2,408 matches
-
și o bucată de slănină, care însă n-a ajuns în strachina jupânului, și jupânul, după „fasolea prăjită” a băut cu poftă și un pahar de vin. După 23 august 1944, tata a găzduit cam două săptămâni, doi nemți fugari, îngroziți de ameninț area cu moartea. Când a apărut pericolul ca tata să fie „luat” de ruși pentru adăpostirea inamicului, tata i-a îmbrăcat cu haine de ale lui, le-a făcut opinci din piele de porc neargăsită, le-a dat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
erau trei copii „de școală”. Și părinții ne-au trimis la școala din Constantinești, un sat situat cam la o distanță de doi kilometri. Iarna era foarte greu de mers la școală. Vântul, viscolul, frigul și frica de lupi, ne îngrozeau. Pentru că trebuia să fim prezenți și dimineața și după masă, ne luam cu noi, în ghiozdan, mâncare pentru amiază și mergeam pe jos la școală. Era un singur învățător pentru cele patru clase, și nu se asemăna cu cei din
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
pe veci"; Moartea e soarta certă, sigură / A noastră-a tuturora muritorii"; Moartea o disprețuiesc"; "șuvoaie fumegînde de sînge purpuriu"; In Postul Paștelui, și în ajunul sfînt, / De carne eu nu m-am atins; / Și-atunci de ce-aș fi îngrozit / Lumea aceasta a durerii să o părăsesc?"; Și totuși în sfințita carte din înalt, / Pe care timpul nu o poate devora, / Acolo cu slujbașii Domnului / Numele meu va dăinui de-a pururi. // Și-atuncea fii binevenită moarte! căci pentru viața
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
temniței cu adâncuri de întuneric, zăbrele, obloane și păgâne văgăuni... Mă văd ferecat în lanțuri și cătușe care istovesc și doboară orice voință cutezătoare de împotrivire, răpun orice putere omenească aruncată într-un hău fără fund! Uriașa armată de ucigași îngrozită de neînduplecata noastră voință de a nu ne lepăda de crezul nostru, era în slujba satanei. Ei inventau zi de zi noi metode de chin, noi trepte de coborâre în iad..., distrugând în noi ultimile picături de rezistență. Dar nici o
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
băteau și ucideau la întâmplare pe tot românul după ce schilodiseră studențimea eroică din Piața Universității. Mineriadele lui Iliescu, patriarhul roșu al comunismului în România, sunt unice în istoria crimelor politice, asemenea celor de la Pitești, Gherla, Zarca Aiudului, Canal, care au îngrozit pe tot omul pământean și au adus atâta nefericire și rușine țării noastre. Marea trădare de la 23 august 1944 cu urmările ei, s-a prelungit și în zilele noastre. Cortegiul de suferință nu s-a încheiat. Țara e tot temniță
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
permanent au fost prigoniți. Ei au executat ani mulți și grei de temniță, mulți dintre ei au fost omorâți prin răstigniri ascunse, arși în crematorii, ștrangulați, decimați în munți, expuși pe caldarâmuri pe întreg cuprinsul țării, pentru a înfricoșa și îngrozi poporul, în special tineretul. Niciunul dintre ei, mă refer la cei pe care i-am cunoscut personal, nu a ucis și nu a săvârșit fapte infamante. Singura vină a fost apartenența la o mișcare ce promova respectul pentru familie, Neamul
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
o fost salvată, că-ntre timp apăruse hidrazida, și nu știu cum Îi mai zicea la medicament, și o salvat-o. Aia care murise era singură la părinți, și astalaltă așa plângea..., că În brațele ei murise la spital. Și zicea: „Mă-ngrozesc când o să ajung acasă, că ce-o să le zic părinților? Cum să le spun cum o murit? N-o să am toată viața liniște c-am văzut-o cum o murit”. Erau niște fete așa frumoase... Și de-aia Îmi spusese
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de France 223 era în subsol o cafenea cu biliard. Liceenii și studenții o frecventau mult atrași fiind de către cele două frumoase blonde, fiicele antreprenorului. În seara în care am fost adus pentru întâia oară în acest local, am fost îngrozit. De cum am scoborât treptele acestei taverne, văd o mare aglomerațiune de oameni în jurul unuia care sta întins pe scânduri cu fața în sus. Mi s-a părut că este mort. Mă apropii și cunosc pe mort, era un coleg al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
foarte mulți particulari. două crime celebre O telegramă din Brașov anunță că asasinii din strada Renașterii din București au fost osândiți la moarte prin ștreang. Dar ce era asasinatul din strada Renașterii? În luna lui august 1876, Bucureștiul a fost îngrozit de o crimă petrecută în plin centru al Capitalei și în timpul zilei; o doamnă Orăscu și fiica sa Cleopatra au fost găsite în pimniță, moarte prin strangulare. Iată cum s-a petrecut crima: Doamna Orăscu locuia cu fiica sa Cleopatra
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Sper, firește, cum mi s-a ghicit cînd eram copil, să ating vîrsta de 65 de ani, dar știu totodată că, după patruzeci (acum am patruzeci și trei), vorba poetului Octavian Voicu, poți fi chemat oricînd la ceruri. Ceea ce mă îngrozește cel mai mult (spaimă recurentă) într-o asemenea eventualitate e transformarea în obiect. Aș fi mulțumit să ajung la anii de care aminteam, atît pentru a-mi împlini (fie și în parte) proiectele, cît și pentru a mi aranja o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
durerea cea violentă a trecut, am rămas cu un tremur în carne. M-am speriat: am avut ceea ce medicii numesc „senzația morții iminente”. Ce-a fost? Un spasm coronarian? Un ceas - poate două, mi-a fost frică să adorm. Mă îngrozea gîndul c-aș putea muri înainte de vreme (de vremea punerii în ordine a vieții copiilor), la starea lui Ani, mai exact la sărăcia în care ar rămîne. M-am rugat să pot s-o văd pe Roxana cu studiile încheiate
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
cândva) „Apaș” (...). Transportul până acolo e foarte greu și e prea fragil. Poate să fac ceva vara aceasta. Dvs. cu familia ce mai faceți? Ați scăpat de frigurile mari cari se abat prin nordul țării? De câte ori aud la radio, mă Îngrozesc eu de timpul rece (...). Ne bucurăm că primăvara e mai aproape, dar deja ne temem de iarna viitoare, când la vârsta noastră se adaugă Încă un an. La anul Încep 80! Mă Îngrozesc! Vă dorim multă sănătate, ani mulți și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nordul țării? De câte ori aud la radio, mă Îngrozesc eu de timpul rece (...). Ne bucurăm că primăvara e mai aproape, dar deja ne temem de iarna viitoare, când la vârsta noastră se adaugă Încă un an. La anul Încep 80! Mă Îngrozesc! Vă dorim multă sănătate, ani mulți și voie bună. Din partea soțului cele cuvenite. Cu distinsă stimă, Maria Kalmicov 584 23 Brașov, 7 aprilie 1973 Mult stimate Domnule Dimitriu, Cer multe scuze pentru Întârzierea răspunsului la scrisoarea matale foarte amabilă ca
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Brașovului nu a fost răsplătită anul acesta cu un timp frumos. A fost mai mult ploaie și frig. Lume străină este și acum multă (...). Specialiștii cunosc cauzele timpului de anul acesta, dar noi ceilalți, dacă ne ridicăm În univers, ne Îngrozim chiar de existența noastră. Un haos În care plutim și ne frământăm cu fapte rele, mărunte. La Fălticeni am predat și Geografia. Mi-aduc aminte și astăzi de clipele când tocmai explicam elevelor despre univers și formarea planetei noastre. La
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Boroaia. Fost elev al lui Virgil Tempeanu. Poet, inițiatorul unor frumoase acțiuni culturale În satul natal și În zonă. 490 Referire la internările mele Îngrijorătoare la Socola și Spitalul „Filantropia”, care au durat săptămâni Întregi. Eram epuizat fizic și mă Îngrozea perspectiva reluării blestematelor de traduceri la Stațiunea Agricolă. 491 Ortansa Tempeanu, fiica mai mică a profesorului. Căsătorită cu aviatorul Moise, prăbușit cu avionul În cel de al doilea război mondial. Cultă, suflet ales, a dovedit aptitudini de sculptor. O fotografie
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de cuviință să-mi spună doar că s-a greșit, fiindcă așa sunt ei obișnuiți, să jongleze cu viețile oamenilor. Atunci am văzut cu ochii mei cum se poartă organele de anchetă cu oamenii în România. Mergând abătut spre casă, îngrozit de ceea ce văzusem, ideea de a fugi din acel iad a încolțit în mintea mea, ceea ce am și făcut șapte luni mai târziu. După plecarea mea de acolo, soția a fost chemată la miliție și i s-a cerut să
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
încasa valuta pe care dumnealor au contat. Este adevărat că întreprinderea este falimentară, dar aparatul administrativ pe care l-a creat și care nu produce nimic este extraordinar de mare: dacă vezi birourile la centrala și filialele din Tripoli, te îngrozești și nu știi unde sunt atâția muncitori dacă birocrații sunt așa de mulți. Nu avem cuvinte pentru a vă explica ce se întâmplă pe șantiere. La fiecare sector de activitate sau secție, cât de mică ar fi ea, există câte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ca să mă simt în fața dvs. mai ușurat, și să vă adresez cu plăcere ce aud și văd. întâmplător mi-a fost dat să trec prin cartierele 13 Septembrie, Uranus, Antim, Rahova și multe străzi legate de acestea și am rămas îngrozit de ce am văzut. Aveam impresia că văd scene îngrozitoare din Beirut, San Salvador, Nicaragua etc. sau din alte țări unde sunt răscoale sau terorisme. Am văzut cum tancuri (buldozere) intră în casele oamenilor, ale poporului, și le dărâmă și le
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
șantier. Acestor liste li se adăugau numele acelor ingineri și tehnicieni care în trecut s-au remarcat prin lipsa lor de entuziasm față de comunism și a căror nemulțumire actuală a fost raportată de agenți sau înregistrată de microfoane. Sunt încă îngrozit când îmi amintesc acele câteva cuvinte spuse mai târziu de Nicolae Doicaru, autorul principal al dosarului respectiv: Atunci când nu reușeam să fac pe cineva să semneze că a sabotat deliberat regimul socialist, îl trimiteam pe gorila de Brânzaru în celula
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ea „unul dintre punctele nodale ale unei plase de prieteni și ei morți ca și ea Înainte de vreme”. „Fără prietenii mei - tinerii poeți germani din România -/ subiectivitatea și-ar mai fi supt și acum degetul/ În fața realității./ Ușor nătângă și Îngrozită de propria sa umbră,/ n-ar fi Înțeles niciodată de ce/ poezia a fost invadată de mirosul măcelăriilor și al sălilor de disecție”, scrisese Mariana Marin În poemul Fără ei, din ciclul „La Întretăierea drumurilor comerciale” (volumul Atelierele, publicat imediat după
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
care fusese silit să le urmeze. Bérenger este terorizat. În fața sa stă omul care simboliza totdeauna ordinea - cineva pe care se simțise prea slab să-l imite. Bérenger nu poate trece dincolo de absurditatea acestei revoluții Împotriva condiției umane. El este Îngrozit să admită că RINOCERII ar lua o decizie valabilă, plină de satisfacții de sine.” Pe cât de firească și acceptabilă părea, ultima frază anunța deja, cumva, noutatea. Clasa a presimțit potențiala rotire, liniștea devenise totală. Am reluat ultimele rânduri, Înainte de a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Am reluat ultimele rânduri, Înainte de a continua. „Bérenger cannot get beyond the absurdity of this revolution against the human condition. He is terrified to admit that the RHINOCEROS could be making a valid, self-satisfying decision.” Atenția crescuse, simțeam. „El este Îngrozit să admită că RINOCERII ar lua o decizie valabilă... S-ar putea, oare, ca Jean, cetățeanul model - reprezentând pentru Bérenger o coloană de susținere a societății -, să fi trădat codul În care credea cu atâta religiozitate? Spre oroarea lui Bérenger
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unui laș. Nu este vorba de «păstrarea integrității sau identității». Bérenger nu conservă decât jalnica existență pe care o detesta și care, firească, pentru el, Întoarce spatele șansei de renaștere.” Profesorul grăbise, stânjenit, lectura ultimelor fraze. Cunoștea deja textul, era Îngrozit că ar putea rămâne iarăși pe gânduri, ca la prima lectură. „Nu mă pot obișnui cu viața”... De prea multe ori scâncise În același fel, acasă, departe, și aici, În Lumea Nouă și În viața nouă pentru care nu se
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
școala de demult, din țara de demult și de dincolo. „Marș la loc, loază!”... tuna spre clasa amuțită Rinocerul Dascăl, urletul de fier și vorbele de fiere și fier mă micșorau, În bancă, rușinat de rușinea colegului de la tablă și Îngrozit de spaima să nu mi se Întâmple, cumva, curând, la fel. Unul dintre drepturile pe care exilatul Îl descoperise În America era chiar acesta: dreptul la... „prostie”. Prostie, ignoranță, candoare, inocență culturală, politică, socială și de toate felurile. Siguranța cu
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
totuși, o Înțeleg.” Un sfat de la un „minoritar” la alt „minoritar” pe care, recunosc, l-am urmat doar parțial, cu timiditate. * În aprilie 1990, sasul se afla la București, Încărcat de ajutoare vest-germane pentru România, exaltat de prăbușirea dictaturii, dar Îngrozit de resentimentele naționaliste și șovine scandate liber, ca și de frivolitatea, fariseismul și fripturismul unor colegi de breaslă. Solidarizându-se spontan cu scriitorul Sütó András, rănit În timpul conflictelor interetnice din Târgu-Mureș, Paul Schuster avea să formuleze, Într-o scrisoare către
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]