2,611 matches
-
mă fac doctor? Sunt mulți oameni care își schimbă radical profesia la un moment dat, nu? Și, dacă stau să mă gândesc, dintotdeauna am avut dorința asta instinctivă de a-mi ajuta semenii. În mod sigur am o calitate specială înnăscută, pe care doctorița asta a văzut-o dintr-o privire. Altfel, de ce ar fi venit glonț la mine să-mi sugereze că ar trebui să mă înscriu la medicină? Doctor Rebecca Bloomwood. Baroneasa Rebecca Bloomwood, Doctor și MBE. Dumnezeule, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Anuarul pentru israeliți (vol. IV, 1881, pp. 1-29). Încercând să explice concluzia lui Barasch, E. Schwarzfeld făcea Într-o notă următorul comentariu : „Singurul motiv real ni se pare acela ce-i azi de toți recunoscut, blândețea și spiritul de toleranță Înnăscut românului neaoș” <endnote id="(778, p. 46)"/>. Totuși, după doar câțiva ani, Elias Schwarzfeld și-a schimbat substanțial opinia : „Evreilor [le] era mai mult tolerată șederea” În Țările Române, ei nebene ficiind propriu-zis de „o toleranță obștească religioasă” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fizionomiile naționale” <endnote id="(238, pp. 216-217)"/>. Chiar și la sfârșitul secolului al XIX-lea, antropologul Cesare Lombroso a Încercat să demonstreze - cu pretenții științifice - că nasul mare și Încovoiat este un stigmat fizionomic ce-l caracte- rizează pe „infractorul Înnăscut”, pe Homo criminalis <endnote id="(820)"/>. Lucrarea de față nu este un studiu de antropologie fizică, ci culturală. Dar chiar dacă nu măsurătorile antropometrice sunt scopul ei, merită să deschid aici o paranteză. Arthur Koestler susținea că există o „credință populară
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cât doi greci, un grec cât doi armeni, un armean cât doi nobili din Poltava [ucraineni]”) <endnote id="(3, pp. 71-72)"/>. Pentru alte proverbe similare, vezi capitolul „Caracteristici etnice și etice”. „Evreul nu și-a Însușit Înșelăciunea, ea Îi este Înnăscută” - susține un proverb rutean, Înrudit cu unul polonez : „Evreul este Înșelător de când e el” <endnote id="(3, p. 70)"/>. Fiind deștept și bun afacerist, evreul este, de asemenea, greu de păcălit : „Dacă vrei să Înșeli un evreu - spune un proverb
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În somn adânc, Împreună cu noua sosită” <endnote id="(439, p. 86 ; 130, p. 672)"/>. Și Într-un poem al lui Octavian Goga, intitulat Cade o lacrimă (1913), hrăpărețul hangiu jidov - „jupânul Barbă- Putredă” - Își numără noaptea banii. Așa-zisa zgârcenie Înnăscută a evreului transpare și Într-o nuvelă În care I.L. Caragiale Își exersează umorul negru, Pastramă trufanda, o povestire despre calicul Aron, „un ovrei negustor”. Vorba fiului dramaturgului : „În București bani nu mai au decât jidanii”, cum Îi scria În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
desigur, și când dai printre evrei de câte-un prost, apoi acela e prost din cale afară, contrabalansând deșteptăciunea celorlalți, ca Într-o blestemată compensație” <endnote id="(638)"/>. Din nou, un stereotip aparent pozitiv se dovedește a fi negativ. Atribute Înnăscute sau dobândite ? În 1892, Moses Schwarzfeld Încerca să demonstreze că inteligența pusă pe seama „evreului imaginar” ar fi, de fapt, o trăsătură autentică a „evreului real”. În acest sens, În studiul său de „psichologie populară”, el aducea câteva argumente mai mult
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mea ține de domeniul evidenței. Principalul motiv al resemnării și pasivității evreilor era legat de condițiile istorice În care a trăit acest popor În diaspora, În ultimele două milenii. Spaima paralizantă de care suferea evreul era un defect „dobândit”, nu „Înnăscut”. Cea mai bună dovadă este faptul că, odată cu dispariția condiționărilor istorice, a dispărut și „proverbiala frică a evreilor”. Faptul că Israelul are astăzi una dintre cele mai puternice și mai eficiente armate din lume este un exemplu concludent. 3. Evreul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Carmen de Iudaeis), o satiră care nu conține nimic altceva decât o sută de vicii ale evreilor, enumerate fără nici un comentariu. Printre ele se găsesc vreo patru atribute privind prostia evreilor și de două ori mai multe privind viclenia lor Înnăscută (682, p. 33). Cu alte cuvinte, pentru renascentistul polonez, evreul nu ar fi „inteligent, dar viclean”, ci „prost și viclean”. 712. Cronici și povestiri românești versificate (sec. XVII-XVIII), ediție Îngrijită de Dan Simonescu, Editura Academiei Române, București, 1967. 713. Pamfil Bilțiu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care aspiră la lucruri sublime. Cum lucrurile de factura asta nu prea se fabrică în lumea ei putredă, ea obișnuiește să spună : Ea îl cunoaște pe Tudor Vladimirescu (Emanoil Petruț) și se dovedește capabilă să-l aprecieze. Dar, deși înțelepciunea înnăscută îi spune că el nu e pentru ea, că e acolo într-un scop mai înalt acela de a aduce cu un pas mai aproape de împlinire toate aspirațiile și calitățile poporului (adică o grămadă de calități și de aspirații) , inima
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
să se consume în interludiile filmului secvențe construite din aceleași imagini supraimpresionate cu fețele lor schimonosite în urlete care nu se mai aud, angoasa lor trecînd în muzica Adei Milea.) și bineînțeles că nu-și acceptă soarta ca niște victime înnăscute : pînă la final caută soluții. Aici trebuie lăudat în primul rînd instinctul de entertainer al lui Pintilei. Nu i-am văzut piesa pe scenă (a montat-o el însuși, la Green Hours, cu aceiași actori : Iulia Verdeș și Cristi Petrescu
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și ea cu Sheba. Sheba nu e un monstru, ci o victimă, dar, ca și personajul interpretat de Julia Roberts în Closer (o altă adaptare făcută de Patrick Marber, chiar după o piesă de-a lui), e așa o victimă înnăscută încît nu poți să simți prea multă compasiune pentru ea. Unii spectatori vor spune că nu poți să simți nici o compasiune pentru nici un personaj (cu excepția soțului) și că Jurnalul unui scandal e doar o povestioară sordidă despre două nebune. Dar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
urși pentru a-i distra pe oameni și pentru asta primeau bani. Ulterior au devenit fierari, pieptănari (prelucrau osul și cornul, confecționând piepteni și alte obiecte), ciurari (prelucrau piei de animale și confecționau ciururi și site) și lăutari. Acest dar înnăscut se întâlnește și în comunitatea Filadelfia, Buzău, sau mai bine zis, numai în această comunitate, ei cântând cu dragoste și din toată inima, participând oriunde sunt invitați: programe speciale, nunți, înmormântări, evanghelizări etc. În încheierea datelor despre această etnie, doresc
Rănit de oameni ... vindecat de Dumnezeu! by Ionel TURTURICĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91603_a_93002]
-
Simenschy (lingvisticăă. Melomană și înzestrată cu un talent deosebit, continuă să cânte la pian cu pasiune, în timpul liber, toată viața. Momentul de cumpănă dinainte de război va aduce schimbări neașteptate. Tânăra absolventă se poate înscrie la Medicină, urmându-și astfel vocația înnăscută. Va urma cursurile Facultății din Iași, în anii atât de grei ai războiului, 1940-1946, lucrând paralel în spital - ca infirmieră - pentru a putea răzbi împreună cu mama sa, Maria, ființă aleasă, de o rară gingășie sufletească, excepțională pianistă, interpretă măiastră a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și toate acele glume intime care constituie codul secret al familiilor fericite. Cu toate acestea, era extrem de sever În materie de comportare și Înclinat să facă remarci usturătoare când se supăra pe un copil sau un servitor, dar omenia lui Înnăscută Îl Împiedica să-l jignească cu adevărat pe Osip când Îl certa fiindcă nu pregătise cămașa care-i trebuia, la fel cum, știind din experiența proprie că orice băiat are mândria lui, asprimea mustrărilor lui se domolea, având drept urmare o
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
să-mi explic. În general, mă urnesc greu, nu mă hotărăsc, cu una cu două, să fac un anumit lucru. Nici la cărțile ei poștale (erau întotdeauna cărți poștale, nu scrisori) nu i-am răspuns. Din lenea de a coresponda, înnăscută probabil, în ce mă privește, din neglijența cu care îi tratăm adeseori, în chip absurd, pe puținii oameni apropiați nouă. În orice caz, sigur nu din prudență, nu de teamă. Domnișoara Mica a fost și a rămas legionară convinsă. În timpul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
amintesc de câteva șederi la Snagov în doi, numai cu tata, mai ales de cele de la sfârșitul anilor ’70. Veneam, de obicei, iarna, ca să facem focul în casă, să se mai încălzească pereții. Mai tânăr pe atunci, tata, un gospodar înnăscut, era încă în putere și foarte activ: făcea de toate, inclusiv mâncare, mă servea și îmi crea toate condițiile ca eu să scriu. În acei ani lucram la Spațiul în literatură. Țin minte două asemenea conviețuiri de trei-patru zile - adevărate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
în final, decât o însemnătate minoră. Filozofia însăși e nefilozofică dacă rămâne la stadiul speculativ, oricât de remarcabil, oricât de profund. Toate speculațiile asupra posibilității și condițiilor cunoașterii, asupra formelor sensibilității și categoriilor a priori, asupra chestiunii dacă ideile sunt înnăscute sau dobândite etc., toate acestea au importanță numai fiindcă din felul cum sunt rezolvate decurg anumite consecințe de conduită practică, adică o morală și o înțelepciune. Finalitatea filozofiei e aceasta ; nu poate fi decât aceasta. Fără asta nu e filozofie
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
iubire, care a fost mereu vulgarizată, mai ales cea dintre creatori. Mă gândesc la poetul nostru național și iubita lui, poeta. Relația lor de iubire a fost trivializată, cuvintele schimbate între ei, plasate jos de tot. René, cu finețea lui înnăscută, mi-a dăruit imediat cartea lui Stendhal despre iubire, scrisă în anii când se îndrăgostise de Mathilde Debrowski, pe care el o numea Methilde, vrând să transcrie prin asta dulceața dialectului din nordul Italiei. Stendhal a fost refuzat, devenind un
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
tabelele de la primărie, o făcea de cele mai multe ori după bunul lui plac. Președintele Cooperației era un om lingușitor și lunecos, cu puțină carte. Avea o diplomă de zece clase, cumpărată, pentru a putea ocupa funcția de președinte. Avea un talent înnăscut în a se descurca în orice împrejurare și multe relații la județ. Adeseori dădea aceste produse doar cui voia. Deși era obligat să aducă tabelele la primărie pentru a fi contrasemnate, nu făcea acest lucru, profitând de neștiința noastră. Distribuirea
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
pentru curățenie. Nu o deranja câtuși de puțin faptul că era mizerie și deranj peste tot. Prezența ei volubilă umplea într-un fel plăcut tot spațiul unde se afla. Părintele nu era indiferent față de cei care conduceau. Avea o smerenie înnăscută și o doză mare de bun simț, care îl făceau să stea însă mai la distanță, îndrăznind arareori să intre în biroul primarului. „Se vede că e foarte importantă discuția pe care dorește să o avem, de a venit dis
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și la Canalul Dunăre-Marea Neagră. Lucrările înaintau cu o viteză uluitoare. Era în anul de glorie comunistă 1988, toamna. În ușa primăriei, m-a întâmpinat în acea zi secretarul. Avea un zâmbet reținut, abia perceptibil, care ascundea ceva din îngâmfarea înnăscută ce i se citea mereu pe figura colțuroasă, blondă, roșcată, de om spân. Ce mai faceți, tovarășa secretară? Nu-mi spunea niciodată tovarășa primar. De fiecare dată când mă privea, în colțul buzelor subțiri îi încolțea un zâmbet ironic ce
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
oriunde mergi”. 180 Merg, am răspuns, încercând să-mi ascund bucuria, dar mai ales foamea! Mă simțeam bine în compania celor doi. Cel care conducea mașina, Cotoi, președintele de la Cooperație, avea o spinare flexibilă, ca la mâțe, și un talent înnăscut de a le face pe plac șefilor. Era atât de lunecos încât, deși toată lumea știa că este plin de bani câștigați din afaceri dubioase, totuși felul lui de a fi lingușitor și săritor la orice chemare era pe placul tuturor
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
și, la urmă, al nostru Giovanni. Despre copilăria lui Giovanni Calabria știm prea puțin. E ușor de imaginat că și-a petrecut-o în mod normal, poate cu o anumită pasiune pentru slujbele religioase și o înclinație, am putea spune înnăscută, pentru viața preoțească. El însuși va povesti că îi plăcea «să joace altărașul». Nimic de extravagant pentru copiii timpului său, care frecventau zilnic biserica și rămâneau fascinați de fastuozitatea slujbelor sfinte. Giovannino împodobea un altăraș, cu două candele și vreo
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
să devin preot!», va mărturisi don Calabria religioșilor săi. Cu certitudine nu a fost împins la această misiune pentru că ar fi fost un leneș ori vreun incapabil să-și caute vreun alt rost în viață. Preoția era pentru el ceva înnăscut, un veșmânt făcut anume pentru el și, din acest motiv, toate celelalte activități îi erau străine. El trebuia să devină preot, o simțea în sufletul său. Dar ce trebuia să facă? Pentru a deveni preot trebuia să studieze, să dispună
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
el la dezvoltarea Operei prietenului său don Calabria. Maestru experimentat al atelierului de mecanică a fost și fratele Massimo Besozzi. Avea o bună pregătire teoretică și practică, dobândită în mulți ani ca șef tehnic specializat al arsenalului militar și o înnăscută genialitate artistică. A lăsat ca semne ale artei sale o mulțime de mici capodopere, care împodobesc Casa din San Zeno in Monte. În genere, lucrările care se realizau în ateliere erau pentru nevoile casei. Abia după război don Calabria a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]