24,388 matches
-
locală cu băi carbogazoase. Numele amintește de prezența brebilor (în maghiară "bibarcok") în zonă. Până la generalizarea denumirii de Biborțeni aplicată apelor minerale provenind din zăcământul omonim, la identificarea acestora s-au folosit două nume (mărci) distincte: BORHEGY era denumirea dată izvorului situat la poalele dealului Tirco, exploatarea acestuia durând până în 1949. Etimologic, denumirea însemna “din dealul vinului” (borhegy = dealul vinului în lb. maghiară). BARROS - izvorul cu acest nume se afla în incinta Secției Biborțeni 1 (secția veche). Acest nume i-a
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
zăcământul omonim, la identificarea acestora s-au folosit două nume (mărci) distincte: BORHEGY era denumirea dată izvorului situat la poalele dealului Tirco, exploatarea acestuia durând până în 1949. Etimologic, denumirea însemna “din dealul vinului” (borhegy = dealul vinului în lb. maghiară). BARROS - izvorul cu acest nume se afla în incinta Secției Biborțeni 1 (secția veche). Acest nume i-a fost acordat în cinstea lui Barros Gabor (1848 - 1892), fost ministru al transporturilor de la Budapesta, drept mulțumire pentru sprijinul acordat pentru dezvoltarea infrastructurii din
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
1871 (pentru exemplificare se oferă fig. 1. de mai jos situată în partea stângă) . Această analiză a fost făcută la Budapesta în anul 1871 de chimistul Molnar Janos, în calitate de membru al Societății de Științe Naturale Maghiare, și se referă la izvorul Borhegyi. Analiza fizico-chimică riguroasă, asimilabilă celor efectuate în zilele noastre (ținând cont de nivelul de dezvoltare a cercetării de atunci), despre care avem documentare concretă (fig nr.2, partea dreaptă 0 este datată 15 septembrie 1883, și are ca obiect
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
celor efectuate în zilele noastre (ținând cont de nivelul de dezvoltare a cercetării de atunci), despre care avem documentare concretă (fig nr.2, partea dreaptă 0 este datată 15 septembrie 1883, și are ca obiect apa minerală provenită din același izvor Borhegyi. Autorul analizei, profesor Ballo Matyas, membru al Academiei Maghiare de Științe, a procedat la efectuarea acestor analize la solicitarea și din împuternicirea proprietarului de atunci al izvorului (Composesoratul silvic Biborțeni. Valorile determinate pentru mineralele ce intră in compoziția apei
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
15 septembrie 1883, și are ca obiect apa minerală provenită din același izvor Borhegyi. Autorul analizei, profesor Ballo Matyas, membru al Academiei Maghiare de Științe, a procedat la efectuarea acestor analize la solicitarea și din împuternicirea proprietarului de atunci al izvorului (Composesoratul silvic Biborțeni. Valorile determinate pentru mineralele ce intră in compoziția apei minerale analizate au o mai mică relevanță, mai ales dacă se are în vedere faptul că acest izvor nu mai există de aproape 60 de ani. Ceea ce trebuie
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
analize la solicitarea și din împuternicirea proprietarului de atunci al izvorului (Composesoratul silvic Biborțeni. Valorile determinate pentru mineralele ce intră in compoziția apei minerale analizate au o mai mică relevanță, mai ales dacă se are în vedere faptul că acest izvor nu mai există de aproape 60 de ani. Ceea ce trebuie reținut din sursa documentară este calificativul acordate acestei ape: “Pe baza acestei compoziții excelente trebuie să considerăm apa minerală Borhegyi în rândul celor mai valoroase ape acidulate.” Pe măsură ce apele minerale
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
loc a existat o așezare dacică, din sec. I î.e.n.-I e.n. distrusă de lucrările edilitare. De pe teritoriul satului, dintr-un loc neprecizat provin mai multe fragmente ceramice neolitice, aparținând "culturii Boian, faza Giulești". Începând cu secolul al XVII-lea, izvoarele de apă minerală urmează să fie valorificate, astfel aici se construiesc primele adăposturi din lemn și piatră pentru bolnavii care veneau din împrejurimi la tratament, iar odată cu trecerea timpului, datorită rezultatelor curative, satul a devenit din ce în ce mai cunoscut fiind vizitat de
Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/300385_a_301714]
-
cu ștampila "Leg. V Macedonica", țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. În data de 27 iulie 2012, în urma unor lucrări de excavare în zona izvorului de apă potabilă "Ciurgău - Cremeniș" pentru realizarea unei amenanjări piscicole, pictorul Mircea Corpodean și geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta au găsit intacte 5 bucăți tuburi de apeducte din argilă arsă cu interiorul rotund și exteriorul de forma hexagonala, avînd următoarele
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
interiorul rotund și exteriorul de forma hexagonala, avînd următoarele caracteristici: lungime tub = 320 mm., diametrul interior pentru circulația apei{fi}= 100 mm.,latura hexagon = 90 mm.,grosime perete (hexagona)= 25 mm. De altfel, la circa 60 metri nord - est de izvor s-a descoperit în anul 2010, în urma unor lucrări agricole, urmele unei cladiri române reprezentând blocuri mari de piatră cioplita sub forma unor stâlpi de susținere (coloane). Se presupune că acele tuburi de apeducte ar avea legătură cu așezarea din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
ocazia săpăturilor unui puț de apă potabilă în perioada 13 - 27 noiembrie 2000. În urmă săpăturilor executate manual s-a constatat că, sub tuf se află un strat de argilă de circa 0,3 - 0,4 metri, sub care există izvoare de apa freatică cu apă potabilă. Nivelul apei la puțul realizat se păstrează relativ constant în tot cursul anului datorită stratului de marna aflat sub stratul de argilă. Tuful de Ghiris este o rocă vulcanogen - sedimentara, care s-a format
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de alunecare consevent (alunecare pe direcția de cădere a stratelor). . Alunecarea a avut loc pe planul de stratificație a marnelor din baza nivelului de tuf, ce se constituie un nivel acvifer, intercalat între marne și argile (specific celor două principale izvoare de suprafață din sat, „ Ciurgău „ și „Bună”. Desprinderea s-a făcut în mai multe etape, efectul fiind apariția mai multor forme negative de relief, liniare sau în formă de arc (cum este cazul în zona vestică a satului, numit „la
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Bună”. Desprinderea s-a făcut în mai multe etape, efectul fiind apariția mai multor forme negative de relief, liniare sau în formă de arc (cum este cazul în zona vestică a satului, numit „la Dos”), în care apă provenită din izvoare sau/și precipitații a dat naștere la bălti cu trestie și stufăriș, inclusiv formarea așa-zisului lac din Dos, cu o adîncime de circa 12-15m. Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Bonțida. Linia de cumpănă dintre bazinul Someșului și Arieșului se situează pe hotarul satului Aruncuta, mai precis pe aliniamentul Țigla Frații - Dealul Măzăriștilor - Iuriu de Câmipe - Straja și Boju (zona tunelului CFR). În timpul verilor secetoase deseori aceste pâraie seaca, cu excepția izvoarelor de suprafață de la Ciurgău și Buna, în jurul cărora s-a dezvoltat comunitatea dacica. Ploile torențiale provoacă uneori inundații care periclitează parțial gospodăriile amplasate de-a lungul cursurilor, fără a provoca pagube majore că în alte părți. Referitor la structura geologică
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
nevoiașe din Transilvania. . În legătură cu denumirea satului Aruncuta (al cărui nume în maghiară, "Aranykút", se traduce prin "Fântână de Aur"), dovezile arheologice arată că satul inițial a fost așezat în partea de vest, respectiv în jurul zonei "Ciurgău" și "Cremeniș ",datorită numeroaselor izvoare de apă potabilă aflate la suprafață cât și apropierii de pădure (care există și în prezent) și care le ofereau oamenilor condiții acceptabile de trai cât și refugiu în caz de pericol . Concomitent, partea de sud-est a satului,în special
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Aruncuta" sau "Fântână de Aur", aceasta nu poate să provină decât de la fântână de suprafață "Ciurgău" și nicidecum de la Fântână "Bună", aflată în centrul actual al satului și nu în amplasamentul inițial. Să nu uităm că Fântână "Bună" este un izvor de apa freatică și nu de suprafață așa cum este cel de la "Ciurgău", oamenii din neolitic stabilindu-se în jurul izvoarelor de suprafață tocmai datorită avantajelor oferite de acestea . Avînd în vedere vechea amplasare a satului, dovedită prin descoperirile arheologice, este aproape
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Fântână "Bună", aflată în centrul actual al satului și nu în amplasamentul inițial. Să nu uităm că Fântână "Bună" este un izvor de apa freatică și nu de suprafață așa cum este cel de la "Ciurgău", oamenii din neolitic stabilindu-se în jurul izvoarelor de suprafață tocmai datorită avantajelor oferite de acestea . Avînd în vedere vechea amplasare a satului, dovedită prin descoperirile arheologice, este aproape sigur că denumirea satului provine de la "Fântână de Aur" de la Ciurgău și nicidecum de la fântână "Bună", opinie împărtășită și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
m, lățimea de 10,5 m și înălțimea turnului de 21 m. Fundația este subdimensionata, respectiv are adâncimea de 1,3 metri și o grosime de 0,85 metri, la care se adaugă existența în perimetrul bisericii a unor puternice izvoare de apă, care macină piatră din fundație. Fundația subdimensionata și izvoarele de apă conduc la distrugerea treptată a fundației, concretizata prin apariția numeroaselor crăpături ale pereților. Conform date privind istoria Parohiei din Aruncuta,redactată de preotul Grigore Cristurean, biserica din
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
m. Fundația este subdimensionata, respectiv are adâncimea de 1,3 metri și o grosime de 0,85 metri, la care se adaugă existența în perimetrul bisericii a unor puternice izvoare de apă, care macină piatră din fundație. Fundația subdimensionata și izvoarele de apă conduc la distrugerea treptată a fundației, concretizata prin apariția numeroaselor crăpături ale pereților. Conform date privind istoria Parohiei din Aruncuta,redactată de preotul Grigore Cristurean, biserica din sat a fost supusă, de-a lungul timpului, mai multor reparații
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a fost executată de săteani, " meșterul " fiind un " colhoznic " care a învățat zidăria în perioada prizonieratului de 7 ani la ruși. După 1980 în cele trei grajduri a fost introdusă apă potabilă " la iesle ", în baza unei investiții realizată la izvorul Ciurgău - Cremeniș, situat în partea de vest a grajdurilor la o distanță de 1,5 km. Apă a fost adusă prin cădere, diferența de nivel fiind de circa 21 m. În primăvara anului 1992 un " binevoitor " a întrerupt sistemul de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
vest a grajdurilor la o distanță de 1,5 km. Apă a fost adusă prin cădere, diferența de nivel fiind de circa 21 m. În primăvara anului 1992 un " binevoitor " a întrerupt sistemul de alimentare și distribuție a bazinului de la izvor, prin tăierea țevilor de alimentare și distribuție. În prezent investiția realizată de CAP -iști { bazinul de alimentare cu apă } este folosită de o pescărie privată, înființată în toamna anului 2011 la circa 200 m. sud - est de izvor. La începutul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
bazinului de la izvor, prin tăierea țevilor de alimentare și distribuție. În prezent investiția realizată de CAP -iști { bazinul de alimentare cu apă } este folosită de o pescărie privată, înființată în toamna anului 2011 la circa 200 m. sud - est de izvor. La începutul colectivizării din 1961 s-au început și lucrările de amenanjare a unei culturi de vită de vie, în partea de sud - est a satului, în zona numită " Dealul Lutului ", pe o suprafață de circa 50 hectare de vită
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
recomandate în cura afecțiunilor digestive și renale. Principala cale de acces în Malnaș-Băi este pe drumul european E 575 (DN 12). Localitatea are stație de cale ferată pe linia 400. Recunoscută de sute de ani pentru proprietățile terapeutice este apa Izvorului Maria, folosită chiar de Franz Joseph al Austriei pentru tratarea afecțiunilor sale. În prezent, apa este îmbuteliată și comercializată sub denumirea Malnaș Aqua Telluris și este folosită în tratarea afecțiunilor gastro-intestinale și pentru echilibrarea nivelului acido-bazic din organism. Cele mai
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
În 1873, Malnaș-Băi a primit oficial statutul de stațiune balneară. La acea vreme, aici funcționau băile Venus, bogate în dioxid de carbon, baia feruginoasă Neptun, băile calde feroase și cele pe bază de nămol. Pe lângă băile terapeutice, medicii recomandau apa izvorului Maria de la Malnaș pentru cure interne, în tratarea afecțiunilor digestive și respiratorii. În 1903 Ministerul de Interne al Regatului Ungariei a atestat prin decret proprietățile curative ale izvorului Maria, certificat ca sursă naturală de apă minerală cu efecte medicinale. Un
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
și cele pe bază de nămol. Pe lângă băile terapeutice, medicii recomandau apa izvorului Maria de la Malnaș pentru cure interne, în tratarea afecțiunilor digestive și respiratorii. În 1903 Ministerul de Interne al Regatului Ungariei a atestat prin decret proprietățile curative ale izvorului Maria, certificat ca sursă naturală de apă minerală cu efecte medicinale. Un an mai târziu societatea pe acțiuni Siculia, deținută de o familie nobiliară din Budapesta, a dezvoltat propria linie de îmbuteliere a apei minerale din izvorul Maria. Astfel, la
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
proprietățile curative ale izvorului Maria, certificat ca sursă naturală de apă minerală cu efecte medicinale. Un an mai târziu societatea pe acțiuni Siculia, deținută de o familie nobiliară din Budapesta, a dezvoltat propria linie de îmbuteliere a apei minerale din izvorul Maria. Astfel, la începutul secolului XX, apa de la Malnaș era comercializată în 34 de orașe din 6 țări: România, Ungaria, Austria, Italia, Bulgaria și Turcia. Proprietățile curative ale apei au fost testate chiar de Franz Joseph al Austriei, pentru tratarea
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]