220,173 matches
-
cu pletele învălvăete de lumină și cu sufletul întunecat și umed ca o peșteră neumblată. Soarta rea prinde la nădejde și cu întorsături meșteșugite de vorbă, îngână către lună: - Până acum tot se cheamă că ai avut bărbat, dar de-acum încolo te lasă de tot, că el se-nsoară cu fata lui Ștefan-Vodă, stăpânitorul pământului, chiar diseară li-i nunta. Doamna nopții, numaidecât să turbeze, își aprinde argintul din față și, fulgerând de răzbunare, se jură pe strălucirea ei că
Povestea florii soarelui [Corola-other/Imaginative/83528_a_84853]
-
Anca FLOREA Dacă în deschiderea festivalului am urmărit producția cu Oedip montată la Opera Capitole Toulouse, ulterior am ascultat, în concert, orchestra cu aceeași denumire, care colaborează și în stagiunea lirică a cunoscutului teatru francez, evoluând acum sub bagheta lui Tugan Sokhiev, director artistic al ansamblului. În cea de a doua seară, programul a debutat cu Suita nr. 3 în re major Săteasca de Enescu, în care am apreciat sunetul calitativ, desfășurarea corectă a temelor, fără a
Din nou Toulouse by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83545_a_84870]
-
Mihu i-a dat Ghereasca, unde întemeie satul Ghereasca și dură un schit de călugări, în pomelnicele căruia s-a găsit și numele lui Mihu. Lui Gembet i-a dat Măluștenii, întemeind satul de astăzi. Se mai află încă și-acum urmași de-ai lui Gembet. Lui Sipu i-a dat Sipenii, durând satul Sipeni de azi. Lui Țuțcu i-a dat satul Țuțcanii de azi. Lui Hârie i-a dat către pârâul Elanului. Chindiei, singura fată ce-a avut-o
Fr?ncu [Corola-other/Imaginative/83523_a_84848]
-
dorit (și posibil) să mențină în repertoriul personal măcar două, dacă nu trei, dintre lucrările dirijate în Festival. În sfârșit - dar nu în cele din urmă - un omagiu orchestrei în totalitate și tuturor componenților cu replici solistice: s-a dovedit - acum și aici - colectivul pe care îl știm în plutonul fruntaș al țării, muncind eroic (Clujul, citadelă culturală de prim ordin a țării, nu are o sală de concert pe măsura meritelor Filarmonicii și a necesității publicului său). Concertul a fost
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
nu zici cum îți spun eu? Zi după mine: Tatăl nostru carele ești în ceruri, vie împărăția ta, fie în voia ta ... Șolcan zice după Vodă: - Tatăl nostru carele ești în ceruri, vie împărăția mea, în voia mea... - Măi țigane, cați bătaie, acum te trezesc eu, ce nu zici ca mine: fie în voia ta? Șolcan repede întinde o hârtie lui Vodă și-l roagă să scrie ceea ce nu-i intră lui în cap. Vodă scrie: „Fie în voia ta”. Șolcan ia hârtia
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
a văzut de-a binelea că Vodă nu știa nici cu spatele de fapta lui Șolcan, i-a spus tot de-a dreptul. - Și zi, țiganul meu, ți-a arătat hârtia cu „fie în voia ta” și ai mâncat chelfăneala. Acum a înțeles Vodă că Șolcan a umblat cu șiretlic și îndată l-a chemat la dânsul. Șolcan s-a apărat cu jalba pe care i-o dăduseră țiganii, dar Vodă n-a vrut să știe de nimic, ci a dat
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
l-a chemat la dânsul. Șolcan s-a apărat cu jalba pe care i-o dăduseră țiganii, dar Vodă n-a vrut să știe de nimic, ci a dat poruncă să-l spânzure. - Cu Pârcălabu a fost în voia ta, acum lasă să fie în voia mea. Mai pe urmă și-a tras Vodă cu seamă, și l-a iertat de copilăria care-o făcuse, după cum l-a iertat și pe boier de alte greșeli pe care le făcuse mai înainte
Solcan ?iganul [Corola-other/Imaginative/83530_a_84855]
-
proprie în frunte cu Luminița Vartolomei, cu alt format, alt program, concentrat în însăși titulatură). Mijloacele tehnice mult evoluate și îmbunătățite (hârtie de calitate, fotografii color, culegere computerizată etc.) au impus și îngăduit adoptarea unui alt aspect, noua Actualitate ajungând acum la numărul rotund, al deplinei maturități. Deschiderea tematică a devenit mai largă, ținuta grafică în pas cu timpul, publicul-țintă mai diversificat. Ca unul care am publicat în Actualitatea muzicală (atât în cea dintâi, cât și în cea de față), am
Nostalgii ?i speran?e by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83620_a_84945]
-
La bilanțul centenar Am putea asemăna viața unei reviste care beneficiază de condițiile excepționale ale editării ACTUALITATII MUZICALE, acum aflată (în această formulă) la numărul 100, cu concepțiile privind elaborarea și punerea în scenă a unui spectacol de Operă. De la Copertă (cortina teatrului, mereu alta ca tematică), derularea se continuă cu Uvertura (editorialul), și apoi, cu cele două părți
La bilan?ul centenar by Grigore Constantinescu () [Corola-other/Journalistic/83616_a_84941]
-
Concursul Internațional de Vioară Corina BURA Acum, când s-au risipit acordurile din cadența finală a celei de a XIX-a ediții a Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”, cei care au urmărit îndeaproape evenimentul în complexitatea lui sunt animați de trăiri contradictorii, care amestecă enorma oboseală
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
pregătirea participării la un concurs, știut fiind că afirmarea și accederea la un nivel superior în carieră depind în mare măsură de un CV în care figurezi ca finalist al unei competiții internaționale. S-a afirmat de multe ori că acum, în acest moment al istoriei, apar cu mult mai multe talente decât acum 50-70 de ani. Faptul că numărul competițiilor naționale și internaționale a crescut vertiginos în ultimul sfert de secol este deja o realitate, iar fenomenul, probabil, se înscrie
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
nivel superior în carieră depind în mare măsură de un CV în care figurezi ca finalist al unei competiții internaționale. S-a afirmat de multe ori că acum, în acest moment al istoriei, apar cu mult mai multe talente decât acum 50-70 de ani. Faptul că numărul competițiilor naționale și internaționale a crescut vertiginos în ultimul sfert de secol este deja o realitate, iar fenomenul, probabil, se înscrie pe aceeași pantă accelerată pe care se desfășoară întreaga viață a Planetei. După
Concursul Interna?ional de Vioar? by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83538_a_84863]
-
prezenței artiștilor români în lume. Intenția este onorabilă, evenimentele sunt multe iar banii sunt puțini. Deducem aceasta mai ales din periodizarea la nivel lunar a apariției sale. Prin urmare, efortul echipei redacționale este sporit și de necesitatea unor riguroase sinteze. Acum, de 100 de numere încoace, materialicește, Actualitatea muzicală a reușit să se coloreze și “velinizeze”, căutând să compatibilizeze cu criteriile marketingului modern. În acest sens mai sunt încă de făcut unele lucruri: pătrunderea într-o rețea de distribuție cu acoperire
Pe c?nd o edi?ie electronic?? by George Balint () [Corola-other/Journalistic/83613_a_84938]
-
etc. Peste ani, un cercetător va avea în acest fel posibilitatea să recompună, citind acele câteva sute de numere, imaginea (cam) tuturor manifestărilor din cele mai variate genuri, organizate în acei ani într-o „radiografie” absolut necesară pentru a reflecta, acum și peste ani, faptul că la noi se întâmplă „ceva” în viața muzicală, adesea chiar efervescentă. Fiind singura revistă de specialitate în domeniu, un asemenea conținut cred că trebuie să (re)devină obligatoriu. Din momentul „transformării” în actualul format, comentarea
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
În cel de al treilea final de săptămână, vineri 25 octombrie, ne-am „consolat” (la Ateneu), prin recitalul Voces. Fiind cel mai longeviv cvartet din România, notez componența lor - arhicunoscută, doar din plăcerea de a rescrie numele muzicienilor - maeștri (aflați acum sub egida Societății Române de Radiodifuziune): Bujor Prelipcean, vioara I-a, Dan Prelipcean, violoncel, Anton Diaconu, vioara a II-a, Constantin Stanciu, viola. Nu s-au prezentat alături de Valentin Gheorghiu cum se anunțase inițial... Pe podium s-a aflat pianista
Excelen?a Voces by Daniela Caraman Fotea () [Corola-other/Journalistic/83569_a_84894]
-
Actualitatea Muzicală la ediție jubiliară! Acum câțiva ani părea un vis.... un vis ca atâtea altele.....crezul de mulți irealizabil în condițiile tranziției....cu tot respectul pentru seriozitatea celor care au imaginato și iau conturat destinul. Mulți vedeau în acest demers ceva copilăresc și, poate, aveau
by Carmen Stoianov () [Corola-other/Journalistic/83623_a_84948]
-
unei premiere absolute în România. Aurelia interpretase strălucit opere de belcanto, ca Reginele donizettiene Anna Bolena, Maria Stuarda și Elisabetta I din Roberto Devereux, se bucurase de un mare succes în Tripticul puccinian Il Tabarro, Suor Angelica, Gianni Schicchi, și acum se afla în fața unui univers muzical cu totul nou, ceea ce desigur că o preocupa. I-am amintit în câte creații în premieră absolută a triumfat Hariclea Darclée, de premierele mondiale în care am cântat eu însămi partea sopranei, fie că
Celan la Bucure?ti by Mariana Nicolesco () [Corola-other/Journalistic/83596_a_84921]
-
Un “Oedip” cenușiu Anca FLOREA Interesul a fost sporit și de faptul că, după ce în ediția din 2007, opera enesciană nu a figurat în programul spectacolelor sau concertelor incluse pe afiș, ni s-a oferit acum noutatea vizionării montării realizate, anul trecut, la Teatrul „Capitole” Toulouse, în regia directorului Nicolas Joel (care, chiar în acele zile, a preluat conducerea Operei pariziene), ansamblul francez aflându-se atunci sub bagheta renumitul Pinchas Steinberg; ideea coproducției s-a concretizat
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
interesa sau captiva vreun LAC nou. Și totuși s-a întâmplat aici, la Opera Națională în aprilie 2008 când am văzut premiera cu noua montare în coregrafia și regia lui Gheorghe Iancu. Mi-a plăcut atunci. Mi-a plăcut și acum, când împreună cu o sală arhiplină, l-am revăzut în seara zilei de 15 septembrie. Este o versiune originală, imaginativă, cu teză filozofică, chiar existențială, complexă, oarecum cinematografică și surprinzătoare. Este colorată, armonică, distinctă și cuprinde, pe lângă dansurile clasice din coregrafia
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
oarecum cinematografică și surprinzătoare. Este colorată, armonică, distinctă și cuprinde, pe lângă dansurile clasice din coregrafia lui Petipa, partituri ingenioase realizate printr-un vocabular prețios, cu nuanțe și atitudini coregrafice, de mare adâncime spirituală, atât pentru ansamblu cât și pentru soliști. Acum, ca și atunci, m-au impresionat în mod deosebit două pas des deux-uri care, în pofida complexității și simbolisticii lor, au captivat atenția și admirația tuturor privitorilor, indiferent dacă erau cunoscători sau nu. Ceea ce mi se pare foarte important. Primul, este
"Lacul" lui Ceaikovski by Doina Moga () [Corola-other/Journalistic/83592_a_84917]
-
exigentă în raport cu doctoranzii săi. A fost unul din candidații siguri la Marele Premiu al UCMR pentru anii care urmau să vină. Dar timpul sfârșitului nu a mai avut răbdare. Dacă generația ’60 a secolului și mileniului trecut este acum, aproape în totalitate, răpusă de “Zeul” morții, iată că veni rândul “secerișului” și pentru generația noastră, a anilor ’70. Ne-am născut pentru ca să suferim și, apoi, să pierim de pe suprafața acestui pământ. Nu mă atrage, deloc, ideea convențională de
In memoriam Dan Voiculescu by Octavian Nemescu () [Corola-other/Journalistic/83600_a_84925]
-
Mihai Lazăr în Edmondo, dar mezzosoprana Maria Jinga atrage de fiecare dată atenția prin glasul frumos și eleganța frazării, chiar și în scurta canzonă a Muzicianului, în schimb tenorul Lucian Corchiș agresează auzul prin sunetele sale „drepte”, mereu în forte (acum în Lampagiu), distribuția fiind completată onest de Valentin Racoveanu (Maestrul de dans), Daniel Filipescu (Sergentul), Radu Pintilie (prezentabil în Comandant) sau Vasile Chișiu (Hangiul). Ca de obicei, corul (pregătit de inegalabilul maestru Stelian Olariu) a sunat omogen și expresiv, baletul
"Manon Lescaut" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83590_a_84915]
-
concert cu gândul la un artist celebru cu numele pe deplin meritat de „floarea lui Dumnezeu”, trecut prin toate experiențele posibile ale succesului și care, aflat în toamna vieții, nu se mai mulțumește cu splendoarea pianistului concertist. Tot ceea ce face acum e menit să servească muzica în adevărurile ei profunde, fără nicio preocupare pentru spectacol. Ca și alți colegi ai săi, pianiști vestiți, a simțit că instrumentul nu-i mai oferă destul. Atunci și-a propus să transgreseze limitele pianului solist
Un triumf al calit??ii muzicale by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83598_a_84923]
-
a pleca din mijlocul ansamblului al cărui director fusese, din preajma studenților de Conservator pe care la rându-i îi îndruma, din apropierea dragei sale familii - Andreea și Fani, din proximitatea aplauzelor publicului. Au trecut paisprezece ani de absență; ar fi împlinit acum, în luna iulie, șapte decenii de viață. Soarta i-a cumpănit darurile, bucuriile, munca și satisfacțiile. Dar mai ales i-a oferit dreptul la dragostea nestinsă, dreptul la memorie. Neuitare.
Dorin Teodorescu by Grigore CONSTANTINESCU () [Corola-other/Journalistic/83686_a_85011]
-
principală de lucru) alături, bineînțeles de Mozart și Schubert. D. N.: Ca violonist ați interpretat și muzică contemporană (Rodion Schedrin, Benjamin Yusupov chiar v-au dedicat lucrările). Ca dirijor intenționați acest lucru? M. V.: Da, deja dirijez și studiez muzică contemporană. Acum pregătesc pentru un festival o lucrare a compozitorului francez Francois Rousseau, care a avut premiera anul trecut la Bordeaux. D. N.: În lumea muzicală sunt doar câțiva artiști care, fiind foarte buni instrumentiști, au și o carieră dirijorală de succes
De vorb? cu MAXIM VENGEROV by Dorina Necula () [Corola-other/Journalistic/83599_a_84924]