24,388 matches
-
a atrage un grup de investitori suedezi a eșuat, iar stațiunea Malnaș a fost complet abandonată. Băile reci amenajate cu mai bine de două secole înainte de localnici, dar și micul muzeu Casa Satului au fost demolate, iar apa minerală din izvorul Maria a dispărut de pe piață. În 2013, în urma unor investiții considerabile în reabilitarea izvorului și în renovarea fabricii de îmbuteliere, apa minerală a izvorului Maria a primit o nouă identitate: Malnaș Aqua Telluris - un produs terapeutic într-un ambalaj inovator
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
complet abandonată. Băile reci amenajate cu mai bine de două secole înainte de localnici, dar și micul muzeu Casa Satului au fost demolate, iar apa minerală din izvorul Maria a dispărut de pe piață. În 2013, în urma unor investiții considerabile în reabilitarea izvorului și în renovarea fabricii de îmbuteliere, apa minerală a izvorului Maria a primit o nouă identitate: Malnaș Aqua Telluris - un produs terapeutic într-un ambalaj inovator din ceramică, menit să conserve proprietățile care i-au adus faima secole de-a
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
secole înainte de localnici, dar și micul muzeu Casa Satului au fost demolate, iar apa minerală din izvorul Maria a dispărut de pe piață. În 2013, în urma unor investiții considerabile în reabilitarea izvorului și în renovarea fabricii de îmbuteliere, apa minerală a izvorului Maria a primit o nouă identitate: Malnaș Aqua Telluris - un produs terapeutic într-un ambalaj inovator din ceramică, menit să conserve proprietățile care i-au adus faima secole de-a rândul. Vizitatorii pot admira la Malnaș impresionante monumente de cult
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
Rusia, după ce a fost salvată de sub dărâmăturile unei mănăstiri bombardate) și Biserica Reformată. Turiștii interesați de drumeții au posibilitatea de a alege mai multe trasee marcate pentru a ajunge în Munții Bodoc și Baraolt. În stațiune, se mai pot vizita izvoarele Mioara și Ileana și fostele băi terapeutice.
Malnaș-Băi, Covasna () [Corola-website/Science/300379_a_301708]
-
ploilor abundente și în perioada topirii zăpezii, se înregistrează debite ridicate care pot produce inundații în părțile joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul Brestuica drenează valea Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma ploilor se formează torenți ce îi sporesc debitul fără însă a prezenta pericol pentru culturi sau gospodării. Se varsă în Raznic în punctul Rudari. Pânza freatică se află la adâncimi variabile
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
de 180 - 220 metri și este mărginit la Vest de răul Amaradia, la Est de dealul Muierii, la Nord de satul Spineni și la Sud de localitatea părăsita, Gura Vocnei. Centrul așezării este travesat de pârâul Belcia, alimentat permanent de izvorul cu același nume. Suprafață pe care este așezată localitatea Godeni, face parte din vastă depresiune structurală care a apărut în mezozoicul superior între Carpați și Balcani, odată cu înălțarea acestora, prin depunerea pe fundul mării ce acoperea zona a numeroase materiale
Godeni, Dolj () [Corola-website/Science/300400_a_301729]
-
reliefului este dat de prezența dunelor azi puternic nivelate a căror orientare a impus direcția de scurgere a văilor torențiale ce le brăzdează. Adesea aceste văi torențiale au intersectat pânza freatică făcând să apară de-a lungul lor linii de izvoare, iar pe podul teraselor s-au creat condiții favorabile așezării oamenilor. Din punct de vedere climatic temperatura anuală medie nu depășește 11 grade Celsius. Vara temperatura depășește 36 de grade Celsius, cantitatea de precipitații variind între 400-600 mm. Satul LEU
Comuna Leu, Dolj () [Corola-website/Science/300404_a_301733]
-
În anul 1892, comuna avea o suprafață de 5010 pogoane, din care 4512 pogoane arabile, 210 pogoane fânețuri, 100 pogoane vie. În anul 1912 în comuna se găseau o Bancă Populară "Alexandru Nicolaide" înființată în anul 1911, Obștea de Arendare "Izvorul țăranului" înființată în anul 1911, o moară pe benzină, 2 biserici, școala primară, primărie, post telefonic, post de jandarmi, agent sanitar și infirmieră. Agricultură ocupă un loc important în economia comunei Mischii. Culturile agricole cultivate pe terenul agricol al comunei
Comuna Mischii, Dolj () [Corola-website/Science/300407_a_301736]
-
după al doilea război mondial, între 1945 și 1949. Inițial era formată din două încăperi, dar în următorii ani a fost mărită și a rămas așa până în prezent. În curtea bisericii sunt înmormântați localnici din Goicea căzuți pe front. Biserica Izvorul Tămăduirii este cea mai mare și cea mai veche biserică din Goicea, fiind considerată biserică făcătoare de minuni, unde foarte mulți oameni s-au vindecat de boli incurabile. Este unică în România și, deși este cea mai veche din comună
Comuna Goicea, Dolj () [Corola-website/Science/300401_a_301730]
-
Desnatuiului ăn câmpia Olteniei, având un relief de câmpie format din terasele Dunării, cu altitudini relative cuprinse intre 25-40 m, fiind străbătută la est de râul Desnățui, la sud de pârâul Baboia. La baza teraselor au apărut o serie de izvoare care au format o salbă de bălti. În partea sudică a localității, apare un lac a cărui ape s-au mineralizat treptat, dobândind proprietăți terapeutice în tratamentul afecțiunilor reumatismale, iar zona este cunoscută sub denumirea “Băile Ionele”. Clima este temperat
Comuna Urzicuța, Dolj () [Corola-website/Science/300421_a_301750]
-
Izvoarele (în trecut, Chiriacu și Beiu) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Chiriacu, Dimitrie Cantemir, Izvoarele (reședința), Petru Rareș, Radu Vodă și Valea Bujorului. Comuna se află în vestul județului, pe malurile, râurilor Negrile și Ismar
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
Izvoarele (în trecut, Chiriacu și Beiu) este o comună în județul Giurgiu, Muntenia, România, formată din satele Chiriacu, Dimitrie Cantemir, Izvoarele (reședința), Petru Rareș, Radu Vodă și Valea Bujorului. Comuna se află în vestul județului, pe malurile, râurilor Negrile și Ismar, afluenți ai Câlniștei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ505, care o leagă spre est de Schitu (unde se termină în
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
se află în vestul județului, pe malurile, râurilor Negrile și Ismar, afluenți ai Câlniștei. Este străbătută de șoseaua județeană DJ505, care o leagă spre est de Schitu (unde se termină în DN5B) și spre sud-vest de Stănești. Între Chiriacu și Izvoarele, acest drum are un parcurs comun cu șoseaua județeană DJ503A, care duce spre sud-est la Stănești, și spre nord-vest la Răsuceni și mai departe în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca. Pe la marginea comunei trece și calea ferată Giurgiu-Videle, pe care este
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
duce spre sud-est la Stănești, și spre nord-vest la Răsuceni și mai departe în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca. Pe la marginea comunei trece și calea ferată Giurgiu-Videle, pe care este deservită de stația Chiriacu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Izvoarele se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,71%), cu o minoritate de romi (1,45%). Pentru 3,82% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
după 1952) raionului Drăgănești-Vlașca din regiunea București. În timp, comuna Chiriacu a luat numele de "Beiu", de la noul sat de reședință, iar comuna Radu Vodă, pe cel de "Dimitrie Cantemir". Comuna și satul Beiu au luat în 1964 denumirea de "Izvoarele", iar comuna și satul Ciolanu pe cea de "Valea Bujorului". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Dimitrie Cantemir și Valea Bujorului fiind desființate, iar satele lor incluse în comuna Izvoarele. Tot atunci, au fost desființate satele Buciumeni
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
Beiu au luat în 1964 denumirea de "Izvoarele", iar comuna și satul Ciolanu pe cea de "Valea Bujorului". În 1968, comunele au trecut la județul Ilfov, comunele Dimitrie Cantemir și Valea Bujorului fiind desființate, iar satele lor incluse în comuna Izvoarele. Tot atunci, au fost desființate satele Buciumeni (comasat cu Dimitrie Cantemir) și Dimitrie Sturza (comasat cu Radu Vodă). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Izvoarele sunt incluse în
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
incluse în comuna Izvoarele. Tot atunci, au fost desființate satele Buciumeni (comasat cu Dimitrie Cantemir) și Dimitrie Sturza (comasat cu Radu Vodă). În 1981, o reorganizare administrativă regională a dus la transferarea comunei la județul Giurgiu. Cinci obiective din comuna Izvoarele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1902) din Chiriacu; biserica „Sfântul Nicolae” (1879) din Dimitrie Cantemir; biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1890) din
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Giurgiu ca monumente de interes local, toate fiind clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Adormirea Maicii Domnului” (1902) din Chiriacu; biserica „Sfântul Nicolae” (1879) din Dimitrie Cantemir; biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1890) din Izvoarele; biserica „Sfântul Nicolae” (1885, refăcută în 1938); și biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” (1850) din Valea Bujorului.
Comuna Izvoarele, Giurgiu () [Corola-website/Science/300438_a_301767]
-
departe în județul Dâmbovița de Șelaru, și în județul Argeș de Slobozia, Mozăceni, Negrași, Rociu, Oarja (unde are un nod pe autostrada A1 și Căteasca. Din acest drum, lângă Ghizdaru se ramifică șoseaua județeană DJ503A, care duce spre nord la Izvoarele, Răsuceni și în județul Teleorman la Drăgănești-Vlașca. Prin comună trece și calea ferată Giurgiu-Videle, pe care este deservită de halta de călători Oncești și de stația Stănești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Stănești se ridică la de locuitori
Comuna Stănești, Giurgiu () [Corola-website/Science/300445_a_301774]
-
județe și comuna Piscoiu a trecut în județul Gorj, din care face parte și în prezent. După câțiva ani, comuna Piscoiu, împreună cu comunele Cordești și Baloșani formează o singură comună, comuna Stejari, ce se întinde de-alungul văii râului Amărăzuia, de la izvoare în Pădurea Mermelegea, până la vărsare în râul Amaradia, la Brătești. Familia Golumbeanu, stabilită în satul Piscoiu în jumătatea a doua a secolului XIX prin venirea învățătorului Costache Golumbeanu din Comuna Hurezani (Căpreni), situată peste două dealuri la sud-vest de Piscoiu
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
anilor 60 au modificat drastic hidrografia zonei. Dispariția acestei splendide biocenoze acvatice a atras după sine și dispariția dramatică a faunei si florei adiacente. De-a lungul vechiului traseu cotit al Balasanului mai persistă câteva smârcuri cu apa provenind din izvoarele de sub mal. Acolo se mai găsesc smocuri de papură, trestie și pipirig, populate de broaște și țânțari.Un izvor mai puternic are fostul lac Cărămiziul, numit așa după multele cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
a faunei si florei adiacente. De-a lungul vechiului traseu cotit al Balasanului mai persistă câteva smârcuri cu apa provenind din izvoarele de sub mal. Acolo se mai găsesc smocuri de papură, trestie și pipirig, populate de broaște și țânțari.Un izvor mai puternic are fostul lac Cărămiziul, numit așa după multele cioburi de cărămizi ce se găsesc în latura sa de nord. Unele canale de drenaj mai au țipari și țestoase, ultime rămășițe ale unei faune deosebit de bogate. Până în anii 60
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Plopșoru este o comună în județul Gorj, Oltenia, România, formată din satele Broșteni, Broștenii de Sus, Ceplea, Cursaru, Deleni, Izvoarele, Olari, Piscuri, Plopșoru (reședința), Sărdănești și Văleni. Comună este amplasată de-a lungul șoselei DN66, în sudul județului Gorj. Suprafață comunei este împărțită în teren agricol , păduri 3551, diferența rămasă fiind atribuită celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții. Teritoriul
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
celorlalte categorii, livezi, pășuni, râuri, bălti, construcții. Teritoriul actual al comunei este format din 11 localități și a rezultat în urma reorganizării teritoriale din anul 1968.Satul de centru este Văleni, iar celelalte sate sunt Broștenii de Sus, Cursaru, Broșteni, Ceplea, Izvoarele, Sărdănești, Plopșoru, Piscuri, Deleni, Olari. Satele sunt așezate de-a lungul drumului european 79 pe o lungime de 24 km, cu excepția localităților Piscuri și Deleni, situate de-a lungul drumului comunal 48 pe o lungime de 7,5 km. Comună
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]
-
penticostali (4,75%). Pentru 2,57% din populație, nu este cunoscută apartenența confesionala. Cele mai vechi date despre localitățile comunei Plopșoru datează din anul 1496, din Hrisovul din 30 iunie, cănd Vlad Călugărul confirmă lui Român Jitiianu stăpânirea peste moșia Izvoarele. -•Piscuri - Intr-un răvaș de jurători, din 11 iunie 1625, al lui Berivoe din Brănești, în pricina unor datorii, printre jurători este și „din Piscuri, Grozav”. Satul Piscuri este atestat documentar în anul 1601.Începând cu anul 1750 numărul locuitorilor
Comuna Plopșoru, Gorj () [Corola-website/Science/300465_a_301794]