22,677 matches
-
considerat „mic și primitiv” prin comparație cu alte mașini din acea perioadă, deși conținea toate elementele esențiale ale unui calculator modern. Imediat ce SSEM și-a demonstrat fezabilitatea, la universitate s-a demarat un proiect de dezvoltare a lui într-un calculator mai utilizabil, Manchester Mark 1. Mark 1, la rândul său, a devenit rapid prototipul pentru Ferranti Mark I, primul calculator generic comercial din lume. SSEM avea lungimea cuvântului de 32 de biți și o memorie de 32 cuvinte. A fost
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
modern. Imediat ce SSEM și-a demonstrat fezabilitatea, la universitate s-a demarat un proiect de dezvoltare a lui într-un calculator mai utilizabil, Manchester Mark 1. Mark 1, la rândul său, a devenit rapid prototipul pentru Ferranti Mark I, primul calculator generic comercial din lume. SSEM avea lungimea cuvântului de 32 de biți și o memorie de 32 cuvinte. A fost proiectat să fie cel mai simplu calculator cu program stocat; singura operație aritmetică pe care o putea efectua era scăderea
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
1, la rândul său, a devenit rapid prototipul pentru Ferranti Mark I, primul calculator generic comercial din lume. SSEM avea lungimea cuvântului de 32 de biți și o memorie de 32 cuvinte. A fost proiectat să fie cel mai simplu calculator cu program stocat; singura operație aritmetică pe care o putea efectua era scăderea. Primul dintre cele trei programe scrise pentru această mașină găsea cel mai mare divizor al numărului 2 (), un calcul despre care se știa la acea vreme că
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
cunoscut ca mașina Turing; aceasta era un concept teoretic, nu un proiect al unei mașini, prin care Turing își propunea să exploreze limitele calculabilității automate. Turing nu-și imagina o mașină fizică, ci o persoană pe care a denumit-o „calculator”, și care acționa conform instrucțiunilor citite de pe o bandă de pe care se puteau citi și scrie, secvențial, simboluri pe măsură ce banda se mișca prin fața unui cap de citire. Turing a demonstrat că dacă se poate scrie un algoritm care să rezolve
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
scrie, secvențial, simboluri pe măsură ce banda se mișca prin fața unui cap de citire. Turing a demonstrat că dacă se poate scrie un algoritm care să rezolve o problemă matematică, atunci o mașină Turing poate executa acel algoritm. Ulterior, s-au dezvoltat calculatoare programabile cum ar fi Z3 și Colossus, în anii 1940, dar programele lor erau în general introduse cu ajutorul tablourilor de comutatoare și prize. Programele nu erau stocate în memorie, ca în calculatoarele moderne, iar reprogramarea lui ENIAC, de exemplu, în
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
introduse cu ajutorul tablourilor de comutatoare și prize. Programele nu erau stocate în memorie, ca în calculatoarele moderne, iar reprogramarea lui ENIAC, de exemplu, în 1946 putea dura câteva zile. Cercetători ca Turing și Konrad Zuse au investigat ideea utilizării memoriei calculatorului pentru a stoca programul, pe lângă datele pe care lucrează el, și matematicianul John von Neumann a definit o astfel de arhitectură de calculator, folosită și în secolul al XXI-lea de aproape toate calculatoarele. Construirea unui calculator von Neumann depindea
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
în 1946 putea dura câteva zile. Cercetători ca Turing și Konrad Zuse au investigat ideea utilizării memoriei calculatorului pentru a stoca programul, pe lângă datele pe care lucrează el, și matematicianul John von Neumann a definit o astfel de arhitectură de calculator, folosită și în secolul al XXI-lea de aproape toate calculatoarele. Construirea unui calculator von Neumann depindea de disponibilitatea unei memorii pe care să se stocheze programul. În timpul celui de-al doilea război mondial, cercetătorii care lucrau la problema eliminării
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
ideea utilizării memoriei calculatorului pentru a stoca programul, pe lângă datele pe care lucrează el, și matematicianul John von Neumann a definit o astfel de arhitectură de calculator, folosită și în secolul al XXI-lea de aproape toate calculatoarele. Construirea unui calculator von Neumann depindea de disponibilitatea unei memorii pe care să se stocheze programul. În timpul celui de-al doilea război mondial, cercetătorii care lucrau la problema eliminării zgomotului din semnalele radar au dezvoltat o formă de memorie cu linie de întârziere
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
de un Laborator Național de Matematică pentru a coordona calculul asistat de mașini. S-a înființat astfel la NPL o Divizie Matematică, iar la 19 februarie 1946, Alan Turing a prezentat o lucrare în care descria proiectul său pentru un calculator electronic cu program stocat, cunoscut ca Automatic Computing Engine (ACE), unul din mai multele proiecte derulate în anii de după al doilea război mondial în scopul de a construi un astfel de calculator. În același timp, la Școala Moore de Inginerie
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
lucrare în care descria proiectul său pentru un calculator electronic cu program stocat, cunoscut ca Automatic Computing Engine (ACE), unul din mai multele proiecte derulate în anii de după al doilea război mondial în scopul de a construi un astfel de calculator. În același timp, la Școala Moore de Inginerie Electrică din Universitatea Pennsylvania se dezvolta EDVAC, iar Laboratorul Matematic de la Universitatea Cambridge lucra la EDSAC. NPL nu avea expertiza de a construi o mașină ca ACE, astfel că a fost contactat
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
iar Laboratorul Matematic de la Universitatea Cambridge lucra la EDSAC. NPL nu avea expertiza de a construi o mașină ca ACE, astfel că a fost contactat Tommy Flowers de la Laboratorul de Cercetare Dollis Hill al General Post Office (GPO). Flowers, proiectantul calculatorului Colossus, primul calculator electronic programabil din lume, avea alte angajamente și nu a putut să ia parte la proiect; echipa sa, însă, a construit câteva linii de întârziere cu mercur pentru ACE. Telecommunications Research Establishment (TRE) a fost și el
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
de la Universitatea Cambridge lucra la EDSAC. NPL nu avea expertiza de a construi o mașină ca ACE, astfel că a fost contactat Tommy Flowers de la Laboratorul de Cercetare Dollis Hill al General Post Office (GPO). Flowers, proiectantul calculatorului Colossus, primul calculator electronic programabil din lume, avea alte angajamente și nu a putut să ia parte la proiect; echipa sa, însă, a construit câteva linii de întârziere cu mercur pentru ACE. Telecommunications Research Establishment (TRE) a fost și el abordat pentru ajutor
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
transfer la Departmentul de Energie Atomică. TRE a acceptat să trimită un mic număr de tehnicieni să lucreze sub conducerea lui Williams la universitate, și să susțină un alt mic grup care să lucreze cu Uttley la TRE. Deși primele calculatoare cum ar fi CSIRAC au utilizat cu succes memoriile cu linii de întârziere cu mercur, această tehnologie avea câteva dezavantaje; memoriile erau grele, costisitoare, și nu permiteau accesul aleator. În plus, deoarece datele erau stocate ca secvențe de unde acustice propagate
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
cu acces aleator. (SSEM) a fost proiectat pentru a demonstra că tubul Williams era un dispozitiv practic de stocare, prin verificarea faptului că datele reținute în acesta pot fi actualizate continuu la viteza necesară pentru a fi utilizate într-un calculator. Pentru utilizarea într-un calculator numeric bazat pe sistemul de numerație binar, tubul trebuia să poată stoca oricare din două stări la fiecare locație de memorie, corespunzătoare cifrelor binare 0 și 1. El exploata sarcina electrostatică pozitivă sau negativă generată
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
fost proiectat pentru a demonstra că tubul Williams era un dispozitiv practic de stocare, prin verificarea faptului că datele reținute în acesta pot fi actualizate continuu la viteza necesară pentru a fi utilizate într-un calculator. Pentru utilizarea într-un calculator numeric bazat pe sistemul de numerație binar, tubul trebuia să poată stoca oricare din două stări la fiecare locație de memorie, corespunzătoare cifrelor binare 0 și 1. El exploata sarcina electrostatică pozitivă sau negativă generată de afișarea unei linii sau
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
Newman fusese numit la catedra de matematici pure a Universității Manchester în 1945. În timpul celui de-al doilea război mondial, el lucrase ca criptanalist la Bletchley Park, unde a condus echipa care a produs în 1943 primul din cele două calculatoare criptanalitice Colossus. Deși Newman nu a jucat un rol activ în dezvoltarea SSEM, și nici în vreun alt proiect al vreunui calculator Manchester, atitudinea sa față de proiect a fost una entuziastă, și a susținut proiectul prin facilitarea achiziției de piese
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
ca criptanalist la Bletchley Park, unde a condus echipa care a produs în 1943 primul din cele două calculatoare criptanalitice Colossus. Deși Newman nu a jucat un rol activ în dezvoltarea SSEM, și nici în vreun alt proiect al vreunui calculator Manchester, atitudinea sa față de proiect a fost una entuziastă, și a susținut proiectul prin facilitarea achiziției de piese ieftine de la armată pentru construcția acestuia, piese printre care s-au numărat și carcasele metalice ale GPO de la Bletchley. Până în iunie 1948
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
biții 13-15 reprezentau codul operației; restul de 24 biți erau nefolosiți. Arhitectura cu un singur operand însemna că al doilea operand implicit al fiecărei instrucțiuni era în acumulator; instrucțiunile programului specificau doar adresa datelor din memorie. Un cuvânt din memoria calculatorului putea fi scris, citit sau reîmprospătat în 360 microsecunde. Execuția unei instrucțiuni dura de patru ori mai mult decât accesarea unui cuvânt din memorie, ceea ce dădea o viteză de aproximativ 700 de instrucțiuni pe secundă. Memoria principală era reîmprospătată în
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
de memorie pe rând, și utilizarea unui set de 32 de comutatoare drept dispozitiv de intrare pentru a seta valoarea fiecărui bit al fiecărui cuvânt fie la 0, fie la 1. SSEM nu avea cititor de cartele perforate. Pentru acest calculator au fost scrise trei programe. Primul, constând din 17 instrucțiuni, a fost scris de Kilburn, și a rulat la 21 iunie 1948. A fost proiectat pentru a găsi cel mai mare divizor al numărului 2 () încercând fiecare număr intreg de la
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
deși acest laborator nu a devenit realitate decât în 1951. Williams și Kilburn au scris despre SSEM într-o scrisoare trimisă revistei "Nature", și publicată în septembrie 1948. Demonstrația cu succes a funcționării mașinii a condus rapid la construirea unui calculator mai practic, Manchester Mark 1, la care s-a început să se lucreze în august 1948. Prima versiune a fost operațională în aprilie 1949, și ea a dus direct la dezvoltarea mașinii Ferranti Mark I, primul calculator generic comercial din
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
la construirea unui calculator mai practic, Manchester Mark 1, la care s-a început să se lucreze în august 1948. Prima versiune a fost operațională în aprilie 1949, și ea a dus direct la dezvoltarea mașinii Ferranti Mark I, primul calculator generic comercial din lume. În 1998, în cinstea aniversării a 50 de ani de la rularea primului program SSEM, s-a construit o replică funcțională, astăzi expusă la Muzeul Științei și Industriei din Manchester. La acest muzeu se țin în mod
Manchester Small-Scale Experimental Machine () [Corola-website/Science/315413_a_316742]
-
refolosirea heliului precum și uscarea atmosferei. <br/br>Aparatele de analiză și control aflate în sferă transmiteau datele la un centru de control instalat chiar în farul de la Cap Ferrat care la rândul lui se afla în legătură permanentă cu un calculator IBM instalat la Muzeul Oceanografic din Monaco. Tot de la acest far porneau și cablurile electrice. <br/br>Sfera a fost presurizată de la suprafață cu Heliox la presiunea de 11 bar (sc.abs.) adică adâncimea de 100 m. De menționat că
Casă submarină (cercetare) () [Corola-website/Science/315424_a_316753]
-
, prescurtat de la Electronic Numerical Integrator And Computer (Calculator și Integrator Electronic Numeric), a fost primul calculator electronic de uz general. Era un calculator numeric (digital), Turing-complet, capabil de a fi reprogramat pentru a rezolva o gamă largă de probleme calculatorii. a fost proiectat și construit pentru a calculat
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
, prescurtat de la Electronic Numerical Integrator And Computer (Calculator și Integrator Electronic Numeric), a fost primul calculator electronic de uz general. Era un calculator numeric (digital), Turing-complet, capabil de a fi reprogramat pentru a rezolva o gamă largă de probleme calculatorii. a fost proiectat și construit pentru a calculat tabele balistice pentru laboratorul de cercetări balistice armatei
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]
-
, prescurtat de la Electronic Numerical Integrator And Computer (Calculator și Integrator Electronic Numeric), a fost primul calculator electronic de uz general. Era un calculator numeric (digital), Turing-complet, capabil de a fi reprogramat pentru a rezolva o gamă largă de probleme calculatorii. a fost proiectat și construit pentru a calculat tabele balistice pentru laboratorul de cercetări balistice armatei americane. Când a fost anunțată terminarea sa
ENIAC () [Corola-website/Science/315414_a_316743]