22,441 matches
-
ființei umane (omul este bun sau rău), noi proiectăm asupra celuilalt experiența noastră personală de unitate și de legătură cu alegerile noastre, unitatea istoriei noastre morale și experiența atitudinii de acceptare sau de repulsie față de o măsură absolută, cu care confruntăm alegerile noastre. În acest sens se explică faptul că semnificația vieții oricărei ființe umane este legată de atitudinea sa în raport cu o măsură absolută, indicată ca o chemare transcendentă. Considerată în această cheie de lectură, Biblia este revelația și istoria unicei
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
Freud, punct important de referință în problemele legate de viața de cuplu. Pentru Freud, individul se simte singur, neliniștit, între dorințe și realitate, între impulsuri și rațiune. Se poate afirma că astăzi, orice reflecție antropologică și morală trebuie să se confrunte cu această știință umană (psihanaliza), care permite evidențierea dinamismului cuplului, motivațiile alegerilor și circumstanțele care îi condiționează viața. Expresia „a se simți bine” reprezintă criteriul de referință pentru alegerile și comportamentele persoanei, dar și ruptura dintre bine și „a se
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care Dumnezeu o are în noi și obișnuindu-ne să acceptăm că Dumnezeu crede în noi în mod necondiționat. Această realitate contribuie în mod substanțial la creșterea stimei fata de noi și față de ceilalți și luminează persoana cu care ne confruntăm, dincolo de datele biologico - fizice, anagrafice, psihologice și comportamentale, și confirmă că ea (persoana) este un „frate” pe care sunt chemat să-l primesc ca pe un dar. Sensibilitatea interioară a omului se manifestă prin chipul său, în care există o
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
care trebuie să existe o strânsă legătură în scopul coordonării structurilor care compun ansamblul teritoriului. Teoria amenajării turistice se află într-un proces de elaborare și adaptare continuă la evoluția fenomenului turistic și la cerințele soluționării problemelor cu care se confruntă activitatea turistică. La fel ca alte sectoare, turismul poate avea atât impact pozitiv cât și negativ asupra mediului. Turismul influențează benefic mediul prin stimularea măsurilor de protecție a mediului fizic, a monumentelor și siturilor istorice. Recreerea și turismul sunt, în
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
logistica minimă necesară - mijloacele de comunicare rapidă, în primul rând accesul la Internet. Succesul unei rețele poate fi măsurat prin rezultatele concrete pe care le obține: strategii, programe, proiecte, inițiative legislative. Atitudini în ceea ce privește strategia Cei care elaborează strategia se vor confrunta cu atitudini pozitive și negative privitoare la ideea alcătuirii unei strategii, în timp ce alte persoane se vor simți amenințate. Se vor lua în considerare următoarele elemente referitoare la punctele de vedere ale elementelor de decizie locale: • există sprijin și cerere pentru
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Point - Ohio, cele mai multe montagne russe și trenulețe din lume. Seaworld - San Diego, San Antonio, Orlando, acvarii, spectacole acvatice și trenulețe. Universal Studios - Orlando, Hollywood, atracții bazate pe filme celebre. Probleme ale amenajării muzeelor din România Principalele probleme cu care se confruntă muzeele din România pot fi ameliorate prin următoarele acțiuni: • prima urgență o constituie necesitatea consolidării clădirilor care adăpostesc muzeele - fiind vorba, în majoritatea cazurilor, de clădiri vechi, cutremurele și intemperiile și-au lăsat amprenta asupra structurilor de rezistență ale acestora
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
la atragerea unor categorii mai diverse de turiști în stațiune. La Grande Plagne Dezvoltarea masivului Bellecote-Montjove din Savoia (Franța) a început în primii ani ai deceniului al șaselea, rezultatul fiind complexul turistic cunoscut în prezent sub numele de La Grande Plagne. Confruntate cu profituri agricole tot mai scăzute și cu închiderea minelor din zonă, cinci comune din valea râului Isere s-au unit într-un „syndicat intercommunal”, cu scopul de a promova resursele alpine ale regiunii. Deși comunele au construit o cale
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
Ai numărul 22 526 efectuează următoarele operații: a) mărește-l cu 567 256; b) micșorează-l cu 5 729; c) mărește-l de 4 ori. Rezultatele au concluzionat că elevii lucrează atent exercițiile în lanț, operează cu terminologia matematică . Elevii confruntă propriile rezultate cu ale colegilor și își corectează eventual greșelile făcute. Fișa de lucru 2 cuprinde trei itemi și a fost administrată în cadrul momentului de asigurare a retenției și a transferului didactic. S-a evaluat însușirea algoritmului de calcul atunci când
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
politici și cititorilor dispuși să reflecteze asupra vieții orașelor și devenirii democrației, vom veni cu alte câteva rânduri lămuritoare care urmăresc de asemenea "căile urbanului", avatarurile "guvernării" sale și căile "democrației actuale". În ce oraș trăim? Cu ce probleme se confruntă fenomenul urban ca mod de viață? Ce fel de oraș vrem? Cum îl putem avea? Ce soluții de guvernare, de administrare a orașului se pun în act în orașe, în cartierele concrete? Sociologiile (și alte discipline socioumane) își codetermină devenirea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
devenit mai numeroși și tot mai interdependenți 2) și de considerarea ca esențiale a priorităților: renovarea urbană: renovarea clădirilor de locuit, a tuturor construcțiilor, a spațiilor publice și a echipamentelor urbane. Au fost avute în vedere proble-mele cu care se confruntă cotidian locuitorii: curățenia orașului, securitatea individuală și colectivă, serviciile de proximitate. Ideea a fost aceea de a lămuri, de a convinge oamenii că orice cartier "dificil", "sensibil", poate evolua, trebuie să evolueze, trebuie să-și anticipeze viitorul și să creadă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de experiența acumulată de-a lungul pregătirii teoretice și practice, care face cunoștințele operaționale, eficiente, indiferent de situațiile profesionale întâlnite (omul competent se poate întâlni cu situații și probleme despre care nu a învățat pe parcursul pregătirii lui inițiale, și totuși, confruntat cu acea situație, este capabil să afle cele mai nimerite modalități de a face față problemelor, de a le rezolva). Politicile orașului au evoluat de la experimentare la generalizare și instituționalizare. Conceperea lor, punerea în act a dispozitivelor, a acțiunilor au
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
integrarea de oameni noi este însoțită de o îngustare a concepției acesteia despre "binele comun". În perioada de expansiune economică relativă pe care o cunoscuse Evul Mediu, între secolele XI-XIII, elitele urbane încercaseră să administreze orașul în interesul tuturor locuitorilor. Confruntați cu vremurile grele ale secolelor XIV-XV, aceste noi pături conducătoare nu au încetat să manevreze lucrurile în așa fel încât, pe de o parte, să se scutească de impozite, iar pe de altă parte, să facă în așa fel încât
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Reticența unei mari părți a locuitorilor Parisului față de construcția metroului ilustra, de altfel, că aceasta nu răspundea nici unei "presiuni a nevoilor". Această primă încercare de raționalizare a teritoriului a trebuit să înfrunte logica randamentelor financiare. Apărătorii metroului parizian s-au confruntat în principal cu interesele companiilor private de căi ferate, apărate de către stat, în speță de Ministerul Lucrărilor Publice și de către Consiliul de Stat. Dornic să obțină sprijinul finanțelor locale pariziene pentru a realiza racordarea la rețeaua căilor ferate naționale, statul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
investească în operațiuni mult mai rentabile și mai puțin riscante. Legăturile șubrede stabilite între societățile pentru locuințe ieftine au dus la diminuarea numărului birourilor lor private. Birourile lor publice au rezistat ceva mai bine, dar constrângerile cu care s-au confruntat atunci când au trecut la implementarea planurilor de construcție le-au determinat treptat să renunțe la proiecte, să nu mai accepte decât familiile care dispuneau totuși de un venit fix suficient pentru a putea plăti chirii din ce în ce mai mari. Angajarea statului în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
visaseră la o mică proprietate privată a consolidat influența în zonă a partidului comunist, și nu numai printre persoanele aparținând clasei muncitoare, ci și printre altele, care aflau în ziarele comuniste ecourile privind consecințele condițiilor de existență cu care se confruntau. Problema parcelărilor defectuoase a contribuit eficient la constituirea "periferiei roșii" în jurul Parisului. Legea "Sarraut" angaja participarea statului cu până la 50 % din finanțarea lucrărilor necesare amenajării loturilor, restul fiind preluat de sindicatele celor cu parcele, sindicate devenite obligatorii și abilitate să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Consiliul de Stat evită în aceeași măsură cvasitotalitatea operațiilor cu caracter comercial și industrial care par a depăși stricta asistență și concurează întreprinderile clasice (consultații juridice gratuite, distribuția de produse farmaceutice cu preț redus etc.). În sfârșit, socialismul municipal se confruntă cu regularitate cu multiplicarea tutelelor serviciilor tehnice ale statului (Drumuri și Poduri, Spațiu rural). Această frână pusă de către statul central dezvoltării serviciului public la scară municipală va reactualiza în rândul socialiștilor problema etatizării. Ideea naționalizării transporturilor, a aprovizionării și locuinței
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în producerea de locuințe. Așa cum amintește unul dintre protagoniștii acestei politici a marilor ansambluri, François Parfait, responsabil în cadrul Societății Centrale pentru Echiparea Teritoriului (SCET), urgența și nevoile unui număr mare au impus necesitatea creării marilor ansambluri. "Statul, administrația, aleșii se confruntau cu situații de urgență, trebuiau să răspundă unei multitudini de contradicții: necesitatea de a găzdui valuri de populație, penuria de materiale, de tehnicieni, lipsa de experiență a colectivităților locale și a organismelor care se ocupau de construcție etc. Urgența era
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și schemele de amenajare sugerau, la nivelul unei metropole, al unei regiuni sau subansamblu regional, obiectivele operaționale care aveau vocația de a impregna procesul decizional ce viza teritoriul respectiv. Planificarea urbană era principala traducere a demersului prospectiv în practicile concrete. Confruntată cu exigențele schimbării, societatea urbană nu putea să mai spere, potrivit moderniștilor, să-și apere coeziunea refăcând modalități tradiționale de reglare socială. Ea trebuia să se adapteze, să parieze pe destinul său, și aceasta în condițiile exigențelor schimbării. În această
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în planul muncii prin acceptarea negocierii și a contractului ca mijloc de reglare a conflictelor sociale, asociațiile Educației Populare au devenit, pentru elitele planificatoare, partenere mai deschise activității de propagare a discursului modernist decât sindicatele salariaților. Unele dintre aceste asociații, confruntate cu intoleranța tinerilor, care nu acceptau forme rigide de încadrare morală și aderau la astfel de exigențe pur formal, erau deja gata să se modernizeze. Cercetășia, de exemplu, era în plină reformă internă. Identitatea sa confesională se estompa în favoarea valorificării
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
părinții."290 La începutul anilor 1980, zilele imediat următoare acaparării numeroaselor municipalități de către stânga (alegerile municipale din 1977) arată limitele singurului program menit a "reda puterea cetățeanului". Foarte prozaic spus, elita asociativă, ajungând la puterea municipală, s-a regăsit deodată confruntată cu absența vieții asociative și deci inaptă să pună în practică modelul participativ. Fundamental, lupta împotriva influenței prea mari a statului a dispărut când s-au constatat lacunele sale. A se răzvrăti împotriva statului nu mai însemna eliberarea capacităților de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
care se ofereau ajutoare indirecte industriei, ajutoare pe care municipalitatea le considera ca nefiind în concordanță cu interesul general. Intervenția directă a comunelor în gestionarea întreprinderilor era interzisă. Începând cu anii 1970, criza economică a făcut ca primarii să se confrunte cu problemele dezindustrializării și ale șomajului. Primul lor reflex a fost acela de a protesta public împotriva închiderii fabricilor și uzinelor, de a deveni purtătorii de cuvânt ai celor amenințați cu concedierea reacție zadarnică în cele mai multe cazuri. Discret însă, înainte de
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
dezvoltării transportului public în detrimentul automobilului, dar previziunile anunță că în 2010-2020 se va dubla numărul de mașini și se va aglomera circulația 356. Cât despre examinarea impactului descentralizării asupra politicilor locuirii, sunt clare ca lumina zilei dificultățile cu care se confruntă primarii atunci când vor să combine practic căutarea competitivității economice cu dezvoltarea solidarității, în timp ce în discursuri afișează mereu complementaritatea lor. Marea frică de săraci și de imigranți Situația locuințelor gospodăriilor modeste Reușita metropolitană nu elimină dinamicile excluderii. Uneori ea pare chiar
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în rândul persoanelor originare din Algeria, Turcia, Africa subsahariană și Maroc, în raport cu ansamblul gospodăriilor din Franța (între 45 și 50 % pentru prima categorie și 11 % pentru cea de-a doua). Aceste populații de origine străină sau provenite din imigrație se confruntă din ce în ce mai mult cu dificultatea de a-și găsi o locuință în sectorul social. Imigranții sau "presupușii imigranți"376 sunt considerați de organismele HLM ca o populație cu "risc", susceptibilă să tulbure anturajul vecin sau să agraveze nesiguranța, și aceasta independent
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
consumului, reintegrând activii mai puțin calificați, înregistrând o bună recuperare a veniturilor [...]. Totuși, în linii mari, cei din prima categorie alimentează transferurile care îi ajută pe cei din a doua categorie să supraviețuiască"501. În aceste condiții, a dori să confrunți performanțele economice ale orașelor pe baza acelorași criterii înseamnă a ignora faptul conform căruia creșterea economică ce cere teritoriilor să se specializeze nu poate fi decât polarizată 502. Această percepere a interdependenței orașelor ne permite să pricepem dintr-un alt
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a pune în valoare patrimoniul urban, care constituie un ingredient esențial al imaginii de marcă a unui oraș. Metropola difuzează o imagine a urbanității ("aerul orașului te face liber") care poate trece imediat drept miraj în ochii unei populații periurbane confruntate cu problema transportului, care stă departe de servicii și de slujbă etc. Cu siguranță, periurbanul rămâne un spațiu social complex, unde se află gospodării care dispun de mijloace de a locui la distanță de centrul orașului fără a renunța la
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]