22,519 matches
-
de 100 pe săptămână la nivelul anului 1973. Din 1982 însă, orele de program încep să se reducă drastic, culminând în 1985 cu desființarea canalului 2 și limitarea canalului 1 la doar doua și ulterior trei ore pe zi, din rațiuni economice, România Socialistă a lui Nicolae Ceaușescu traversând o gravă criză economică. Chiar dacă regimul comunist considera televiziunea în culori ca fiind un moft, totuși conducerea Televiziunii Române de la acea vreme ia inițiativa de a testa televiziunea în culori, în sistem PAL
Televiziunea în România () [Corola-website/Science/305069_a_306398]
-
cu ocazia Zilei Naționale de atunci (23 August). Din cauza controlului politic (se pare că Uniunea Sovietică nu a apreciat faptul că România a adoptat sistemul PAL contrar tuturor celorlalte țări din blocul comunist care adoptaseră sistemul SECAM) dar și din rațiuni economice, dezvoltarea producției de televiziune în culori se desfășoară cu mari dificultăți. Astfel au urmat ani la rând așa-numitele programe "parțial-color", în funcție de proveniența materialelor difuzate, de dotările tehnice (regiile de producție ale studiourilor mari erau încă alb/negru) dar
Televiziunea în România () [Corola-website/Science/305069_a_306398]
-
o problemă comună, iar confruntarea vizând utilizarea prin forță a potențialului creativ al semenilor în folos propriu. Spațiul uneltelor și tehnologiilor a avut cel mai mare câștig din emularea intelectului, din căutarea și aplicarea ideilor. Odată ce omul a înțeles că rațiunea și inventivitatea îi pot furniza mijloace pentru sporirea calității vieții, tot mai multe minți au intrat în infinitul univers al căutării ideilor și au început să îl exploreze, rătăcindu-se în nelimitarea lui. Nu trebuie ignorat teritoriul ideilor să spunem
Idee () [Corola-website/Science/306184_a_307513]
-
Oltenia și vicepreședinte al Uniunii Epigramiștilor din România, președinte al Cenaclului Epigramiștilor Olteni - membru fondator al Cenaclului și revistei acestuia „"Cugetul"”, membru fondator al Asociației Culturale ”Prietenii lui Eminescu” din Oltenia. Îndeplinește funcția de director imagine-promovare diplomație memorialistică al revistei „Rațiunea” și este colaborator permanent la revista „Pro Europa”. Este membru al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din România (AADCR); Președinte de Onoare al Asociației Cultul Eroilor - filiala județului Dolj. În perioada 1981 - 1987 a fost ales președinte al Federației
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Officier" - Sociètè Française d’Education Civique (1966), "Diploma de Onoare a Agenției Naționale pentru Sport, Direcția pentru Sport a județului Dolj" (2005) ; "Diploma de Onoare a Societății Academice Eminescu", "Centrul Cultural „Eminescu la Florești”" (2005); "Diploma de Excelență a revistei „Rațiunea”, periodic național" (2005); "Diploma de Excelență Fundația Cultural-Științifică „Orizont” Craiova" (2005); "Trofeul de Excelență - Cultural Sportiv Municipal Craiova" (2005"); Diploma de Onoare a Asociației Tipografilor, editorilor și furnizorilor din Oltenia - ATEF" (2005); "Medalia Jubiliară și Diploma „Honoris Causa” cu prilejul
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
6 decembrie 2001; · Magda Bratu: „"Despre Craiova, cu dragoste"”, Cuvântul Libertății, 28 ianuarie 2002; · Adrian Porcescu : „Un om între oameni și pentru oameni - "Despre Craiova, cu dragoste"”, Mesagerul Olteniei nr. 108, martie 2002, pag. 2; · Marian Barbu: „"Permanența sonetului"”, rev. Rațiunea an IV nr. 47-49 Aprilie, 2002 și rev. „"Luceafărul"” nr. 19(557), 22 mai, 2002 ; · Dumitru P.Popescu „"Despre Craiova cu dragoste" - "Oameni și evenimente"”, Observatorul, „Romanian Canadian Newspaper” nr.7, iulie 2002; · Nicolae MAREȘ „"Din însemnările unui ambasador român
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
nr. 19(557), 22 mai, 2002 ; · Dumitru P.Popescu „"Despre Craiova cu dragoste" - "Oameni și evenimente"”, Observatorul, „Romanian Canadian Newspaper” nr.7, iulie 2002; · Nicolae MAREȘ „"Din însemnările unui ambasador român la Paris"”, Ecart cu 196, 16 septembrie 2002, Revista „"Rațiunea"” din 55-58 - octombrie 2002; · Marian Barbu: "Trăind printre cărți," Ed. Fundației Culturale „ID Sîrbu”, Petroșani, pag. 56-59 (2002), · Adrian Porcescu: „"Viața culturală a orașului Craiova"”, scriitorul Petre Gigea-Gorun: "Sonete Sentimentale", Mesagerul Olteniei, anul VIII, nr. 119/septembrie 2003; · Ovidiu Ghidirmic
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
de amurg - Dusk Fires" : Cuvânt înainte Mihai Rădoi, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; „Vino în barca timpului rămas”; postfață Viorica Ioviță, "Lumini de amurg - Dusk Fires", Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · Ovidiu Ghidirmic: "De la tradiționalismul liric interbelic la neotradiționalismul modern, “Rațiunea”, Anul V, nr.67-69, iunie 2003; · Victor Crăciun: "Petre Gigea-Gorun a intrat în zona brâncușologilor", cuvânt înainte la volumul „"V.G.Paleolog și Brâncuși - un dialog etern"”, Fundația „Scrisul Românesc”, Craiova, 2003; · Nicolae Mareș: „"Un florilegiu plin de simțiri vibrante"”, Ecart
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
a iubi “Cu floreta în arenă”" , “Mesagerul Olteniei“, Anul IX, nr.136, iulie 2004; · Tudor Nedelcea: “"Despre Petre Gigea-Gorun cu dragoste”, cuvânt înainte la volumul “"Din amintirile Craiovei"”; · Andrei Potcoavă, Maria Cristianu Dan: “"Dramă la mănăstire, operă craioveană în premieră"”, Rațiunea, anul VI, pg. 77-79, 2004; · Nicolae Marinescu: “"O cronică onestă, un cronicar cumsecade"”, Mozaicul, serie nouă, anul VIII, 1-2 (75-76) februarie 2005; · Nicolae Mareș: „"Petre Gigea -Gorun: un scriitor care sfințește Craiova"”, Economistul-Ecart nr.331/9 iunie 2005, p.VII
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
Ion Pătroi, Ion Turcin ș.a., “"Pagini de epopee"”, Oltenia 1877-1878, vol. II, Ed. Autograf, M.G.M. Craiova, 2005; · Magda Bratu, "Cărți document, lansate de Fundația “Scrisul Românesc”", Cuvântul Libertății nr.4643 din 25 ianuarie 2005; · Nicolae Mareș, "Din amintirile Craiovei", revista “Rațiunea” nr. 101-103, septembrie-octombrie 2005; · Magda Bratu, Tudor Nedelcea „"Petre Gigea-Gorun la aniversarea sa"”, Cuvântul Libertății din 31 martie 2005; · Georgică Bercea-Florea, „"Un ministru de Finanțe își amintește"”, revista Historica nr. 1(8) mai 2005; · Ion Dodu Bălan, " Trei cărți deosebite
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
8) mai 2005; · Ion Dodu Bălan, " Trei cărți deosebite: Din amintirile Craiovei, Lumini de amurg, Dramă la mânăstire", 3 aprilie 2005; · Florea Dumitrescu: "Prin China milenară și misterioasă" - Cuvânt înainte, 2005; · Marian Barbu, "Originalitatea, dincolo de asimilare", "Sub sabia timpului", rev. Rațiunea, septembrie 2005; · Maria Ionică, dr. în științe: “"Culisele Diplomației româno-franceză"”(Din însemnările unui ambasador român la Paris, 2 vol.) Rațiunea, pg. 116-118 (2006); · Marian Barbu, “"Trăind printre cărți"”, vol. IV (2006); · Emil Lăzărescu: “"Respectul față de tradiții și înaintași dau forță
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
2005; · Florea Dumitrescu: "Prin China milenară și misterioasă" - Cuvânt înainte, 2005; · Marian Barbu, "Originalitatea, dincolo de asimilare", "Sub sabia timpului", rev. Rațiunea, septembrie 2005; · Maria Ionică, dr. în științe: “"Culisele Diplomației româno-franceză"”(Din însemnările unui ambasador român la Paris, 2 vol.) Rațiunea, pg. 116-118 (2006); · Marian Barbu, “"Trăind printre cărți"”, vol. IV (2006); · Emil Lăzărescu: “"Respectul față de tradiții și înaintași dau forță viitorului"”, Rațiunea pg. 122-124 (2006); · Nicolae Dragoș: “"Monografia comunei Goicea"” (2008); · George Corbu: “"Cuvânt înainte"”, la volumul “"Printre Epigramiștii olteni
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
2005; · Maria Ionică, dr. în științe: “"Culisele Diplomației româno-franceză"”(Din însemnările unui ambasador român la Paris, 2 vol.) Rațiunea, pg. 116-118 (2006); · Marian Barbu, “"Trăind printre cărți"”, vol. IV (2006); · Emil Lăzărescu: “"Respectul față de tradiții și înaintași dau forță viitorului"”, Rațiunea pg. 122-124 (2006); · Nicolae Dragoș: “"Monografia comunei Goicea"” (2008); · George Corbu: “"Cuvânt înainte"”, la volumul “"Printre Epigramiștii olteni"” (2008); · Marian Barbu: “Raită prin librării: Comuna Goicea cu oameni și fapte” (2007); · Dumitru Botar: “Summitul epigramiștilor olteni” (2008); · Ștefan Manea: “De-
Petre Gigea () [Corola-website/Science/306213_a_307542]
-
au ajuns în Fantazia dar nu vor să se mai întoarcă în lumea lor și ajung să nu mai poată deosebi aparența de realitate. Pentru această a doua categorie, acest deșeu mitologic de care vorbea Mircea Eliade, a luat locul rațiunii, cu alte cuvinte făpturile Fantaziei au devenit după spusele lui Gmork “idei fixe“, adică boli psihice ; e vorba de acei oameni internați în azilele psihiatrice, oameni al căror univers imaginar răvășit și sincopat transpus în Fantazia a dus la apariția
Povestea fără sfârșit () [Corola-website/Science/304814_a_306143]
-
n. 26 iunie 1947 în Karlsruhe) este un filozof și scriitor german, personalitate marcantă a dezbaterii publice contemporane. Scriitor prolific, după absolvirea Universității din München începe să publice o lungă serie de lucrări cu caracter filozofic. Prima dintre acestea, "Critica rațiunii cinice", este remarcată imediat de comentatori și atinge un tiraj nemaiîntâlnit la o lucrare filozofică în Germania postbelică. Volumul este de altfel tradus, până astăzi, în peste 30 de limbi. Stilul de o mare claritate și expresivitate al lucrării, dezbărat
Peter Sloterdijk () [Corola-website/Science/304838_a_306167]
-
comunitare și a ocupat diferite funcții în conducerea Bisericii Evanghelice din Transilvania. A fost adeptul teologiei istorice, căutând contactul cu moștenirea lui Isus și încercând să înțeleagă drumul creștinismului în contextul istoric de până atunci. A fost adept al dreptului rațiunii de a sta mai presus de dogme neverificabile, în venire în catolicismul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, duhul omului având dreptul de a se desfășura liber așa cum spune și învățătura protestantă. Între anii 1876-1886 nu
Georg Daniel Teutsch () [Corola-website/Science/304866_a_306195]
-
frontului de sud și cea de-a doua susținută de generalul Averescu căruia i s-au adăugat ceilalți comandanți de armate, care prevede oprirea ofensivei în Transilvania și desfășurarea unei ofensive la sud de Dunăre. Pe timpul dezbaterilor „"s-au amestecat rațiuni de stat cu orgolii personale, propuneri fanteziste si oferte realiste etc"”. Consiliul a adoptat varianta susținută de Averescu, care a fost însărcinat cu pregătirea și conducerea operațiunii. Operația de la Flămânda „"- subiect de studiu excelent în manualele de artă militară - a
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
lumea greco-romană. Stoicismul, scepticismul, neoplatonismul au căpătat transfigurări, grație părinților bisericii, care au convenit religiei creștine. Oricum ar fi fost, filosofia era pusă în slujba credinței pentru ca aceasta din urmă să devină comprehensibilă, să încapă în explicații care nu resping rațiunea și argumentarea, în esență, limbajul și instrumentele filosofiei. Patristica a trecut prin trei etape: 1) etapa apărării creștinismului împotriva gnosticilor și a adversarilor păgâni. Această etapă acoperă secolul al II-lea al erei noastre; 2) etapa în care se constituie
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
stoicilor, ideile peripatecilor și era informat în privința pythagorismului. A încercat să argumenteze că între creștinism și filosofia greacă există o relație de continuitate pe care o argumentează sau vrea s-o facă evidentă prin preluarea și considerarea ca adevăr a rațiunii seminale imaginate de către stoici. Din punctul său de vedere, Dumnezeu este rațiunea din și prin care se explică toate popoarele sau genurile omului, de fapt tot ceea ce ființează. Pe baza acestei idei, el considera că Isus este primul născut al
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
că între creștinism și filosofia greacă există o relație de continuitate pe care o argumentează sau vrea s-o facă evidentă prin preluarea și considerarea ca adevăr a rațiunii seminale imaginate de către stoici. Din punctul său de vedere, Dumnezeu este rațiunea din și prin care se explică toate popoarele sau genurile omului, de fapt tot ceea ce ființează. Pe baza acestei idei, el considera că Isus este primul născut al lui Dumnezeu, iar în ordinul următor îi așază pe creștini, apoi pe
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
din urmă. Gnosticii au fost o sectă răspandită atât în Orient cât și în Occident caracterizată prin demersul de a elabora o filosofie a creștinismului, sau, altfel zis, de a "transforma credința în știință".Cuvântul gnosis înseamnă cunoaștere bazată. pe rațiune, control, argumente logice; în filosofia greacă, gnosis era opus lui pistis prin care se înțelegea cunoașterea fără control. Gnosticii au îndrăznit, în timpul lor, să raționalizeze dogmele creștine, deci să facă rațional ceea ce trecea sau era ravonal, să facă deci un
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
impresioneze prin vastitatea cunoștințelor și ascuțimea inteligenței. Lui i se datorează inventarea, evident filosofică, a unei ființe veșnice, încorporate și inconceptibile căreia i-a dat numele de Tată, Primul Tată, sau Mintea și Adevărul, din care provin, apoi, prin emanație Rațiunea și Viața. Din acestea apare Omul ca natură divină și Biserica, înțeleasă sub forma comunității vieții divine. Între gnostici, persanul Mani s-a impus, de asemenea, în viața spirituală a timpului său și nu numai. Inspirându-se din religia lui
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
respins, pe de altă parte, scepticismul în chiar esența sa, așa cum a fost aceasta exprimată prin celebra idee a suspendării judecății (epohe). Suspendarea judecății era legitimată de sceptici, cum se știe, prin invocarea tropilor (imperfecțiunea simțurilor, a naturii umane, a rațiunii etc.) și, deci, prin adoptarea îndoielii în orice. Îndoiala sceptică era nimicitoare pentru cunoașterea absolutistă. Cu atât mai nimicitor și periculos trecea scepticismul pentru religie. Tertullian formulase principiul "credo quia absurdum est" iar sf. Augustin își îndrepta atacul împotriva scepticismului
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
oficială (1a 356, prin decizie politică și juridică), patristica se definește ca sprijin al oficialității bisericești și al puterii politice susținute de Biserica creștină. Faptul că patristica sfârșea în chip neplăcut, căzând în mistica pură, exprimă logica relațiilor ei cu rațiunea și filosofia.
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]
-
și reviste literare sau juridice din România. În calitate de colaborator al acestor reviste a publicat eseuri, cronici literare și a prefațat mai multe cărți de literatură. A beneficiat de numeroase cronici literare apreciative în revistele literare: "Scrisul românesc", "Ramuri", "Lamura", "Mozaicul", "Rațiunea", "Mesagerul Olteniei", "Ecoul", "Cenaclul", "Hue" (Vidin), "Glasul Oltului" (Slatina) etc. A desfășurat și desfășoară o bogată activitate politică în calitate de președinte al organizațiilor municipale și județene ale formațiunilor politice din Dolj, fiind în același timp și membru sau vicepreședinte la nivel
Vintilă Nicu () [Corola-website/Science/305480_a_306809]