3,379 matches
-
Augustus și rege al francilor și longobarzilor. Carol a încercat să obțină recunoașterea titlului de Imperator de la Constantinopol, atunci condus de împărăteasa Irina. Cronicarul bizantin Theophanes a scris despre un posibil proiect de alianța matrimonială dintre Carol cel Mare și împărăteasa Irina, prin care imperiul apusean și cel răsăritean să fie reunite. Un astfel de proiect de alianță a fost realizat între fiica lui Carol cel Mare și Constantin al VI-lea, dar logodna celor doi a fost ruptă după ce Carol
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
provinciile orientale influențate de monofiziți se susținea că natura divină a lui Hristos nu putea fi redată în icoane. Împărații iconoclaști că Leon III, Constantin V, Leon V, Mihail II, și Teofil erau originali din Siria, Armenia sau din Frigia. Împărătesele Irina și Teodora care au restabilit cultul icoanelor erau din Grecia și Asia Mică. Instrumentul utilizat în aplicarea măsurilor iconoclaste a fost armata, cu soldați recrutați din provinciile orientale. Chiar și musulmanii au fost influențați, califul arab Yazid II interzicând
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
să se căsătorească. Averile mănăstirilor au fost secularizate, iar mănăstirile au fost transformate în cazărmi și arsenale. Mulți călugări au emigrat în Grecia sau în sudul Italiei, ori în Cipru. Leon IV a continuat politica iconoclastă. Sub regența preluată de împărăteasa Irina în numele lui Constantin VI, cultul icoanelor a fost restabilit de către patriarhul Tarasios în urma conciliului ecumenic de la Constantinopol din 786 și de la Niceea în 787. Relicvele au fost reașezate în biserici, mănăstirile au fost reabilitate, dar încă mai erau numeroși
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
piatră bolovănoasă, serpentine asemănătoare unei scări încolăcite, dar fără trepte. Acele căi se numeau "Kihlias". Cea din sud a dispărut cu ocazia lucrărilor pentru un minaret. Galeria centrală, poziționată în fața altarului, adică partea vestică a potcoavei galeriilor, era destinată numai împărătesei și suitei sale. Partea nordică a galeriei, a potcoavei, era destinată ca "Ginaeceum" sau "Matroneum", fiind destinată numai femeilor care asistau la slujbe. Cea mai atractivă este galleria sudică la care se ajunge după ce se trece printr-o deschidere a
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
vegetal-florare și geometrice pe fond auriu. Galeriile de la etaj dețin cele mai spectaculoase mozaicuri cu figure umane din arta bizantină, dar și acoperiri de bolți și arcuri. Se amintesc mozaicurile: "Iisus încadrat de împăratul Constantin al IX-lea Monomachos și împărăteasa Zoe", un tablou al "Fecioarei cu Pruncul în brațe, încadrată de Ioan al II-lea Comnen și împărăteasa Irina", un tablou al prințului nefericit "Alexios", fiul celor doi, pătrunzătorul tablou "Deisis", în care Iisus are alături pe Sfânta Fecioară și
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
arta bizantină, dar și acoperiri de bolți și arcuri. Se amintesc mozaicurile: "Iisus încadrat de împăratul Constantin al IX-lea Monomachos și împărăteasa Zoe", un tablou al "Fecioarei cu Pruncul în brațe, încadrată de Ioan al II-lea Comnen și împărăteasa Irina", un tablou al prințului nefericit "Alexios", fiul celor doi, pătrunzătorul tablou "Deisis", în care Iisus are alături pe Sfânta Fecioară și Sfântul Ioan Botezătorul, "împăratul Alexandru", asociat la domnie cu Leon al VI-lea. La parter, deasuppra porții imperiale
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
și publicul pătrundea în tribune. Acelea erau acoperite cu voaluri de mătase, după exemplul Colosseumului din [[Roma]]. Peste voaluri era împrăștiată pudră de cedru, și se presăreau flori sau petale. Impăratul apărea în mare costumație în loja de pe "Kathisma", iar împărăteasa se întrevedea discretă, împreună cu doamnele curții sale, în spatele ferestrelor cu grilaj traforat al bisericii Sfântul Ștefan, ferestre îndreptate spre "Hipodrom". Atubci când o dorea, sau când protocolul o cerea, împărăteasa apărea în lojă alături de împărat și primea ovațiile alături de el
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
Impăratul apărea în mare costumație în loja de pe "Kathisma", iar împărăteasa se întrevedea discretă, împreună cu doamnele curții sale, în spatele ferestrelor cu grilaj traforat al bisericii Sfântul Ștefan, ferestre îndreptate spre "Hipodrom". Atubci când o dorea, sau când protocolul o cerea, împărăteasa apărea în lojă alături de împărat și primea ovațiile alături de el. Inainte de începeriea festivităților, la un semn al împăratului, se închideau grilajele tunelurilor de sub "loja imperială" care conduceau spre curțile [[Marelui Palat|Marele Palat]] Evenimente memorabile Pe timpul Imperiului Bizantin, "Hipodom
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
e.N.(mai existau facțiunile Albilor și a Roșilor). Revolta s-a transformat într-o sălbatică devastare a capitalei și a monumentelor și într-o acțiune concentrată împotriva puterii imperiale. Tronul suveranului a fost salvat numai de sângele rece arătat de împărăteasa [[Theodora]] și de calitățile de commandant ferm ale generalului [[Belizarie]]. Armata, credincioasă lui Belizarie, a înăbușit răscoala numită "Nika", numai după masacrarea a 40.000 de rebeli în incinta "Hipodrom"-ului. Un al doilea eveniment sângeros, de mare amvergură, l-
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
conduca aceste teritorii din Banat conform legilor românești (jus valachicum). Aceasta era valabilă pentru cetățile Lugoj, Caransebeș, Caraș, Iled, (Ilidia), Almaș. Din cetatea Ilidiei făcea parte și Ciclova. După ce Papa Honorius al III-lea a luat sub ocrotirea sa pe împărăteasa Margit din Constatinopol, fiica regelui Bela al III-lea, acesta a consfințit proprietatea acesteia privind cetatea Ilidiei și a teritoriilor aparținătoare. Deoarece Ciclova aparținea acestei cetăți și era în proprietatea regentei de la Constantinopol, tot astfel și exploatările miniere de aici
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
regimului fanariot. Odată cu exploatarea aurului, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Ciclova Montană apare și gruparea de populație numită rudari sau aurari. Ei au venit împreună cu oltenii din aceleași teritorii și au fost aduși cu consimțământul împărătesei Maria-Terezia, fiind folosiți la spălarea nisipurilor aluvionare din părâul de la Ciclova în vederea obținerii minereului de aur. Ei au fost scutiți de impozite, dar erau obligați sa devena statornici si să-și construiască locuințe permanente în afara localității, dar în imediata apropiere
Ciclova Montană, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301075_a_302404]
-
află trei prune așezate pe o crenguță cu trei frunze de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate: Mieii amintesc faptul că localitatea a fost întemeiată de coloniști aduși de împărăteasa Maria Tereza din Oltenia, și anume din localitatea Calea Oii. Rindeaua este simbolul ocupației tradiționale a locuitorilor, respectiv tâmplăria și prelucrarea lemnului. Capul de urs face referire la fauna cinegetică a zonei. Prunele semnifică faptul că zona este bogată în
Comuna Luncavița, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301087_a_302416]
-
Ecaterina a II-a (în ), de asemenea cunoscută și ca Ecaterina cea Mare (în ) (n. 2 mai 1729, Stettin ("Szczecin"), d. Polonia — 6 noiembrie 1796, Sankt-Petersburg, Rusia) născută Sophie Augusta Fredericka de Anhalt-Zerbst, a fost împărăteasă a Rusiei de la 9 iulie 1762 (stil nou) după asasinarea soțului ei, Petru al III-lea al Rusiei, până la moartea ei, la 17 noiembrie 1796 (stil nou). Tatăl Ecaterinei, Cristian August, Prinț de Anhalt-Zerbst, aparținea familiei de Anhalt care guverna
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
pentru limba franceză, gustul pentru sclipirea minții, pentru veselia spontană, pentru vioiciune în scriere și conversație. Dintre toți preceptorii care desăvârșesc educația lui Figchen, cum i se spune familiar Sophiei, numai profesorul de muzică este dezamăgit. La 1 ianuarie 1744, împărăteasa Elisabeta I, fiica lui Petru cel Mare, o cheamă la Curtea Imperială pe Sophia însoțită de mama sa, cu scopul de a vedea cum decurge întâlnirea dintre moștenitorul împărătesei, Peter-Ulrich, fiul surorii sale Anna, și tânara prințesă, în vederea căsătoriei. Ajunsă
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
Sophiei, numai profesorul de muzică este dezamăgit. La 1 ianuarie 1744, împărăteasa Elisabeta I, fiica lui Petru cel Mare, o cheamă la Curtea Imperială pe Sophia însoțită de mama sa, cu scopul de a vedea cum decurge întâlnirea dintre moștenitorul împărătesei, Peter-Ulrich, fiul surorii sale Anna, și tânara prințesă, în vederea căsătoriei. Ajunsă în Rusia, Sophie câștigă repede simpatia împărătesei, se impune demnitarilor, câștigă simpatia celor slabi și a celor tari, pentru aceasta trebuind să devină o adevărată femeie rusoaică, ca una
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
Mare, o cheamă la Curtea Imperială pe Sophia însoțită de mama sa, cu scopul de a vedea cum decurge întâlnirea dintre moștenitorul împărătesei, Peter-Ulrich, fiul surorii sale Anna, și tânara prințesă, în vederea căsătoriei. Ajunsă în Rusia, Sophie câștigă repede simpatia împărătesei, se impune demnitarilor, câștigă simpatia celor slabi și a celor tari, pentru aceasta trebuind să devină o adevărată femeie rusoaică, ca una născută pe acest pământ. În timp ce Marele Duce Petru, care îi este și văr, își indispune anturajul afișând mereu
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
o adevărată femeie rusoaică, ca una născută pe acest pământ. În timp ce Marele Duce Petru, care îi este și văr, își indispune anturajul afișând mereu maniere nemțești, ea se dedică studiului intens al limbii ruse și al religiei ortodoxe. Din ordinul împărătesei, se stablilește data de 28 iunie 1744 pentru convertirea Sophiei la religia ortodoxă, când primește și prenumele de Ecaterina, care este și prenumele mamei împărătesei Elisabeta. La 21 august 1745 are loc căsătoria dintre prințesa de Anhalt-Zerbst, devenită Marea Ducesă
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
nemțești, ea se dedică studiului intens al limbii ruse și al religiei ortodoxe. Din ordinul împărătesei, se stablilește data de 28 iunie 1744 pentru convertirea Sophiei la religia ortodoxă, când primește și prenumele de Ecaterina, care este și prenumele mamei împărătesei Elisabeta. La 21 august 1745 are loc căsătoria dintre prințesa de Anhalt-Zerbst, devenită Marea Ducesă a Rusiei Ecaterina, și Marele Duce Petru. Ecaterina descoperă, încetul cu încetul, cumplita față a Elisabetei, în spatele imaginii idealizate a țarinei cu inima mare, tot
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
Petrovici, despre care se spune c-ar fi copilul lui Serghei Saltîkov - un șambelan chipeș. După naștere rămâne singură, Serghei este îndepărtat printr-o misiune în Suedia, nu i se permite să-și vadă copilul, care e dus în apartamentele împărătesei. Se refugiază în cărți și citește "Analele" lui Tacitus, "Eseu asupra moravurilor și spiritului națiunilor" de Voltaire, "Spiritul legilor" de Montesquieu. Din aceste lecturi ia lecții de liberalism, visează un regim de bunătate, dreptate, inteligență. Pe 9 decembrie 1758 naște
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
unei revoluții de palat. În dimineața zilei de 28 iunie 1762, Ecaterina, care se afla trimisă de soțul său la Peterhof, pleacă spre Sankt-Petersburg; în fața regimentului Imailovski și apoi a celorlalte regimente, contele Kirill Razumovski o proclamă pe Majestatea Sa, împărăteasa Ecaterina, suverană unică și absolută a întregii Rusii. Duminică, 30 iunie 1762, Ecaterina își face o intrare triumfală la Sankt-Petersburg, salutată de focuri de artilerie și de aclamații însuflețite. Petru al III-lea, chiar în dizgrație și închis, reprezintă o
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
Ecaterina își face o intrare triumfală la Sankt-Petersburg, salutată de focuri de artilerie și de aclamații însuflețite. Petru al III-lea, chiar în dizgrație și închis, reprezintă o amenințare permanentă pentru tron. La 6 iulie, țarul este asasinat de prietenii împărătesei. Pe 7 iulie ea face public un manifest în care spunea că țarul Petru al III-lea a făcut o violentă colică hemoroidală care i-a pus capăt vieții. Spre deosebire de Petru al III-lea, care din nepăsare sau dispreț, a
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
și activi să-i incite pe țăranii ruși și să le fie un exemplu. Cheamă în Rusia, medici, dentiști, arhitecti, ingineri, meșteșugari. Înființează o Academie de Științe. O epidemie de variolă, care a făcut ravagii în țară, o determină pe împărăteasă în octombrie 1764 să-și facă vaccinul antivariolic, dând astfel un exemplu întregii națiuni. A încurajat imigranții străini să se stabilească în Rusia oferindu-le pământ gratuit și scutindu-i de taxe, avantaje care au dus la crearea unei comunități
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
prezintă ea însăși opera Senatului. "Nakaz"-ul a fost puternic inspirat de scrierile unor autori iluminiști ca Montesquieu, Beccaria și Bielfeld, pe care Ecaterina îi studiase. În primăvara anului 1767, deputații încep să se întrebe ce titlu se cuvine pentru împărăteasa ca recunoștință pentru inițiativa sa: "Ecaterina cea Mare", "Preaînțeleapta", "Mama Patriei"? Titlul de Ecaterina cea Mare întrunește cele mai multe sufragii. Ea se preface iritată, dar, de fapt, îi place această titulatură. Comisia Legislativă a prezentat împărătesei declarații de plângere în legătură cu "Nakaz
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
ce titlu se cuvine pentru împărăteasa ca recunoștință pentru inițiativa sa: "Ecaterina cea Mare", "Preaînțeleapta", "Mama Patriei"? Titlul de Ecaterina cea Mare întrunește cele mai multe sufragii. Ea se preface iritată, dar, de fapt, îi place această titulatură. Comisia Legislativă a prezentat împărătesei declarații de plângere în legătură cu "Nakaz"-ul însă ea nu a reușit să eleboreze un cod de legi. Izbucnirea războiului cu Turcia în 1768 a pus capăt ședințelor acesteia. Deși a fost o declarare parțială a idealurilor iluministe, "Nakaz"-ul nu
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]
-
doi au devenit amanți în 1761 și relația lor a durat 11 ani. Fiul lor, Alexei Bobrinskoi a primit moșii din partea mamei sale. În perioda 1772-1773 Ecaterina a avut o relație scurtă cu Alexandr Vasilicikov, un tânăr locotenet de Gardă. Împărăteasa și-a descris amantul ca "un cetățean excelent, dar foarte plictisitor". Piotr Zavadovski, ofițer de armată și birocrat ucrainean a ajutat-o pe Ecaterina la elaborarea reformei administrației locale. Idila celor doi s-a sfârșit în 1777, dar Ecaterina a
Ecaterina a II-a a Rusiei () [Corola-website/Science/301024_a_302353]