3,501 matches
-
În lumină În critica noastră literară, nu simple erori de interpretare a Învățăturii marxist-leniniste, greșeli În aplicarea acestei Învățături a proletariatului revoluționar În domeniul atât de complex al literaturii, ci părăsirea pur și simplu a marxism-leninismului de către unii critici și Îmbrățișarea fățarnicei și dușmănoasei ideologii a burgheziei. Dezbaterea avută la CC al PMR s-a ocupat pe larg de orientarea cu totul greșită și dăunătoare a studiului Pentru calitate În nuvelistica noastră apărut În Contemporanul și a pus În lumină orientarea
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
luarea în posesie a unui obiect exterior ce devine astfel o extensie a eului, frecvența ei și variațiile pe care le înregistrează pot fi multiple: de pildă, într-o situație relațională implicând necunoscuți, strângerile de mână, fumarea pipei păcii sau îmbrățișările pot fi considerate niște acțiuni rezultând din această modalitate defensivă (Begoin-Guignard, 1991). Capacitatea de a te debarasa de tot ceea ce nu-ți place la propria persoană (punând aceste aspecte pe seama celuilalt) constituie o apărare ce provine din fantasmele de omnipotență
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
31-32), Aurel Rău, A. Gurghianu, V. Felea (în Almanahul literar, Cluj, nr.6-7) și alții. Mihai Beniuc scrie, de pildă, acest Toast în cinstea tinerilor de la Festival: Veniți de peste nouă mări, De peste nouă țări veniți! Veniți și fiți primiți cu-mbrățișări. Cu cântece veți fi primiți. Noi înșine vă dăm bucate, Căci n-avem slugi și slujitori. Dar iată și așa se poate. Mai bine chiar de mii de ori. (...) Apoi vom sta ca buni prieteni Spunând și lucruri mari și
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
zilele visate ale unui trecut total străin acelui oraș, acelei vieți. Și chiar și atunci când, mai târziu, în cursul nopții, păreai că ești doar un trup îndrăgostit, senzația aceea de stranietate nu dispăruse. Mâna mea ți-a strâns antebrațul în îmbrățișare, iar degetele mele au regăsit cele patru crestături din carnea ta, urme ale unor mai vechi împușcături. Dungile acelea adânci mă făceau să mă gândesc la urma făcută de ghearele unei labe uriașe care scapă prada. A trebuit să străbatem
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
stagnau întunericul și fumul, transformând bucătăria într-o lungă cascadă de cioburi de sticlă. Eram cu toate astea în fața lor, lângă fereastra sfărâmată, acolo unde se putea respira. În picioare, unul lângă celălalt. Totul se redusese pentru noi la acea îmbrățișare, la câteva cuvinte ghicite printre împușcături, din mișcarea buzelor... O secundă mai târziu, descoperiră prezența noastră. Țeava unui automat începu să mă împingă de la spate, patul unui alt automat ne lovi umerii, vrând parcă să ne despartă. Apoi se traseră
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
și mai mult. Eram singuri și încă pentru ceva timp în viață, dar parcă deja detașați de trupurile noastre înlănțuite, pe care soldații le brutalizau urlând. Aveau nevoie de doi condamnați obișnuiți, de două trupuri în picioare, întoarse cu fața la perete. Îmbrățișarea noastră îi stingherea. Eram pentru ei o pereche de dansatori, pe o minusculă insuliță delimitată de lumina de culoarea ceaiului, de masa cu un buchețel de flori artificiale, de respirația saxofonistului... Ondularea stridentă a muzicii se cabra brusc, într-un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
la viața cea mai bună și mai frumoasă - sau, pe cât este cu putință, la viața cea mai fericită”. Important este că învățatul din Bizanț a incitat la reflecții asupra filosofiei lui Platon. Să urmărim însă care este motivația interioară a îmbrățișării „convorbirilor platonice” de către umanismul Renașterii. Discuțiile dintre cardinalul Giuliano Cesarini și Georgios Gemistos cu ocazia Conciliului de la Florența au depășit cadrul strict religios, deplasându-se spre tărâmul filosofic, unde aveau să dea naștere platonicismului renascentist al cărui prim reprezentant va
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
măsura puterilor lor. Colectivitatea Centrului și Sud-Estului se confruntă cu mari handicapuri în tot acest răstimp cuprins între mijlocul veacului al XVIII-lea și deceniile trei-patru ale secolului următor. Elita trebuie să reziste, să-și urmeze drumul, să conștientizeze necesitatea îmbrățișării idealurilor noului timp. O va face, servindu-se adesea de cultura scrisă, de acest mijloc teribil de propagare a informațiilor. Coridoarele pregătite de ea vor juca un rol de seamă pe scena inovațiilor liberale. Pecetea absolut inconfundabilă a iluminismului o
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
pe pământ nu atinge nicicând absolutul. Cuprinderea noastră e parțială dintotdeauna. Tentați am fost și vom fi să îmbrățișăm totalitatea, chintesența ființei (ființelor). Sunt secunde în care iluzia, evidențiind apele tulburi ale adâncului, ne face să ne fericim cu amintita îmbrățișare. De fiecare dată suntem la jumătatea drumului: în interval. E ca în cazul dualității adevăr - neadevăr. Nici o definiție nu poate fi invocată. Jocul vieții și al morții, jocul sufletului și al rațiunii, jocul speranței și al devenirii. Iată ce este
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și sperie în aceeași măsură. Necunoscutul atrage, dar și respinge - cel puțin, din anumite puncte de vedere. Distanța mobilizează individul, îl motivează să atingă ținte, să treacă obstacole, să învingă bariere, să devină „curajos”. Unde apare distanțarea, se aprinde dorul îmbrățișării a ceea ce se pierde (vezi cazul îndrăgostitului ce este refuzat, respins). Ceea ce se află la „distanță” se tinde a se acapara, a se aduce cât mai aproape, a se apropria. Forma de instruire la distanță poate atrage și datorită ineditului
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
putere (Lc. 22,21-23). Iuda reapare, scurt, doar În scena de pe Muntele Măslinilor: „Și s-a apropiat de Isus ca să-L sărute. Dar Isus i-a zis: Iuda, cu un sărut Îl predai pe Fiul Omului?” Luca elimină așadar gestul Îmbrățișării dintre cei doi, socotit inadecvat momentului, dar mai ales caracterului diabolic cu care a fost Învestit Iuda. Este exclus ca Isus, Fiul Omului, să se lase Îmbrățișat de Satana (Lc. 22,47-53). Raportul dintre cei doi, cum observăm, devine tot
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
francezi contemporani. După o serie de studii pregătitoare, apărute în diverse reviste, B. publică în 1966 volumul Simbolismul românesc - lucrare de anvergură, care urmărește evoluția fenomenului simbolist autohton de la primele sale manifestări în literatura și critica noastră până la recunoașterea și îmbrățișarea deplină, după 1912, a principiilor noii estetici. Deși marcată de comandamentele ideologice ale epocii în care a fost elaborată -trecerea în revistă a unor lucrări de referință în plan european precum cele ale lui Guy Michaud sau Marcel Raymond fiind
BOTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285827_a_287156]
-
pentru a-l interioriza În sfera mea emoțională, dar și În sfera conștiinței mele. Această interiorizare este realizată În mod simbolic, prin Întinderea și strângerea reciprocă a mâinilor, care este prima formă de atingere corporală. A doua formă o reprezintă Îmbrățișarea, care este o apropiere și o atingere corporală difuză, de o Încărcătură emoțională globală, crescută. A treia formă de apropiere și atingere corporală este sărutul, care Împinge emoția către sfera dorinței de „a-fi-Împreună-cu-celălalt”. Ultima fază de apropiere și de atingere
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
esențialmente de trupul acesteia; bă incarnarea individului sau somatizarea acestuia reprezintă modul fundamental prin care persoana se exteriorizează pe sine Însăși În lume; că relația dintre două persoane este o relație trupească, de factură carnal-somatică reprezentată prin: strânsul mâinilor, apropierea, Îmbrățișarea, sărutul, actul sexual. Mâna este cea care realizează raportul „de la un om la altul”, ea fiind primul contact fizic, somatic, Între două persoane. Din punct de vedere ontologic, mâna aparține unei ființe și ea este prelungirea acesteia, prin care „ființa
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
defecație, transpirație. Se datorează difuziunii excitației la centrii motori, sfincterieni și vegetativi (Constantinovici, Adam, 1997). REFLEXELE COPILULUI MIC - După Așgian și Gașpar (1993), principalele reflexe tranzitorii specifice nou-născutului, sugarului și copilului mic sunt: a) reflexul Moro, numit și reflex de îmbrățișare, prezent încă de la naștere și fiind evident în primele 3-4 luni de viață, după care dispare; b) reflexul de apucare, prezent atât la mână, cât și la picior; c) reflexul de înot, prezent la naștere, durează până la 4 luni; d
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Rândurile de usturoi, flăcăi însurăței în veșminte strămoșești, pe mărimi mai tinerești, cu rosturi de santinelă stau și ei de veghe sub bolta cerului proaspăt spălat de ultima ploaie de primăvară. Frunzele suprapuse ale verzelor ascund ceva esențial, mângâierea eternă, îmbrățișarea închisă în roade, întâiul bulb al dragostei din care se naște o lume rotundă, o căsuță fermecată în care viața continuă. Deasupra lor, de veghe, stau cocenii de porumb cu menirea sfântă de bărbat de a apăra grădina lui Verde
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
căsători. ― Ești nebun, Lefty! ― Așa o să fie mai simplu. N-o să trebuiască să rearanjăm casa. Mai În glumă, mai În serios, Desdemona și Lefty se Îmbrățișară. La Început doar se strânseră la piept, În felul obișnuit, dar după zece secunde Îmbrățișarea Începu să se schimbe. Anumite poziții ale mâinilor și mângâieri ale degetelor nu erau manifestări normale de afecțiune frățească, iar ele constituiau un limbaj propriu, anunțau un mesaj complet nou În camera tăcută. Lefty Începu să valseze prin Încăpere cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
frumoasă. În sfârșit, ascuns În fundul dulăpiorului, era pachetul de tampoane Kotex, pe care mi le dăduse mama Într-o zi. ― Ar fi bine să ținem astea la Îndemână, Îmi spusese ea uimindu-mă total. Fără nici o altă explicație În afară de asta. Îmbrățișarea dintre mine și Capitolul Unsprezece din vara lui ’72 s-a dovedit a fi un fel de rămas-bun, pentru că atunci când s-a Întors de la colegiu, după primul an, fratele meu devenise cu totul altul. Își lăsase părul să crească (nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
dându-le flori și brățări aurii. Mai era și Dansul Caierelor, ținut În primăvară, când se roteau - numai fetele - În jurul unui stâlp de Armindeni. Mai erau și Întâlnirile confesive bilunare „Inimă-pentru-Inimi“ organizate de capelanul școlii, care se terminau invariabil cu Îmbrățișări paroxistice și Înlăcrimate. Cu toate acestea, etosul școlii rămânea militant heterosexual. E drept, colegele mele de clasă se mai pisiceau În timpul zilei, dar băieții erau activitatea numărul unu În afara orelor. Orice fată bănuită că ar fi atrasă de alte fete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
cu Frankenstein, pantaloni scurți, creponați, și teniși albi, de pânză, fără șosete. ― Iat-o pe domnișoara Stephanides, spuse domnul Obiect. ― Bine-ai venit În hinterland. Jerome se ridică În picioare și-i strânse mâna tatălui său. Urmă o tentativă de Îmbrățișare. ― Unde-i mama? ― E sus și se Îmbracă pentru petrecerea la care tu ai Întârziat deja incredibil de tare. Și starea ei de spirit reflectă acest lucru. ― De ce n-o conduci pe Callie În camera ei? Fă-i turul casei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
deodorant, lame de unică folosință și cremă de bărbierit. Sticlele colorate de colonie mă atrăgeau, dar experiența mea cu after-shave-urile nu era prea plăcută. Colonia Îmi amintea de profesori de canto, de șefi de sală, de bărbați bătrâni și de Îmbrățișările lor nedorite. Mi-am luat și un portofel bărbătesc. La casă n-am putut să-l privesc În ochi pe casier. Mi-era așa de rușine, de parcă aș fi cumpărat prezervative. Casierul nu era mult mai În vârstă decât mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
apoi, subjugată de dorință, Îl prinse pe băiat din spate, Înfășurându-și picioarele În jurul lui. EU Începeam să dau din picioare, agitând apa așa de tare, Încât clienții nu vedeau mai nimic. ― Hermaphroditus s-a străduit să se elibereze din Îmbrățișarea tenace a nimfei apelor, doamnelor și domnilor. Dar Salmacis era prea puternică. Atât de năvalnice Îi erau poftele, Încât cei doi au devenit unul. Corpurile lor s-au contopit: bărbatul În femeie, femeia În bărbat. Iată-l pe zeul Hermaphroditus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
între cei patru pereți, în casa în care cândva fuseseră fericite. Se stingeau ușor, ca o lumânare, sub privirile disperate ale soților și, în câteva zile, majoritatea înnebunea și își găsea sfârșitul în mila gravitației pământului, care le primea în îmbrățișarea ei dură. Bărbații căutau la fiecare colț de stradă și întrebau pe toată lumea: "N-ați văzut un bătrânel, cam de un metru jumate, chel și cu perciuni albi? Purta mereu un cojoc albastru, rărit de vreme". Dar nimeni nu vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
vulgară, la care te gândești tu și cei asemenea ție. Fulcinius roșește. Augustus nu-l bagă în seamă. — Prin ea germinează plăcerile senzuale, nu numai la ființele umane, ci și la animale... Se înfioară fără să vrea gândindu-se la îmbrățișarea brutală care înlănțuie ființele. Mormăie morocănos: — Îi transformă în sclavi pe cei pe care pune stăpânire. Cuvintele nu-l fac să se simtă mai bine, așa că privește acu zator către Trio Fulcinius. Din cauza lui îl îmboldesc acum astfel de dorințe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ca să mănânci o pâine amară printre străini. Germanicus îl roagă să aștepte și se întoarce la invitații săi. Se străduie să le răspundă cu cât mai multă bună-cuviință. El nu e dintre aceia care, când cineva întinde mâinile pentru o îmbrățișare cordială, întorc capul precum taurii furioși, ca să nu fie sărutați, și le oferă adulatorilor genunchii, socotind că le-au dat destul pentru a-i face fericiți. Din când în când, se întâmplă să nu-și amintească numele cuiva. Se întoarce
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]