22,320 matches
-
confruntă determină, la Început, viața și non-vitalitatea, În așa fel Încât, la sfârșit, Existența Foarte Rea va fi pentru adepții Minciunii, În timp ce pentru adepții Adevărului va fi Gândul cel Mai Bun. Dacă În privința acestui fragment, ca de altfel În privința multor fragmente din G³th³, interpretarea nu este Întru totul sigură (cf. Duchesne-Guillemin, 1948, pp. 238 sq.; Gershevitch, 1964, pp. 32 sq.; Lommel, 1971, pp. 41 sqq.; Insler, 1975, pp. 33, 165 sqq.; Kellens-Pirart, 1988, pp. 111 sq. și 1991, pp. 47 sq
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
48 sq.), este totuși clar caracterul paradigmatic al alegerii celor două Spirite (cf. Yasna 30,5), În mod evident, prototipul alegerii pe care orice om trebuie să o facă Între calea Adevărului și cea a Minciunii. Mai sunt și alte fragmente gathice la fel de semnificative pentru Înțelegerea dualismului specific lui Zoroastruxe "Zoroastru", ca, de exemplu, Yasna 47, 3, care, afirmând că Domnul cel Înțelept este „tatăl” Spiritului cel Bun, clarifică implicit și semnificația definirii celor două Spirite ca „gemene”, deși acestei afirmații
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
viață la două spirite opuse (Gershevitch, 1964, p. 13). Paternitatea Domnului Înțelept nu apare asemenea celei a unui tată vinovat de a fi generat un fiu rău: responsabilitatea etică aparține doar celui care alege liber. La fel de semnificativ este un alt fragment gathic. În Ushtavaitș G³th³ se exprimă Într-o manieră clară opoziția radicală dintre Bine și Rău prin afirmațiile celor două Spirite (Yasna 45,2): Acum voi vorbi despre cele primordiale ale existenței, dintre care Celxe "Cel" Bun Îi spune astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
spune astfel Celui Rău: „Nici gândurile noastre, nici explicațiile șnoastreț, nici inteligența șnoastrăț, nici alegerile șnoastreț, nici vorbele șnoastreț, nici faptele sau conștiințele șnoastreț, nici sufletele șnoastreț nu se pot pune de acord”. Conform celei mai răspândite interpretări a acestui fragment (cf. Kellens-Pirart, 1988, p. 155, și 1991, pp. 188 sq.) cele două Spirite sunt prezentate ca entități dotate cu facultăți spirituale și mentale care, fiind diametral opuse, nu permit nici un compromis: deci și aici este evidentă invitația lansată de profet
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ordine” cosmică, rituală, etică, iar pentru cel de-al doilea, și În funcție de opoziția cu primul, sunt valabile semnificațiile „dezordine, nedreptate, Înșelătorie” (cf. Duchesne, Guillemin, 1948, p. 62; 1962a, pp. 193 sqq.) 7. Concepția despre divintc "7. Concepția despre divin" Un fragment celebru din Uștavaitș G³th³, În Înțelegerea căruia au făcut progrese remarcabile H. Humbach, S. Insler, J. Kellens, ilustrează În mod exemplar concepția pe care o are Zoroastruxe "Zoroastru" despre zeul său, Domnul Înțelept, În calitate de creator (d³tar), fondator sau autor (Kellens
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
spiritul mesajului pur spiritual și etic. În orice caz, nu există nici un dubiu că Adevărul, Bunul Gând, Devoțiunea și Puterea apar deja În G³th³ Într-o situație bine reliefată datorită frecventelor lor atestări (În principal pentru primele două). Într-un fragment din Spent³-mainyu G³th³, la cele patru abstracții-entități se mai adaugă două, Integritateaxe " Integritatea" (Haurvat³txe "Haurvata>t") și Nemurirea (Ameret³txe "Amereta>t"), În afară de Spiritul Bun și Domnul Înțelept. Având În vedere faptul că tradiția ulterioară le atestă În număr de șase
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Integritatea" (Haurvat³txe "Haurvata>t") și Nemurirea (Ameret³txe "Amereta>t"), În afară de Spiritul Bun și Domnul Înțelept. Având În vedere faptul că tradiția ulterioară le atestă În număr de șase sau șapte, incluzând Spiritul Bun și Domnul Înțelept, putem vedea În acest fragment o primă atestare a grupului Nemuritorilor Buni. Această definire care apare În Yasna Haptanh³iti se explică prin intermediul celor doi termeni care o compun, ameșa, „nemuritor”, și spenta, „bun”; acest nume este dat uneori În Avesta și În textele În pahlavi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
doi termeni care o compun, ameșa, „nemuritor”, și spenta, „bun”; acest nume este dat uneori În Avesta și În textele În pahlavi (Amașaspand, Amahraspandxe "Amahraspand"), tuturor ființelor demne de cult, pe lângă cei care constituie așa-numita „Heptadă” divină (Boyce, 1992). Fragmentul gathic este (Yasna 47, 1): „Pentru Spiritul Bun și pentru Celxe "Cel" mai Bun Gând, conform cu Adevărul, pentru faptă și cuvânt, lui Îi dau Integritate și nemurire: Domnul Sfânt este alături de Puterexe "Putere" și Devoțiunexe "Devoțiune"”. Nemuritorii Bunixe "Nemuritorii Buni
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sfârși, cel puțin temporar, odată cu moartea; Însă existența gândirii, a spiritului, a sufletului va supraviețui și va continua În așa fel Încât să permită dreptății să triumfe, Împărțind răsplata așteptată celui care va fi urmat preceptele religiei bune. Iată un fragment din Spent³-mainyu G³th³ care este clar În această privință (Yasna 49, 10-11): Tu le păstrezi pe acestea În locuința ta, o Înțeleptule: Gândul Bun și sufletele adepților Adevărului, respectul cu care șsuntț Devoțiunea și revigorarea pe care o conferă Puterea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ț. Însă adepții Minciunii, ai puterii rele și ai relelor fapte, cu rele cuvinte, cu rele conștiințe și cu rele gânduri: cu rele bucate șîiț Întâmpină sufletele. Să fie adevărați oaspeți În locuința Minciunii! Aceeași valoare escatologică o are și fragmentul paralel din Ahunavaitș G³th³, În care poetul, după ce declară că el cunoaște imnurile potrivite și eficace, spune (Yasna 28, 11): Tu, cel care În aceste șimnuriț păstrezi pentru totdeauna Adevărul și Gândul Bun, o Domnxe "Domn" Înțelept, Învață-mă cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aceste șimnuriț păstrezi pentru totdeauna Adevărul și Gândul Bun, o Domnxe "Domn" Înțelept, Învață-mă cu gura ta, potrivit cu Spiritul tău, să rostesc șaceste imnuriț prin mijlocirea cărora existența primordială va deveni prezentă. Răsplata (mșda) are, mai ales În asemenea fragmente, o valoare escatologică evidentă, la fel ca În g³th³ (Yasna 34, 13): șArată-neț calea despre care Îmi spui, o Doamne, care este cea a Gândului Bun, șo caleț bine făcută, pe care pornesc conștiințele salvatorilor viitori, conform Adevărului, spre răsplata
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
spui, o Doamne, care este cea a Gândului Bun, șo caleț bine făcută, pe care pornesc conștiințele salvatorilor viitori, conform Adevărului, spre răsplata pe care tu o oferi celor binevoitori șșiț al căror premiu șeștiț Tu, o Înțeleptule. În aceste fragmente, precum și În altele din G³th³ se repetă termeni și expresii care se referă la paradis („locuința” Domnului Înțelept sau, În Yasna 50, 4 și 51, 15, „locuința cântecelor”) și la calea care conduce acolo („calea Gândului Bun”) sau În infern
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
podului sufletelor, „podul Despărțitorului” (åinvantxe "c^invant": pentru o explicație, printre cele mai verosimile - Ch. Bartholomae) și cel al imaginii tinerei femei psihopompe (da¶na: literal „viziune”, dar În aceste contexte escatologice are mai degrabă sensul de „conștiință”). Într-un fragment din Uștavaitș G³th³, poetul Își exprimă dorința de a putea traversa podul Împreună cu toți cei care, „bărbați și femei”, au făcut fapte bune prin mijlocirea Gândului Bun și au Întărit Adevărul. El adaugă că la „podul Despărțitorului” vor ajunge și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mai sus, subcapitolul 2.3) pentru a deveni apoi, după ce vor fi puși În fața propriei conștiințe (da¶n³xe "dae>na>"), oaspeți ai locuinței Minciunii, adică ai infernului (Yasna 46, 10-11). Același lucru este spus despre soarta celor răi Într-un fragment paralel din Vohu-khșathr³ G³th³ (Yasna 51, 13). Motivul podului, provenit probabil dintr-o antichitate Îndepărtată, conceput după un imaginar care a avut mare succes și În afara zoroastrismului, exprimă ideea unei treceri de la existența pământeană la cea de „dincolo”, ușoară pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ar putea defini ca ochi al sufletului, prezent pe larg În G³th³, pare să exprime conceptul de „eu interior”, de care sufletul devine conștient. Da¶n³ este totalul gândurilor, cuvintelor și faptelor unui individ (cf. Lankarany, 1985, p. 43, pentru fragmentele gathice care se referă la aceasta), un fel de karma care ia chipul unei copile minunate sau al unei vrăjitoare cumplite, În funcție de faptele bune sau rele pe care persoana respectivă le-a săvârșit de-a lungul vieții. Semnificația „religiei” (cf.
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
conștiințele - care s-au unit În aceleași gânduri, cuvinte, fapte bune, fiind adepți ai aceleiași Învățături religioase. În ceea ce privește sfârșitul timpurilor, care, În tradiția ulterioară, va avea un loc de o importanță fundamentală În Weltaschauung-ul zoroastrismului, este greu de negat că fragmente asemenea celor din Yasna 51, 9, Yasna 32, 7, Yasna 30, 7, deși prezintă dificultăți textuale (Kellens-Pirart, 1988, pp. 111, 120, 183), conțin aluzii la doctrina care face din foc (³tar) tovarășul Adevărului, și din metalul topit (khșusta ayah) două
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unei judecăți finale concepute ca o mare ordalie, care Îi va despărți pe cei buni de cei răi. Teza a fost studiată cu atenție de H. Lommel (1930, pp. 219 sqq.), care și-a extins analiza și la multe alte fragmente din G³th³, precum și la termeni ca y³h -, „criză, moment crucial” (Bartholomae, 1904, col. 1291) sau, mai probabil „Întrebare, interpelare” (Kellens, 1987b, p. 247) -, saoșyant, „cel care face să prospere (existența)”, de unde și semnificația „salvatorul care va veni” (forma verbală este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cât și pentru doctrinele cosmologice, morale și astronomice incluse În aceasta; partea „legală”, care conținea lucrări juridice și texte referitoare la istoria mitică sau chiar la liturgie (cf. mai sus, subdiviziunea triplă a d¶n). Conform acestei tradiții, ale cărei fragmente se găsesc și În alte părți din D¶nkard sau În texte de limbă pahlavi, Avesta ar fi fost Încredințată de Zoroastruxe "Zoroastru" lui Vișt³spaxe "Vișta>spa". Acesta - sau un „Darius, fiul lui Darius”, conform altei versiuni - ar fi cerut
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
trebuie să provină dintr-un singur manuscris de bază din secolul al IX-lea, În timp ce, cel mai vechi dintre manuscrise este din 1288. Întregul corpus al Avestei care a ajuns până la noi poate fi considerat un ansamblu de texte și fragmente eterogene, utilizate cel mult pentru cerințele liturgiei, ale practicilor de purificare și, poate, pentru conduita morală. Preponderența unor asemenea cerințe, mai ales de tip liturgic, nu trebuie să Înșele asupra naturii reale și orientării diferitelor părți ale Avestei actuale. De
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
orientării diferitelor părți ale Avestei actuale. De exemplu, ar fi cu siguranță o greșeală să considerăm că toate textele din Liturghierul roman sunt concepute pentru uzul liturgic. Din Avesta sasanidă, conform descrierii și sumarului din D¶nkar, rămân, În afară de numeroase fragmente, și câteva părți consistente. Din secțiunea „gathică” s-au păstrat diferite capitole din Yasna, inclusiv G³th³, precum și fragmente din Had½kht nask (cf. infra); din secțiunea „rituală” G³h și Sșh-r½zag (cf. infra), pe lângă Wișt³sp Yașt și Afrșn ș Zardușt (cf. infra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
textele din Liturghierul roman sunt concepute pentru uzul liturgic. Din Avesta sasanidă, conform descrierii și sumarului din D¶nkar, rămân, În afară de numeroase fragmente, și câteva părți consistente. Din secțiunea „gathică” s-au păstrat diferite capitole din Yasna, inclusiv G³th³, precum și fragmente din Had½kht nask (cf. infra); din secțiunea „rituală” G³h și Sșh-r½zag (cf. infra), pe lângă Wișt³sp Yașt și Afrșn ș Zardușt (cf. infra); din secțiunea „legală” N¶ranest³n și Wid¶wd³d (una dintre cele douăzeci și una de „cărți” sau nask În care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
a păstrat integral), pe lângă diferiți Yașt (cf. infra). Pe ansamblu, se poate estima că din Avesta sasanidă s-a păstrat aproximativ un sfert. Filologia modernă distinge În Avesta următoarele părți: Yasna, Wisprad, Khorda Avesta, Sșh-r½zag, Yașt, Wid¶wd³d și diferite fragmente. Yasna, „venerație, slujire divină, jertfă”, este compusă din șaptezeci și două de capitole (h³ti), recitate În timpul ceremoniei omonime, dedicate sacrificiului haomei (cf. supra, „Religiile Iranului antic și Zoroastrului”, subcapitolul 2.1). Această scriere este compusă În două dialecte diferite: avestico-gathica
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
-l ucidă, și a Însuși Spiritului Rău, care voia să-l determine să renege Învățătura sfântă, cât și pentru soarta sufletului În lumea de „dincolo”. Pe lângă aceste părți principale ale Avestei sasanide ne-au mai parvenit și alte douăzeci de fragmente, dintre care unele sunt deosebit de importante din punct de vedere istorico-religios: N¶rangest³n, „precepte ale cultului”, material ritualic; Pursișnșh³, „Întrebări”, un fel de catehism scurt; Aogemada¶å³, „acceptăm” , un tratat despre moarte; Had½kht nask, „cartea scrierilor”, care vorbește despre valoarea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În pahlavi)”, vocabular avestico-pahlavi; Âfrșn ș Zardușt, „binecuvântarea lui Zoroastru”xe "Zoroastru", preamărirea lui Vișt³spa,xe "Vișta>spa" rostită de Zoroastru; Wișt³sp Yașt, „imnul lui Vișt³spa”; N¶rang ș Âtaș, „precepte despre cultul focului”; Va¶th³ nask, „cartea cunoașterii(?)”; alte fragmente variate se găsesc În parte În edițiile și traducerile din Avesta, mai ales În ediția lui N.L. Westergaard și traducerea lui J. Darmesteter, iar o parte, ca, de altfel, și cele menționate acum, În ediții meritorii destul de recente (pentru o
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religiei persane și al dezvoltării sale istorice. Acestea au fost, de multe ori, adunate și examinate critic (Clemen, 1920a, 1920b; Fox și Pemberton, 1928; Benveniste 1929; Bidez și Cumont, 1938). De asemenea, importante, mai ales pentru perioada ahemenidă, sunt unele fragmente biblice, de la Deutero-Isaia la Cărțile Regilor, Ezra, Neemia, Ester și Daniel. Mărturiile ebraice dau informații semnificative despre relațiile bune care au existat Între poporul lui Israel și noii stăpânitori ai imperiului multinațional al Ahemenizilor, de la Cirus cel Mare la Darius
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]