23,141 matches
-
d) evaluarea efectului implementării unor măsuri de conservare a energie la clădirea existența, prin posibilitatea calculării consumurilor în variantele "cu" și "fără" măsuri de conservare; ... e) predicția necesarului de resurse energetice la nivel regional, național sau internațional, prin calculul energiei consumate de clădiri reprezentative din fondul construit existent. ... ÎI.2.4.3 Conținut general Metodă include calculul următoarelor mărimi definitorii pentru performanța energetică a clădirilor climatizate: - fluxul de căldură prin transmisie și pentru ventilarea clădirii, atunci când aceasta este răcita la o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
la nivel anual, însă rezultatele obținute pentru lunile de început și sfârșit ale perioadei de răcire pot avea erori relative importante. Necesarul de energie al clădirii pentru răcire este asigurat prin furnizarea de energie de către sisteme de răcire adecvate. Energia consumată la nivelul sistemului, rezultă din bilanțul de energie pentru răcire care include următorii factori: - necesarul de energie pentru răcirea clădirii sau zonei; - energia furnizată de sistemele ce utilizează energie regenerabilă; - pierderile de energie care au loc la generare, stocare, distribuție
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
nivelul centralei de tratare a aerului; Q(RsistF) - energia necesară pentru răcire la nivelul generatorului de frig (sursei de frig); Q(Neconv cta) - energie neconvenționala utilizată pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului CTA; Q(pierd aer) - energia consumată pentru tratarea pierderilor de aer prin neetanșeitățile conductelor și datorită încălzirii aerului rece vehiculat în sistem; Q(pierd ar) - energia consumată datorită încălzirii apei în rețelele de apă rece, la transport, distribuție etc, datorită căldurii care pătrunde în sistem; Q
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
Neconv cta) - energie neconvenționala utilizată pentru răcire, la nivelul centralei de tratare a aerului CTA; Q(pierd aer) - energia consumată pentru tratarea pierderilor de aer prin neetanșeitățile conductelor și datorită încălzirii aerului rece vehiculat în sistem; Q(pierd ar) - energia consumată datorită încălzirii apei în rețelele de apă rece, la transport, distribuție etc, datorită căldurii care pătrunde în sistem; Q(pierdGTF) - pierderi în sistemul de generare a frigului, Q(aux) - energie primară consumată pentru echipamente auxiliare (pompe, ventilatoare), care include energia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
rece vehiculat în sistem; Q(pierd ar) - energia consumată datorită încălzirii apei în rețelele de apă rece, la transport, distribuție etc, datorită căldurii care pătrunde în sistem; Q(pierdGTF) - pierderi în sistemul de generare a frigului, Q(aux) - energie primară consumată pentru echipamente auxiliare (pompe, ventilatoare), care include energia suplimentară datorită pierderilor de aer din sistem, prin neetanșeitățile conductelor. ÎI.2.4.4. Definirea conturului clădirii și a zonelor de calcul Pentru o abordare corectă a calculului energetic, trebuie definit de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
2.11 Tabel centralizator al calculelor de consum de energie Sursă de energie Energia necesară pentru răcire Energia utilizată răcire Total Pentru fiecare sistem ce produce energie în-situ se adaugă o linie în matricea clădirilor fără producție proprie. Energia primară consumată de sistem (ex. Gaz pentru cogenerare) este indicată în celula corespunzătoare din tabel. Pentru fiecare altă resursă de energie se adaugă o coloană suplimentară în tabel, la dreapta. Energia produsă de sistem este indicată printr-o valoare negativă în celula
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de zile sau ore) se determina considerând momentul de început și de sfârșit al perioadei de încălzire/răcire atunci cand necesarul de căldură sau frig depășește 1 W/mp. Această durată va fi luată în considerare și pentru calculul energiei auxiliare consumate în sisteme (pentru funcționarea pompelor, ventilatoarelor etc). ● Condițiile la limita și datele de intrare se vor stabili după aceleași reguli că în cazul metodei lunare simplificate și anume: - coeficienții de transfer termic prin transmisie și ventilare se vor lua în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
unor procese de încălzire, răcire sau ventilare simplă. ÎI.2.7.4 Metodă de calcul Pe baza debitelor de introducere considerate cunoscute, procedura de calcul: - temperaturile și umiditățile debitelor de aer ce sunt refulate în zonele încălzite sau răcite; - energia consumată pentru a realiza aceasta tratare În cazul în care aerul este introdus în încăperi prin deșchideri pasive (guri pentru ventilarea naturală) sau ferestre, se considera că acest aer are caracteristicile termodinamice ale aerului exterior. Dacă acest aer este preluat dintr-
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de calcul poate fi dezvoltată pentru estimarea consumurilor energetice și în cazul altor tipuri de sisteme de climatizare. ÎI.2.8.2. Obiectiv: calculul energiei necesare climatizării clădirilor pentru asigurarea unei temperaturi și a unei umidități interioare prescrise precum și energia consumată de sistemul de climatizare în acest scop. ÎI.2.8.3. Conținut general Metodă de calcul pentru necesarul de energie pentru răcire și dezumidificare este de tip "grade-zile". Sunt luați în calcul factori specifici, corespunzători domeniului de aplicare și anume
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
e)][1 - eta(recuperator)]] - x(g))(g/an) (2.122) Obs. Calculul pe baza relației anterioare se efectuează pentru momentele de timp pentru care: X(g) [X(i,min) - X(e)][1 - eta(recuperator)] - ───── 0 (2.123) m'(e) Energia consumată pentru umidificare se determina pe baza consumului de apă necesar pentru umidificare estimat cu relațiile de mai sus, în funcție de configurația sistemului de climatizare: Q(h) = C(h)W (Wh/an) (2.124) unde: C(h) - coeficient de consum specific de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
apei calde poate fi asigurat cel puțin în aceleași condiții ca și pentru apă rece. În condițiile furnizării intermitențe a apei calde de consum (între anumite ore din timpul zilei), s-a constatat o creștere a debitului de apă caldă consumată în regim de furnizare intermitenta comparativ cu regimul de furnizare continuu. În ceea ce privește temperatura apei reci, aceasta este cuprinsă între 5 și 18°C. 11.3.3 Energia utilă pentru instalațiile de alimentare cu apă caldă de consum Energia utilă corespunzătoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
apă caldă, respectiv direcția de calcul este inversă direcției fluxului de energie. Calculul începe cu evaluarea consumurilor de energie necesară volumului de apă caldă furnizat la consumator (baterii amestecătoare montate la punctele de consum) și se finalizează cu evaluarea energiei consumate pentru fiecare din sistemele componente ale instalației, prin calculul pierderilor de energie corespunzătoare fiecărui sistem. În final, cantitatea de energie utilă reprezintă consumul total de energie pentru furnizarea necesarului de apă (energia utilă netă) și acoperirea pierderilor și risipei din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
căldură aferente sistemelor, cât și energiile auxiliare (electrice) necesare alimentarii agregatelor de pompare și/sau servomecanismelor, W(ac,e), care se calculează separat (în cazul în care se apreciază că este necesară estimarea lor). Fig. 3.4. - Forme de energie consumate în instalația de alimentare cu apă caldă de consum, direcția de calcul și împărțirea în sisteme componente a instalației de alimentare cu apă caldă de consum. Pe perioada sezonului de încălzire, sau în lunile în care necesarul de căldură pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
suprafață, pat, porție etc) Valorile pentru a și N(u) depind de: - tipul și destinația clădirii; - tipul activității desfășurate în clădire; - tipul activităților, pe zone ale clădirii, atunci când în clădire există mai multe activități care diferențiază volumele de apă caldă consumate în clădire; - standardele sau clasa de activitate, ca de exemplu numărul de stele pentru hoteluri sau categoria restaurantelor. Valorile lui a sunt prezentate în anexa ÎI.3.A. Numărul de persoane N(u) aferent clădirilor de locuit se determina ca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de distribuție, în funcție de marimea consumului anual de energie pentru producerea apei calde de consum Pierderile de căldură aferentă sistemului de distribuție a apei calde de consum pot fi exprimate în funcție de cantitatea de energie termică înglobata în volumul de apă caldă consumată la punctele de furnizare a acesteia. Cunoașterea detaliată a sistemului de distribuție nu este necesară, atâta vreme cât se cunosc următoarele: ● date necesare estimării lungimii medii a traseelor conductelor. ● date privind poziționarea rețelelor de distribuție, respectiv lungimea traseelor de distribuție amplasate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
electrice anuale utilizate pentru iluminat ÎI.4 .5. Recomandări privind reabilitarea sistemelor de iluminat din punct de vedere energetic cu respectarea condițiilor de confort vizual Anexe Anexă ÎI.4.A.1. Metodă simplificată Anexă ÎI.4.B.1. Puteri specifice consumate pentru iluminatul interior general recomandate în vederea reabilitării sistemelor de iluminat ÎI.4. CALCULUL CONSUMULUI DE ENERGIE ȘI EFICIENTIZAREA ENERGETICĂ A SISTEMELOR DE ILUMINAT INTERIOR ÎI.4 .1. Introducere Metodă de calcul poate fi utilizată pentru următoarele aplicații: ● evaluarea conformității cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pentru o sursă de lumină care funcționează în condițiile specificate. Puterea nominală este uzual marcată pe sursă de lumină. Unitate de măsură: wattul, [W]. ÎI.4 .3.6. Puterea electrică a corpului de iluminat P(i) - este reprezentată de puterea consumată de sursele de lumină care echipează corpul de iluminat, balast (balasturi) și alte aparate electrice necesare funcționarii acestora, măsurată în situația funcționarii normale sau în cazul emisiei unui flux luminos maxim, atunci când corpurile de iluminat pot fi acționate prin intermediul unui
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
gradul de utilizare al puterii instalate a sistemului de iluminat luând în considerare durată de utilizare a sistemului de iluminat aferent unei încăperi sau unei zone. ÎI.4 .3.17. Indicatorul numeric al iluminatului, LENI - reprezintă raportul dintre energia electrică consumată de sistemele de iluminat aferente unei cladiri în scopul creării mediului luminos confortabil necesar desfășurării activității în clădire și aria totală a pardoselii folosite a clădirii, A. Indicatorul LENI poate fi utilizat pentru a compara consumul de energie electrică pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
pentru a compara consumul de energie electrică pentru două sau mai multe clădiri cu aceeași destinație, de dimensiuni și configurații diferite. Indicatorul LENI se stabilește din relația: W(ilum) LENI = ──────── [kWh/mp/an] A unde: W(ilum) - reprezintă energia electrică consumată de sistemele de iluminat din clădire. ÎI.4.3.18. Flux luminos nominal (al unui tip de sursa de lumină) - reprezintă fluxul luminos inițial declarat de fabricant, lampă funcționând în condițiile specificate de fabricant. Fluxul luminos nominal este uneori marcat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
4 .3.19. Eficacitatea luminoasă a unei surse de lumină, e - Raportul dintre fluxul luminos nominal f2'd6(v) emis de o sursă de lumină și puterea nominală P(c) - consumată de aceasta, fără să se ia în considerație puterea consumată de aparatajul auxiliar. �� d(v) e = ───── P(e) Unitate de măsură: [lm/W]. ÎI.4 .3.20. Eficacitatea luminoasă globală a unei surse de lumină, e(g) - Raportul dintre fluxul luminos nominal f2'd6(v) emis de o sursă de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
4 .3.20. Eficacitatea luminoasă globală a unei surse de lumină, e(g) - Raportul dintre fluxul luminos nominal f2'd6(v) emis de o sursă de lumină și puterea nominală P(c) - consumată de această la care se cumulează puterea consumată de aparatajul auxiliar (balast) d(v) e = ────────────── ; [P(c) + P(a)] Unitate de măsură: [lm/W]. ÎI.4 .3.21. Randament optic al unui corp de iluminat, eta - raportul dintre fluxul total emis de corpul de iluminat, măsurat în condițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
de determinare a consumului anual normal de căldură pentru prepararea apei calde de consum ÎI.5 .4.1. Clădiri de locuit ÎI.5 .4.1.1. Ipoteze fundamentale ale metodei propuse A. Cantitatea de căldură facturata este cantitatea de căldură consumată la nivelul clădirii expertizate indiferent de dotarea acesteia cu aparatură de măsură. B. Temperatura apei calde livrate la consum se considera cu valoarea utilă ț(ac0) care poate să coincidă sau nu cu valoarea reală a temperaturii apei calde. Ipoteza
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
concretă. b. Calculul se desfasoara conform pct. III.1) g ... III.1)n, cu diferența că în relația (5.74) în locul termenului "C(gaz.v)^f - c(gaz.h.v)*[365 - N(z.i)]" se utilizează cantitatea de combustibil lichid consumată pentru producerea apei calde de consum în sezonul cald, conform facturilor care atestă cantitățile de combustibil cumpărate în sezonul cald sau conform determinărilor care se desfășoară pe o durată de 10-14 zile consecutive din sezonul cald. Aceste măsurări vizează cantitatea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
apei calde de consum în sezonul cald, conform facturilor care atestă cantitățile de combustibil cumpărate în sezonul cald sau conform determinărilor care se desfășoară pe o durată de 10-14 zile consecutive din sezonul cald. Aceste măsurări vizează cantitatea de combustibil consumată în medie într-o zi în sezonul cald, care se utilizează apoi în relația (5.74). IV) Cazul clădirilor de locuit individuale/șir (duplex) dotată cu încălzire centrală (boiler) IV.1) Combustibil - gaze naturale Conform III.1) b ... III.1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187120_a_188449]
-
CMP) reprezintă costurile de producție ale unui agent economic, în vederea obținerii de profit. Costurile marginale sociale (CMS) reprezintă suma costurilor marginale externe și a celor private. CMS = CME + CMP. Costul de oportunitate al unei politici publice pentru implementarea căreia trebuie consumată o anumită resursă este valoarea acelei resurse, în cea mai bună variantă de utilizare a acesteia. Acesta măsoară valoarea acelor resurse la a căror utilizare trebuie să renunțe societatea pentru a putea fi folosite în implementarea politicii (Boardman et al
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]