3,440 matches
-
din ce În ce mai greu. D-na Brăiloiu trăia ultimele luni cu un cancer generalizat și nu putea fi nici vorbă să primească și mai ales să ia o decizie. D-na Maria Millo (noi Îi zicem Maya) avea toată voința să-mi Înlesnească, dar nu se putea face nimic. Cred că ai văzut În ziar dovada celor spuse de mine. Iată-le mai jos . Eu Însă nu am părăsit Încercarea. Cu D-na Millo sunt mai aproape și - după câteva zile - voi lua
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
și puținii oameni de știință din Flt.! V. Costăchescu a scos, pe vremuri, o „Ist. a Flt.”, dar complet Înfeudat politicește „stăpânului” Șt. Ioan. Și Artur Gorovei are una, pe care n-am văzut-o. Mulțumesc pentru legătura, ce ați Înlesnit cu d. Nichita. Până În prezent n a apelat la mine. I-am scris d-nei Bădilă, fără răspuns. Poate e-n concediu; de aceea voi interveni prin Șerban , care e mereu În legătură cu Uniunea. D-na Bădilă a fost totdeauna foarte serviabilă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dăunător. Nicotina intră În salivă. Omagiile mele doamnei și complimente de la ai mei. A făcut o impresie plăcută celor de față. Cu toată prietenia, V. Tempeanu P.S. Îmi pare rău, că, atunci când ați fost la mine, nu V-am putut Înlesni plecarea cu o mașină. </citation> <citation author=”TEMPEANU Virgil” loc=”Bft.” data=”12.I.1974”> Stimate și iubite domnule Dimitriu, Deși latinul spune: și sunt Încredințat că v-am felicitat de Sărbători, totuși, Întrucât anul acesta am primit excepțional de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la „Mărturii” și va sta și pe capul lui Horia L. să scrie ceva. Știți adresa d lui Ciopraga? L-aș ruga și pe dânsul. D-na Ungureanu Îmi scrie de-o d-nă Crăciun , inspectoare, care prin d. Băcescu - ar Înlesni tipărirea dar trebuie și ceva științific acolo. Dl. Prof. Jitaru n-ar putea să ne satisfacă aceasta? Mulțumesc pentru osteneala cu tipografia. Voi Încerca și cu Litera, căci n-aș vrea ca istoricul și activitatea Lectoratului münchenez să fie date
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
17 Mai. Râurile și pâraiele sunt întrebuințate la irigație, prin zăgăzuirea apei și stabilirea unor turbine electrice care pompează apa și o trimit după nevoie. În Uniunea Sovietică, uzinele mici sătești sunt împrăștiate în foarte multe colhozuri transformând viața și înlesnind-o. Unde era altădată întuneric și muncă chinuită, acuma e lumină și bucuria muncii. În Fevruarie 1945, Stalin a iscălit decretul pentru dezvoltarea electricității la sate. Chiar din primul an s-au creat asemenea uzine, în stațiunile de mașini și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se exprimă și să nu pretindem a impune un punct de vedere al nostru. Inteligențele sunt, în general, șubrede. Ele nu se apropie de adevăr decât printr-o serie de etape pe care trebuie să le realizeze încet-încet. Pentru a înlesni progresul spiritului, trebuie deci să se țină seama de fazele succesive ale evoluției intelectuale. Suntem la 18, la 30 și la 50 de ani, oameni cu totul deosebiți. Cele mai bune rezultate prin urmare, pentru îmbunătățirea judecății, deci și a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
energiile sărbătorii pentru a accede la sacru. Marcată calendaristic pentru colindele din cadrul obiceiurilor de iarnă, sărbătoarea „este locul privilegiat al riturilor de inițiere, care conferă virtuți virile și puterea de a procrea”. Suprapunerea temporală a fenomenului analizat cu timpul festiv înlesnește identificarea cu arhetipul, fiindcă „în sărbătoare se regăsește prima apariție a Timpului sacru, așa cum s-a petrecut ea ab origine, in illo tempore”. Intermezzo pentru ființă, sărbătoarea intervine „într-o fază critică a ritmului sezonier, atunci când natura pare a se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
internă a narațiunii populare, dimensiunea fonetică este relevantă, nu atât în sine, din perspectiva unităților constitutive și a figurilor fonetice, cât mai mult prin complementaritatea în care intră cu categorii prozodice: ritm și rimă interioară”. Muzicalitatea crescută a realizărilor artistice înlesnește intrarea în lumea arhetipală, dar poartă și amprenta individualității naratoriale, ce utilizează mijloace variate pentru a insinua și influența trăirile și participarea ascultă¬torului. Superlativul absolut construit prin repetarea adjectivului în „o pădure mare cu copaci grooșigroși” hiperbolizează dimensiunile arborilor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
regent al Băncii statului din Moscova, V. I. Kowalnitzky, domnul general A. C. Tscescko, directorul Casei, N. V. Weniaminoff, subdirectorul V. I. Iacovleff și alți funcționari, împreună cu dl. ministru Cantacuzino, consulul general P. Guérin, delegați de ministerul nostru de Externe pentru a înlesni delegației Băncii noastre relațiile cu autoritățile din Moscova, cum și de dl. colonel Iagovsky Piotra Stakiewici, trimis special din Petrograd pentru primirea noastră și însărcinat cu luarea măsurilor în vederea transportării Tezaurului din vagoane la Tezaurul statului din Kremlin. În urma acestei
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a executa ordinul, ministrul său fiind foarte jignit a se fi luat măsuri militare fără preavizul său și hotărât a mă înlocui din direcția Muzeului. Din fericire, ministrul de Război cunoscând accesele de furie ale colegului său de la Culte, îmi înlesni transportul, iar generalul Burghele, secretarul ministrului, dete ordinele cele mai formale spre a mi se pune la dispoziție vagonul militar și însoțitorii pentru Iași, unde, grație numai acestor ajutoare, am putut ajunge în ziua fixată. Aci noi complicații: măruntul, nu
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
uliței Blănăriei. Breasla blănarilor, apoi negustorii și locuitorii de pe ulița Blănăriei cer insistent Eforiei târgului Huși, Isprăvniciei județului Fălciu și Departamentului Trebilor Dinlăuntru, să fie respectate drepturile breslei, în conformitate cu prevederile așezământului. Negustorii au solicitat să se ia măsuri, pentru a înlesni negoțul („alișverișul”), în general, și îndeosebi vânzarea de zarzavaturi, produse din lapte, pește prospăt, lemne și alte produse. Pentru a pune capăt neînțelegerilor, Eforia târgului Huși atrăgea atenția Isprăvniciei asupra Jurnalului din 24 noiembrie 1852 (punctul al II-lea), care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nenorocitei lui preotese și copiilor am fost la el.](Ibidem, p. 137.) Ceilalți, tineri, licențiați în Teo logie, erau oameni cumsecade, mai ales părintele Manea, cu o nevastă plăcută și un copil mic. I-am rugat pe amândoi să-mi înlesnească petrecerea serilor așa de lungi venind pe rând, de la 7 1/2 la 8 1/2, să-mi citească din cărțile sfinte. Am început prin rugăciunile cele mai frumoase din slujba de Paști. Eram prea singură și citirea la lampa
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plimbarea spre Castelul Peleș. De aci încolo, tot mai rău, și la Predeal o adevărată aglomerare de ziduri dărâmate. Unele case țărănești însă începuseră a se cârpi și multe [erau] chiar reparate; apropierea pădurii și puțina muncă ce reclamau au înlesnit refacerea lor. Ne bucuram să trecem la granița fără barieră, strigând de trei ori Ura! Ce deziluzie! Aclamațiile noastre patriotice se opriră înaintea lemnului încă colorat cu tricolorul unguresc, care închidea șoseaua. Siliți să ne întoarcem la gară pentru viza
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
naștere și prunci părăsiți" înființat în 1841 în orașul Iași de domnitorul Grigore Al. Ghica, loc în care se află astăzi clinica universitară de obstetrică și ginecologie. De altfel, după A. Fătu, institutele de naștere sunt destinate și pentru a înlesni învățătura artei moșitului. Însă autorul concepe instruirea moașelor pământene în institute special create pentru predarea studiilor obstetricale; la intrarea în școală, candidatele în vârstă de 20-30 de ani trebuie să posede scriere și citire în limba română, prezentând actele doveditoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
a acelor săraci ce au ajuns la slăbiciunea bătrânețelor și nu mai sunt capabili a-și agonisi zilnic hrană. Ne-au determinat dar a fonda un ospiciu pentru săraci, bătrâni și infirmi, mai vârtos că prin asemeni așezământul să vor înlesni și măsuri pentru stârpirea necuviinței cerșitorilor de prin ulițe". Scopul era, evident, de asistență socială și, în oarecare măsură, de reprimare. Știm că, în acea epocă, numărul dezmoșteniților sorții era îngrijorător și avem informații despre problema permanentă a vagabonzilor infirmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
reprezentații în folosul săracilor, la care sunt îndatoriți toate trupele de teatru ce petrec în capitalie". În total, bugetul era apreciat la vreo 79 mii lei, "care cu ajutorul lui Dumnezeu, prin hărăziri binevoitoare, vor mai spori cu vreme și vor înlesni o mai mare întindere a Ospițiului". Ospiciul a funcționat cu un număr total de 40 de paturi, număr constant cel puțin până în 1868, când știm că era același. Ulterior s-a extins. La început, la ospiciul de la Galata se internau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
valoare permanentă: "boala este o "față" a bolnavului, nu poate fi separată de bolnav"; sau "diagnosticul se pune în primele cinci minute de la vederea bolnavului"; sau "examenul clinic este precumpănitor, o analiză de laborator, chiar dacă este contrarie clinicii, nu poate înlesni observația directă a bolnavului"; sau "de modul în care reușești să conduci conversația cu bolnavul depinde succesul în cazul respectiv"; ...și multe alte "vorbe" care comprimau o uriașă cantitate de adevăr. Nu avem cuvinte și, ca mine, o întreagă serie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
vibra sufletele: În toamna anului 1942 - cam la doi ani după decesul soției - împlinind 7 decenii de viață, G. Tutoveanu intervine pe lângă Voiculescu, în această epocă referent literar cu gradul de director clasa I la Direcția programelor Radiodifuziunii pentru a înlesni o conferință la radio a prietenului bârlădean sonetistul G. Costandache, într-o scrisoare inedită, publicată acum de Marius Pop în Bârladul odinioară și astăzi, 1984, p. 561, pe care o reproducem și noi : Bârlad, 15 noiembrie 1942 Grupul de scrisori
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
ce-și pretinde reexaminarea critică a trecutului, în special a trecutului spiritual. Este un studiu temeinic, realizat cu o bună metodă critică de cercetare, cu probitate științifică și nu mai puțin cu o disciplină didactică bine susținută în analiză, ceea ce înlesnește o lectură atractivă, ușoară și chiar pasionantă. Domnia sa beneficiază de un limbaj exegetic format și de un compas larg de cuprindere, orientare și selectare în vastul mate rial bibliografic existent, mizând întotdeauna pe ideile-forță ce-i slujesc demonstrației. UN DOSAR
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cu prestigiu în țară. Iar mai târziu, cine știe dacă țara s-ar fi aflat în niște împrejurări favorabile ca acele de atunci, pe când influența lui Napoleon al III-lea precumpănitoare în Europa și mult binevoitoare pentru noi, ne-a înlesnit șansa urcărei pe tronul României a Principelui Carol de Hohenzollern, în urma refuzului comitelui de Flandra. Toată corespondența și toată strădania oamenilor noștri de stat întru a dobândi un Principe străin este pe larg și documentat expusă de d. Dimitrie A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cu câteva țipete de cucoane care se speriase, să nu fi fost stropite și ele, în care caz dezastrul ar fi luat proporții mari. Dealtfel, mi-am recâștigat iute cumpătul în față mai ales a doamnei gazdă care m-a înlesnit cu vorbe bune și încurăjătoare să ies pre cât s-a putut fără mare beteșug din aceste două pățănii. Până aici, pot zice, că n-a fost nimic din cale-afară serios. Dar ceasul cel rău a sunat mai târziu, tocmai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
În solul din jur; deci betonată. Și, ca să nu scoată din uz pământ, reactorul se poate plasa sub curtea păsărilor sau cotețul porcului, adică Într’un loc deja ocupat. Un capac pe care vom avea grijă să-l montăm, va Înlesni accesul la nevoie, pentru că În timp, e vorba de ani, se adună ceva mâl; acesta se poate Împrăștia prin grădină fără probleme. Acest prim reactor poate deveni, pentru cineva mai Întreprinzător, o instalație de producere a biogazului, un subiect viitor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
să fundamentez o resursă energetică. Nu vă așteptați la detalii, pe care le pot furniza specialiștii În domeniu. Eu pot, cel mult, să mediez pentru cei interesați, un contact cu aceștia. Evident, fără obligații, pentru că eu nu urmăresc decât să Înlesnesc ceea ce mi se pare mai important, adică să privim mediul și protecția sa nu ca pe o modă, ci ca pe o necesitate, mai mult, În deplină cunoștință de cauză. “Radiosfera”, 17 iulie 1995, ora 11,14 40. Electricitate sau
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de a oferi celor ce slujeau învățămîntul, ori se pregăteau să-l slujească, posibilitatea de a cunoaște, printr-o prezentare sintetică, principalele direcții manifestate în teoria pedagogică a acestui secol, ca și progresele realizate în organizarea învățămîntului. Urmăream să le înlesnim slujitorilor școlii extinderea orizontului pedagogic, înțelegerea atît a complexității fenomenului educațional, cît și a posibilității multiple de interpretare și realizare. Ediția din 1983 poartă însă pecetea acelor ani o exacerbare a meritelor unei anumite concepții filosofice și pedagogice și un
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
adolescenților, autorul Școlii active cerea să se pornească de la nevoia pe care ei o simt de a se organiza în grupuri coerente. Aceasta înseamnă a organiza clasa într-o societate în miniatură, mai mult sau mai puțin autonomă, care să înlesnească colaborarea elevilor în asigurarea bunului mers al grupului din care fac parte. Sistemul de educare prin autonomia școlarilor corespunde spiritului școlii active de a pune pe copil în contact nemijlocit cu viata. Apărea însă o nouă problemă: aceea a rolului
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]