4,058 matches
-
de la răsărit îndemnați de aceeași stea ... . (ies cu toții) Actul V Magii se întâlnesc și stau de vorbă. Magul Belșațar : Am spus eu de la început că nu pot fi singurul care am văzut semnul divin. Dincotro vii ? Magul Gașpar : Întreabă-mă încotro merg. Am urmărit steaua. Ce vrea oare această stea să ne arate, stăpânilor ? Magul Belșațar : După calculele mele, ar trebui să se nască un împărat. Știu că va fi ceva minunat ! Universul ne pregătește ceva ! Această stea nouă e o
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
două săptămâni povesteau despre război. Nici vorbă. Îl interesa, de fapt, ce spuneau ei despre posibilii părinți ai lui Gelu, ce aflase acesta și ce simțise el când aflase, dacă aflase, ceva În legătură cu ascendenții săi. Elevul, la rându-i, cunoștea Încotro se Îndreaptă interesul lui Grințu și dezvolta tehnici dintre cele mai ciudate pentru a nu i-l satisface imediat. Pe el Îl enerva că un om În toată firea și cu mult mai multe date de bază nu Începe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
de reîntregire a familiei!) sau eu nu voiam să mă Însor cu ea și atunci, Întrucât nu avea alți prieteni la care să țină atât de mult cum ținea la mine (Chiar așa!), iar familia ei oricum pleca, atunci, neavând Încotro, ar fi plecat să ea. Ciudat ultimatum, nu-i așa? Ei bine, Închipuiți-vă că nu i-am răspuns În prima lună de la această ultimă scrisoare, iar după aceea, cum ea nu mai revenea cu nici o veste, mi-am imaginat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
sau la Luftwaffe. Va fi ajuns el În cele din urmă și În buncărul lui Hitler (Wolfschanze, Vizuina lupului), așa cum, peste ani, avea să povestească la un pahar de vodcă În schița Mille pardons, madame! a lui Șukșin? Hei, Vova, Încotro băiatule, tu nu vezi că șoferul ambulanței Încă doarme râzând de niște bețivi care au făcut pușcărie pentru că s-au Îmbătat cu apă distilată? Ce știi tu despre știința pe care trebuie să o Înmagazineze un mare savant pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
o deschidere destul de largă spre cer. Totul era acum Întunecat, soarele scăpătase sub linia orizontului, dar reuși să recunoască spărtura rotundă din mijlocul uriaș și descoperi că aceasta rămăsese, inexplicabil, tot albă. Cum merge după aceea fără să se Întrebe Încotro sau de ce, pata albă și strălucitoare Îi rămânea tot timpul În centrul câmpului vizual. Putea fi o simplă remanență a retinei, dar acum toate faptele pe care și le amintea sau imagina se petreceau pe marginea acelei gropi albe săpate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
asculte. Îmi continuam lecția, desigur, dar În timp ce vorbeam mă și Întrebam ce dracu’ reușește să le spună de-i ține pe toți așa, cu gura căscată. Dacă se Întâmpla să apară dirigintele șantierului sau vreun alt „organ“, ceilalți plecau care Încotro, iar el se ridica alene, apuca roaba și o târa mai Încolo. Nu părea un muncitor foarte harnic, nici n-ar fi putut să fie de altfel, avea pe atunci, cum aveam să aflu, aproape 70 de ani, era pensionar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
curând la pod și au trecut nesupărați de cealaltă parte, unde au găsit trofeul împodobit cu armele lor. Aici fiecare cavaler și-a luat ce era a lui, și toți, în afară de paladini și de prietenii lor, se împrăștiară pornind fiecare încotro îl mâna pofta sau datoria. Dudon Danezul, unul dintre cavalerii salvați, dăduse de știre verilor săi că fusese făcut prizonier de Morgana, tocmai acum venea spre ei un mesager de la Carol Magnul care le cerea să se întoarcă pentru a
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
Agramant, însoțit de Rogero, debarcase, între timp, cu bine și l-a ajuns pe Rodomont din urmă cu toate forțele sale. Rogero s-a grăbit să prindă acest prim prilej pentru a arăta ce putea și a răspândit groaza ori încotro se îndrepta, atacând și răsturnând, rând pe rând, un mare număr dintre cei mai viteji cavaleri ai Franței. În cele din urmă, el a ajuns față în față cu Rinaldo, care, întrerupt fiind, după cum am mai spus, din lupta sa
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
-mi pierd timpul pe lângă el când frumoasa și viteaza Bradamanta umbla și noaptea, la noroc, în căutarea lui Rogero. Vă voi spune deci că după ce a cutreierat zadarnic câmpuri și cetăți ea ajuns la un momentdat să nu mai știe încotro s-o apuce. Nu se temea de moartea lui Rogero; căderea unui asemenea erou ar fi avut un răsunet ce s-ar fi lățit de la Hydaspes și până la cea mai îndepărtată apă a Apusului; dar, neștiind dacă se află pe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
se depărta bine că a întâlnit un vânător de al Alcinei, cu un șoim pe mână și urmat de un câine. Acest vânător avea un cal puternic și a venit cu îndrăzneală asupra cavalerului, întrebând pe un ton oarecum poruncitor, încotro se ducea atât de grăbit. Rogero nu catadixi să se oprească sau să răspundă ceva; iar vânătorul, ne mai îndoindu-se că tânărul voia să fugă, zise: ‘’Dar dacă eu și șoimul meu te vom împiedica să mergi mai departe
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
și curând l-ar fi dat gata dacă paladinul nu și-ar fi amintit de cornul primit în dar, O dată a suflat în el că înfricoșătoarea ceată și cavalerii o rupseră la fugă cu vrăjitorul după ei, împrăștiindu-se care încotro, ca pătârnichiile. Astolfo s-a ocupat iar de piatră și de data aceasta a răsturnat-o. Partea de desupt era gravată toată cu caractere magice pe care cavalerul le-a dezlegat după indicațiile din cartea sa și imediat ce a terminat
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
și curând l-ar fi dat gata dacă paladinul nu și-ar fi amintit de cornul primit în dar, O dată a suflat în el că înfricoșătoarea ceată și cavalerii o rupseră la fugă cu vrăjitorul după ei, împrăștiindu-se care încotro, ca pătârnichiile. Astolfo s-a ocupat iar de piatră și de data aceasta a răsturnat-o. Partea de desupt era gravată toată cu caractere magice pe care cavalerul le-a dezlegat după indicațiile din cartea sa și imediat ce a terminat
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
unui neam ilustru s-au spulberat odată cu el. Asemeni apelor ce se varsă pe câmpie la vremea când ghețurile s-au rupt, maurii, ne mai având înainte-le pilda de vitejie a lui Darninel, au rupt-o la fugă care încotro. Rinaldo disprețuia prea milt asemenea victorii ușoare pentru a-i urmări; lui nu-i plăcea să lupte decât cu adversari viteji. Odată cu el, ceilalți paladini au făcut mare prăpăd printre mauri. Carol Magnul însuși, Oliver, Guido și Ogier danezul împărțeau
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
întrebări: Există viață după moarte? De ce m-am născut? Cine sunt eu ca ființă în acest corp fizic? Care este motivul pentru care m-am născut aici, în această perioadă, în această familie, cu o astfel de poveste a vieții? Încotro ne îndreptăm după moarte? Diversele lumi astrale superioare există cu adevărat? Cum arată? Suntem suflete nemuritoare? Este importantă elevarea noastră morală permanentă? De ce? Corpul fizic este doar o haină pe care o îmbrăcăm pentru o putea trăi în acest plan
Călătoria în afara corpului fizic by Mihai Moisoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/508_a_774]
-
holba la mine, incapabilă să-mi Înțeleagă idioțenia. Janie vorbi prima. —Scuză-mă, crezi că trăim Într-un vid? Că viețile noastre nu mai există În afara clubului literar? M-am mulțumit să mă uit fix la ele, Înțelegând destul de bine Încotro se Îndrepta discuția, dar Încercând totuși să Împiedic acest fapt. Jim amestecă câteva lămâi cu zahăr Într-un castron, apoi Îmi turnă combinația aia dubioasă În băutură. —Bette, și noi citim New York Scoop, știi - ce dracu’, toată lumea Îl citește. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
de fată după matale. <Apâi cum altfel? Trebuia să mă duc cu fata asta la Buhai șî amu’ ni întoarcim acasî>. Bine, mamaie. Dacă o fost musai să mergi cu fata la Buhai, ce să-i faci? Când trebuie... trebuie. N-ai încotro”. Vorba unui ardelean pe care îl aveam în companie când am făcut armata de drept:<Păi, no! Dacă trebă, trebă șî gata, no!> ,. ― Și fata... fata cum arăta? - a întrebat tot cel cu cușma cât o oaie. ― Păi dă-ți
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
povestesc o întâmplare de când făceam milităria - a pornit să vorbească omul ascuns în dosul mustății. ― Să auzim! Să auzim! - au strigat toți. ― Apoi știți voi cât de speriat ești când intri pentru prima oară pe poarta cazărmii. Nici nu știi încotro să privești mai întâi, fiindcă fiecare - începând cu căpitanul - are de dat un ordin. Și tu, care nu știi măcar cum se leagă o moletieră, trebuie să-l execuți. Cât era de cărpănos, într-o pauză sergentul meu a început
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
singur? Nu se cade să ții supărare. Ia strigă să-ți aducă și ție vin”. Asta a spus-o mai mult pentru a o mai vedea pe Irinuța, care plecase. Strâns cu ușa, cum se spune, hangiul n-a avut încotro și a strigat... În câteva clipe, în ușa bucătăriei ședea hangița, îmbujorată. S-a oprit anume pentru a-l vedea mai bine pe lotru... Apoi, cu pas leneș - cu chip să nu verse vinul din ulcică - a pornit spre masa
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
întors și a tras sania chiar pe buza crăpăturii. A oprit caii cu grijă și și-a făcut cruce, murmurând: „Iartă-mă, Doamne, pentru nelegiuirea asta, dar numai aici îl pot feri de poteră! Trebuie s-o fac. N-am încotro”. Cu mare greu, ca și cum și-ar fi rupt ceva din suflet, a apucat de poala sumanului lotrului și l-a rostogolit în hăul crăpăturii din mal... A ascultat, ca să audă zgomotul căderii. După ce l-a auzit, și-a făcut o
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
îmbrățișări. Când valul de râs s-a potolit, s-a așternut o liniște nefirească... Parcă nimeni nu îndrăznea să mai spună nici un cuvânt. În cele din urmă, glasul unuia dintre ei a rupt tăcerea: ― Ia să vedem noi care și încotro pleacă? De fapt, asta nu mai are însemnătate. Drum bun, fraților, și să știți că oricând am să am un gând frumos pentru fiecare din voi. Să-i găsiți sănătoși pe cei dragi! ― Și noi vom avea aceleași gânduri calde
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
poate ți-a veni și ție mintea țăranului cea de pe urmă...” Când au ajuns la Fântâna cu răchiți, mersul lui Todiriță a devenit greoi și împiedicat. Aproape fiecare pas era însoțit de un oftat. Parcă nu mai voia să ajungă încotro a pornit. „Cred că numai unul pe care îl așteaptă ștreangul la capătul drumului se dă așa greu la mers! Apoi, până a ajunge el în celălalt capăt al satului, tocmai la Mesteacăn, îl apucă ziua. Și unde mai pui
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
fraților - a vorbit Todiriță. ― Cred că auziți și voi cât îi noaptea de lungă - și lungă-i, Doamne! - huruit de motoare grele. Și nu par a fi ale noastre. Eu cred că sunt rusești. Și au făcut cale pe lângă noi. Încotro merg oare? - a vorbit servantul, camaradul cel mai înalt din baterie. ― Păi, pe ninsoarea asta odată te trezești că inamicul îi în spatele tău. Și atunci nu mai poți face nimic. Te ia ca din oală! Nu te predai, te toacă
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
Ralph că noi doi suntem cușer unul cu celălalt”. Dr. Katz spuse: „Ia ieși afară, detective Upshaw”. Danny spuse: „An Nou fericit”. Ralph Carter spuse: „E-adevărat doctore - dacă mint, să n-am parte”. Danny își împachetă trusa, nefiind sigur încotro s-o apuce: să cerceteze Allegro Street sau să meargă acasă, să doarmă și să viseze: Kathy Hudgens, Buddy Jastrow, casa pătată de sânge de pe aleea din Kern County. Ieșind pe rampa de preluare a morgii, privi înapoi. Ralph Carter
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
muzicale aveau un efect hipnotic asupra ascultătorilor. Jumătate din sunete erau urâte și stranii, ceea ce-l făcu pe Danny să-și dorească revenirea temelor simple și frumoase. Asculta, uitând de paharul cu băutură și încercând să descifreze muzica, să prevadă încotro se îndrepta. Tocmai avu impresia că înțelege sincronicitatea, când interveni un crescendo de niciunde, cântăreții se opriră, aplauzele se declanșară ca un tunet și lumini strălucitoare inundară localul. Claire îi lăsă mâna și începu să aplaude. Un mulatru, stâlp de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
orice ceaprazărie. Îl veți face pe un petec pătrat de postav albastru ca cerul, cum e și culoarea de la șapcă, de dimensiunea 5 centimetri, pe 5. Nu este permis să fie mai mic! ― Dar mai mare? Ochii tuturor se îndreptară încotro se auzise glasul. Era tot Ciufulitul, pe care-l chema Stoica Dan! Domnul pedagog se făcu fețe-fețe. ― 5 pe 5, așa e reglementar! Stoica Dan răspunse foarte politicos, dar nu fără a nuanța de ironie: ― Vă mulțumesc! și se așeză
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]