceluia al biografiilor umane văzute deja, iată de ce sublimul chiar cotropește acum psihomentalul privitorilor. Membri fictivului cvartet The Fugue (Christopher Walken, Philip Seymour Hoffman, Catherine Ann Keener și Mark Ivanir, aici: celist, viorist II
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
cvartetului). Cvartetul muzical, prin chiar conținutul muzical, este acela care depășește, valorifică, asigură o dimensiune transcendentă cvartetului ca agregare umană. Se simte, acum, că iraționalul story muzical este superior aceluia al biografiilor umane văzute deja, iată de ce sublimul chiar cotropește acum psihomentalul privitorilor. Membri fictivului cvartet The Fugue (Christopher Walken, Philip Seymour Hoffman, Catherine Ann Keener și Mark Ivanir, aici: celist, viorist II, violistă, viorist I), sunt actori de mare carieră. Dar este evident că au studiat mult muzica; țin arcușele
A Late Quartet/ Un Ultim concert by Marin MARIAN [Corola-website/Journalistic/83461_a_84786]
-
întorceau. Am țâșnit unul spre celălalt, eu și podeaua. Nocturnă E noapte și traversez un sat, casele se arată brusc la lumina farurilor - iată că le-am trezit, vor să bea. Case, garaje, panouri, vehicule care n-au stăpân - tocmai acum ele îmbracă Viața. Oamenii dorm: unii au somn liniștit, alții sunt încordați de parcă s-ar antrena greu pentru enernitate. Chiar și în somn profund, nu vor să le scape ceva. Dorm ca niște bariere lăsate când trece misterul. Dincolo de sat
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
bariere lăsate când trece misterul. Dincolo de sat, șoseaua o ține întins prin pădure. Arborii au căzut de acord să tacă. Au înfățișarea teatrală pe care o regăsim în flăcări. Și cât sunt frunzele lor de precise! Vin cu mine acasă. Acum m-am întins și încerc s-adorm, văd imagini și semne necunoscute ce se gravează singure sub pleoapele mele pe acest zid al nopții. Un fel de plic uriaș încearcă degeaba să se strecoare printre starea de vis și starea
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
contractă iar apoi se desfac, incertitudine și perturbații... Cât de mult ne asemănăm în ceea ce căutăm! Iar vântul a suflat toată ziua meticulos - pe cele mai îndepărtate insulițe firele de iarbă sun numărate - și s-a culcat apoi în interiorul insulei. Acum flacăra chibritului rămâne dreaptă. Pictura marină și poala pădurii se întunecă împreună. Se înegresc și frunzele copacului clădit pe cinci etaje. „Fiecare vară e ultima”. Fraza nu le spune nimic creaturilor de la miezul nopții în acest sfârșit de vară în
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
și a modei, din showbiz și oameni de afaceri. „Am ales negrul ca unică dimensiune cromatică, pornind de la conceptul The Magic Black Dress. Am ales ca elemente definitorii, pentru colecția de damă, PACHETUL DE ACASĂ, music-hall studențesc Ruxandra MIREA Acum, la început de primăvară, se simte o energie nouă în constelația... Facultății de Arte, Universitatea “Ovidius” din Constanța. Manifestarea Primăvara Artelor-2014, aflată la cea de a doua ediție, reunește spectacole, recitaluri, concerte, sesiuni de comunicări, expoziții, mese rotunde, work-shopuri. Cadrele
Andrei Tudor, Alina Sorescu și Vlad Miriță în recital by Oana GEORGESCU [Corola-website/Journalistic/83471_a_84796]