221,890 matches
-
an este dependentă de capriciile vremii. Una dintre marile probleme ale agriculturii românești este evaziunea fiscală, evaluată la 2,5 miliarde euro anual în anul 2011. Având o suprafață agricolă de 14.741 mii hectare (sau 61,8% din suprafața totală a țării) în anul 2005, România dispune de resurse agricole importante în Europa Centrală și de Est Deși zone semnificative din suprafața agricolă utilizată sunt clasificate ca fiind zone defavorizate, condițiile pedologice sunt deosebit de favorabile activităților agricole de producție în
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
înscriere în Cartea funciară.Identificarea și delimitarea parcelelor retrocedate nu au fost întotdeauna corect realizate, făcând astfel obiectul multor litigii și dispute. Terenurile aflate în proprietatea publică a statului au în prezent o pondere de numai 0,5% din suprafața totală arabilă (367,2 mii ha), 0,7% din suprafața totală pășuni (231,2 mii ha) și 0,2% din suprafața totală de fânețe (32,4 mii ha). În 2005, din totalul de 4.256.152 exploatațiilor agricole, 4.121.247
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
au fost întotdeauna corect realizate, făcând astfel obiectul multor litigii și dispute. Terenurile aflate în proprietatea publică a statului au în prezent o pondere de numai 0,5% din suprafața totală arabilă (367,2 mii ha), 0,7% din suprafața totală pășuni (231,2 mii ha) și 0,2% din suprafața totală de fânețe (32,4 mii ha). În 2005, din totalul de 4.256.152 exploatațiilor agricole, 4.121.247 utilizau o suprafață agricolă de 13.906,7 mii ha
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
dispute. Terenurile aflate în proprietatea publică a statului au în prezent o pondere de numai 0,5% din suprafața totală arabilă (367,2 mii ha), 0,7% din suprafața totală pășuni (231,2 mii ha) și 0,2% din suprafața totală de fânețe (32,4 mii ha). În 2005, din totalul de 4.256.152 exploatațiilor agricole, 4.121.247 utilizau o suprafață agricolă de 13.906,7 mii ha. Suprafața agricolă medie a unei exploatații agricole din România este de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
jur de 7.000 de euro. Media subvențiilor la nivel european este de 270-300 de euro la hectar. În România, fermierii primeau doar 82 de euro în anul 2010. În anul 2011, subvențiile au urcat la 175 euro/ha, valoarea totală a subvențiilor fiind de 1,3 miliarde euro. În anul 2009, România se afla pe poziția a opta în Uniunea Europeană în funcție de fondurile europene atrase în agricultură, de 2,1 miliarde de dolari, cei mai mari beneficiari fiind Franța (9,87
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de 2,4 tone, este la mai puțin de jumătate din randamentul mediu al Uniunii Europene. De exemplu, Danemarca a avut în 2009 o producție medie la hectar de 8,1 tone, ceea ce a plasat-o deasupra României ca producție totală, cu toate că suprafața cultivată cu grâu este de doar 740.000 de hectare. În anul 2009, România a fost pe locul 7 din punct de vedere a producției, ca urmare a randamentului, care a reprezentat mai puțin de jumătate (44,7
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
avea mai mult de un sfert din suprafața cultivată cu porumb din Uniunea Europeană, adică aproape 27,5%, fiind tot pe primul loc. Împreună cu Franța, Ungaria și Italia, România avea trei sferturi din culturile de porumb european, ca suprafață. La producție totală România era pe locul 2 cu 13,8% din totalul UE și împreună cu statele respective deținea o cotă de 70% din recolte. Productivitatea a fost în România de 3,4 tone/ha, Franța - 9,1 tone/ha, Italia 8,2
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
de 328.000 de tone, față de 296.000 tone în anul 2009. Suprafața cultivată cu oleaginoase a fost de 1,246 milioane ha în 2008, față de 1,340 milioane ha în 2007. În anul 2009, România deținea 20% din suprafața totală cultivată cu floarea soarelui din Uniunea Europeană, fiind pe locul al doilea, după Spania. Împreună cu Spania, Franța, Bulgaria și Ungaria, România avea 90% din totalul suprafețelor cultivate cu floarea soarelui. Din punct de vedere al producției, România era pe locul 4
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
a fost de 15.886 kg/ha în anul 2008 și la 15.579 kg/ha în anul 2009. În anul 2009 au fost cultivate 21,2 mii de hectare cu sfeclă de zahăr și s-a obținut o producție totală de 690,1 mii tone, producția medie fiind de 32,5 tone la hectar. În anul 2010, producția a fost de 853 de mii de tone pe o suprafață cultivată de 24 de mii de hectare. Consumul direct de zahăr
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
zahăr alb provenit din rafinarea zahărului brut importat, restul fiind zahăr alb din sfeclă. În anul 2009 s-au cultivat 34.000 de hectare cu pepeni, cu 4.000 mai mult față de anul anterior și s-a obținut o producție totală de 662.000 de tone, în creștere cu 17,8% față de 2008. În anul 2010, producția a fost de 660.000 tone de pepeni verzi și galbeni. Producția de pepeni verzi la hectar a fost de 21.321 kg/ha
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
realizat pentru așa-zisa piață de autoconsum (din care fac parte vinul îmbuteliat în PET-uri de ocazie și scos la vânzare de către micii producători fie pe marginea șoselei, fie pe tarabele piețelor sau în „vinăria” de la colțul blocului). Valoarea totală a producției anuale este de aproximativ 500 de milioane de euro, din care pieței neorganizate îi revin peste 300 de milioane de euro, ceea ce duce la pierderi de 100 milioane euro pentru statul român, datorită neimpozitării (anul 2009). Industria vinului
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
în totalul suprafeței României se situează sub media europeană și cu mult sub nivelul pe care cercetătorii îl consideră ca fiind un prag minim posibil, având în vedere condițiile naturale ale țării (32-35%). Se previzionează că 65% din suprafața națională totală de pădure va fi retrocedată persoanelor private și autorităților publice locale. În prezent, proprietarilor privați li se cere să se asocieze, să-și înființeze ocoale silvice și să angajeze personal silvic sau să contracteze servicii silvice de la Regia Națională a
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
în valoare de 832 de milioane de euro, cu un preț mediu de 20 de euro pe metrul cub. Fondul de vânătoare al României este de 22 de milioane de hectare, împărțit în 2.100 de fonduri de vânătoare. Suma totală, anuală, încasată la bu-ge-tul de stat de pe urma vânatului este de 600 de mii de euro, din care 200 de mii provin de la AGVPSR. În sezonul mai 2008 - mai 2009, în pădurile României existau 167 de mii de căprioare, iar cota
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
porcilor. În anul 2007, Comisia Europeană a decis să prelungească, până la 31 decembrie 2009, interdicția impusă firmelor românești privind livrările de carne de porc, considerând că pesta porcină nu este încă ținută sub control. La sfârșitul lunii octombrie 2012, efectivele totale de porci erau de 2,7 milioane de capete, din care peste 1,8 milioane de capete se găseau în fermele cu flux industrial, iar 300.000 în ferme familial. În anul 2010, în România existau aproximativ 1,9 milioane
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
5%) se aflau în proprietatea fermelor de subzistență - persoane fizice - în timp ce restul de 170.000 de animale erau exploatate în ferme industriale. În anul 2010, crescătorii români au trimis la export 51.000 de tone de bovine vii în valoare totală de 98,8 milioane de euro, în creștere valorică cu o treime față de anul anterior. În anul 2007, producția totală de lapte a fost de circa 61 milioane hectolitri, din care cel de vacă a fost de 54,5 milioane
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
ferme industriale. În anul 2010, crescătorii români au trimis la export 51.000 de tone de bovine vii în valoare totală de 98,8 milioane de euro, în creștere valorică cu o treime față de anul anterior. În anul 2007, producția totală de lapte a fost de circa 61 milioane hectolitri, din care cel de vacă a fost de 54,5 milioane hectolitri. Pentru România, aderarea la Uniunea Europeană a însemnat o reducere impusă a producției de lapte, de la 5 milioane de tone
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
locală. Anual, România importă circa 80.000 de tone de carne de pui din străinătate și exportă 50.000 - 60.000 de tone. Piața internă a cărnii de pasăre se ridică la aproximativ un miliard de euro (anul 2008) Consumul total de carne de pasăre în România a fost, în anul 2007, de 370.000 de tone, dintre care 70% au provenit din producția internă, iar restul de 30% din importuri. Consumul de carne de pasăre este în prezent (2008) de
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
este în prezent (2008) de 20 kg pe an pe cap de locuitor, fără autoconsum, nivel similar celui din țări precum Ungaria și Bulgaria. Consumul anual de ouă este de circa 235 per capita (anul 2008). În anul 2007, producția totală de ouă a fost de 6,52 miliarde bucăți. În anul 1997, producția internă la carne de pasăre înregistra un total de 105.600 tone și 1,450 miliarde bucăți la ouă de consum. Pe piața de carne de pasăre
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
familii de albine este în continuă creștere, în 2009 ajungând la 1.110.000 de la 1.109.000, în 2008. Apicultorii români au accesat în anul 2009 suma de 7,1 milioane lei prin "Programul Național Apicol", dintr-un buget total alocat de circa 13,3 milioane lei, după ce în 2008 aceștia au beneficiat de doar 2,2 milioane lei din acest sprijin. Consumul anual de miere pe cap de locuitor in România este estimat la circa 500 de grame, mai
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
din suprafața agricolă. Suprafața cultivată cu legume ecologice a fost de 300 de hectare în 2009 și 259 hectare în 2008. Suprafața cultivată cu pomi fructiferi ecologici fost de 820 de hectare în 2009 și 790 hectare în 2008. Suprafața totală cultivată ecologic în anul agricol 2008 a fost de 221.410 hectare, față de 190.129 de hectare în 2007. În anul 2011, suprafața agricolă ecologică a crescut de la 260.000 hectare la 300.000 hectare, din care terenul arabil reprezintă
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
țări precum Polonia și Ungaria nivelul ajunge la 80 de euro. În anul 2010, România a vândut în stăinătate, 8,5 milioane tone de produse agro-alimentare, în special cereale și tutun. Au fost exportate două milioane tone de porumb pentru suma totală de 388 milioane euro, 2,5 milioane tone de grâu pentru 380 milioane euro, un milion de tone de rapiță pentru 334 milioane euro și 23 mii tone de tutun pentru 380 milioane euro. În anul 2011 România a exportat
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
2,5 milioane tone de grâu pentru 380 milioane euro, un milion de tone de rapiță pentru 334 milioane euro și 23 mii tone de tutun pentru 380 milioane euro. În anul 2011 România a exportat produse agroalimentare în valoare totală de 2,9 miliarde de euro și a importat alimente de 3,7 miliarde de euro. Piața produselor din sectorul agricol a fost reglementată prin Legea 145/2014. Legea reglementează modul de desfășurare a activităților economice, de valorificare de către producătorii
Agricultura României () [Corola-website/Science/318251_a_319580]
-
700 (39.07%), Tarutino - 17.000 din 45.200 (37.61%), Ismail - 14.100 din 54.700 (25.78%) și Sărata - 10.000 din 49.900 (20.04%). De asemenea, sunt 8.600 bulgari în orașul Ismail (dintr-o populație totală de 85.100 persoane, sau 10.11%). Mulți bulgari s-au mutat în ultimii ani la Odesa, centrul regional. Populația modernă a bulgarilor basarabeni s-a stabilit în partea de sud a Basarabiei la sfârșitul secolului al XVIII-lea și
Bulgarii din Ucraina () [Corola-website/Science/318288_a_319617]
-
30 % din speciile existente. Datorită studiilor permanente în fiecare lună se descoperă specii noi, iar altele sunt recunoscute ca sinonime. În aceste condiții numărul de specii în familiile este variabil și nu se poate avea, la stadiul actual, o precizie totală în ce privește diversitatea păianjenilor. Cu toate acestea, numărul speciilor oferite aici sunt utile ca orientare. Păianjenii din Mesothelae posedă o opistosomă segmentată, ceva specific pentru toate arahnidele. La aceștia lipsesc glandele veninoase, morfologia și mărimea pedipalpilor foarte bine se aseamănă cu
Taxonomia păianjenilor () [Corola-website/Science/318322_a_319651]
-
de 0,1 Gcal/h pot fi amplasate doar în încăperi cu destinația exclusivă de sală a cazanelor. Cele cu puteri mai mici pot fi amplasate și în încăperi cu alte destinații, dacă se asigură aerul necesar arderii, ventilația, evacuarea totală a gazelor de ardere în atmosferă și există suprafețe vitrate sau panouri cu suprafață suficientă, care să cedeze la o suprapresiune de 1180 Pa și să fie orientate spre exterior. Suprafața vitrată trebuie să fie de 0,03 m pentru
Centrală termică de perete () [Corola-website/Science/318312_a_319641]