2,243 matches
-
vorbind cu pacientul până ce se lămuresc asupra cauzelor. întrebarea care apare la sfârșitul acestui lanț de abordare a durerii este: oare după ce personalul medical a înțeles cauzele, explică acest lucru pacientului pentru a-i da un sens durerii ce îl înspăimântă parțial tocmai prin necunoașterea cauzelor și a semnificațiilor pe care le poartă? Apar și formulări care subliniază distanța dintre personalul medical și pacient. Personalul medical este cel care înțelege semnificația durerii alege între durerile reale, ce trebuie tratate, și cele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care o auzi frecvent, mai ales în relație cu copiii mai mici. „îți face doamna doctor injecție dacă plângi!”, „îți taie popa limba dacă mai vorbești urât!”, „vine lupu!”, sunt aparent expresii nevinovate și adulții se amuză, în timp ce copiii se înspăimântă! Simțul umorului copilului este altul decât al adultului, este în acord cu nivelul lor de dezvoltare cognitivă. Spaima și nesiguranța care o induc părinții folosind amenințările îl fac pe copil, pentru moment, „cuminte”. Mama care a amenințat (sau educatoarea, sau
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pot fi și prin gesturi. Atunci când cuprins de furie adultul nu-l lovește pe copil, dar lovește în obiecte, în pereți, în masă, trântește, se apleacă spre copil cu o față schimonosită de mânie sau face gesturi furioase, aceste gesturi înspăimântă și induc o stare de teroare copilului. Terorizarea copilului: crearea unor sentimente intense de spaima copilului. Acest lucru poate fi făcut lăsând copilul pradă acelor situații de care știi că îi este frică: întunericul, zgomote intense (tunete, tunsul ierbii cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
copilului și sentimentul că nimeni nu îl apără, că e părăsit de toți cei care ar trebui să îl protejeze; ignoranța specifică vârstei, dublată de sentimentul că adultul știe ce face și că el, copilul, trebuie să accepte chiar dacă îl înspăimântă. Abuzul sexual, în mod obișnuit se dezvoltă într-un proces treptat, în care agresorul găsește oportunități pentru a intra tot mai mult, progresiv, în contacte promiscue cu copilul. în urmă cu câțiva ani, televiziunea prezenta cazul unei fetițe de 12
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
un sindrom de stres posttraumatic ușor de recunoscut prin aceste crize ce apăreau imediat ce nu găsea, pierdea ceva sau când i se reproșa ceva. Pentru educatoare crizele Aureliei nu aveau nici o cauză, nici o logică și așa cum am mai spus, le înspăimânta. Ele nu-și dădeau seama că spaima Aureliei era mereu trează și că orice situație reală care semnifica „vinovăție”sau „pierdere”era de nesuportat și declanșa aceste crize de disociere de situația reală, când evenimentul traumatic, catastrofic irumpea în cotidianul
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
stare de intimidare și de constrângere, de teamă și insecuritate, o psihoză de teroare", termenul teroare semnificând o stare de mare teamă. El derivă din verbul latin terrere care înseamnă a tremura sau a cauza tremuratul, iar verbul deterrere a înspăimânta. Termenii teroare și terorism au apărut în perioada 1793 1798 în contextul Revoluției franceze, în cursul căreia, pentru a se putea impune, conducătorii revoluționari au recurs în mod sistematic la metode bazate pe teroare. Având drept obiective intimidarea și constrângerea
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Revoluției franceze, cea care a deschis calea triumfală a tuturor revoluțiilor) și ceramici... populare, vorba unui glumeț poet, ochioasele ceramici glazurate din (dispărutele) bîlciuri, monumentul independenței de la Iași, vis-à-vis de clinica dermatologică, ne înfioară prin aerul lui corcit și ne înspăimîntă pașii în clipele cînd pașii vor să caute celălalt Iași, ca și dispărut. Eclectism stînjenitor. Planurile masive ale poalelor (singurele, poate, atestînd oarecum talentul), formele edulcorate ale mîinilor și capului, fîlfîiala incontinentă a drapajului din spate, totul pe un soclu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în temă, nu ezita să iei din raft Timpul regăsit al lui Proust (1871-1922), pigmentatul bestiar al foștilor companioni, acum expunîndu-se dezarmați ochiului sagace al oricum invertitului amic. Impresionismului trandafiriu-sudic al Timpului pierdut îi ia locul un expresionism frisonat-nordic: "Te înspăimînți cînd te gîndești la tot timpul scurs pînă a ajunge la o astfel de revoluție geologică a feței, pînă a putea vedea ce eroziuni s-au produs de-a lungul nasului, ce aluviuni enorme pe marginea bujorilor ce înconjurau fața
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
restrânsă semnificativ a straniului creștin sunt tot atâtea elemente reperabile și în legendele sfinților-martiri, și în romanele populare rezultate din contaminarea diverselor tradiții. În genere este un fapt constatat că poporul citește și iubește aceea ce-l ațâță sau îl înspăimântă într-un mod covârșitor. Și cu atât mai mult când e vorba a găsi o deslușire pentru vecinica cimilitură a vieții: moartea. Starea sufletului după ieșirea din trup interesa și interesează mai mult decât orice, și descrierea iadului și a
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și am reflecta la numărul extraordinar de creaturi și la cantitatea de resurse și materiale pe care fiecare dintre noi o expropriază și o consumă În decursul vieții pentru a se perpetua stilul risipitor de viață, probabil că ne-am Înspăimânta de acest masacru. Nu este de mirare că atât de mulți oameni din Întreaga lume se uită la consumul nostru desfrânat și ne văd ca pe o cultura a morții. Dar asta este tot ce suntem? Unii critici ai aventurii
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
certitudine, ci o opțiune, pe care o voi justifica. Există numeroase dispute în privința analizei verbelor psihologice. În general, se recunoaște că aceste verbe au un comportament eterogen și pot fi incluse cel puțin în două clase: frighten 'a speria, a înspăimânta' vs fear 'a se teme, a se speria', în engleză, sau preoccupare 'a preocupa' vs piacere 'a plăcea', în italiană, primul membru al perechii fiind, în ambele cazuri, cauzativ. Croft (1993, apud Levin și Rappaport Hovav 2005: 22) menționează că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de vedere aspectual este realizat ca subiect. Grimshaw (1990: 33) definește argumentul extern 55 ca fiind argumentul cel mai proeminent în cele două dimensiuni. Argumentul extern este ultimul care primește rol tematic. Verbele (cauzative psihologice) ca frighten 'a speria, a înspăimânta' nu au argument extern: argumentul cel mai proeminent tematic este Experimentatorul, iar argumentul cel mai proeminent aspectual este Cauza. În aceeași situație sunt și verbele inacuzative, care nu au argument extern: nu există un argument care să fie cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
realizat în 1816-1817 un recensământ care conține informații referitoare la numărul locuitorilor și la structura etnică a populației. Nici aceste date nu pot fi considerate complete: de exemplu, ispravnicul ținutului Orhei și Lăpușna consemna că „numeroși săteni, văzând această scriere, înspăimântându-se, au început a fugi de prin sate și a se dosi”. Din datele recensământului rezultă un număr total de 96.526 de gospodării, cu 482.630 de suflete, din care 83.848 de gospodării cu 419.240 de locuitori
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Închisorii, Crișan s-a spânzurat cu nojițele de la opinci. Horea și Cloșca au fost trași pe roată, la Alba-Iulia, pe locul numit ,,Dealul Furcilor”, În fața mulțimii de iobagi, aduși cu sila. Nobilii gândeau că-n acest fel, iobagii se vor Înspăimânta și nu se vor mai răscula. Horea a murit ultimul, spunând: ,,Mor pentru popor”. Cuvinte: iobag = țăran fără pământ, obligat să muncească pe moșia nobilului; nobili = În trecut, stăpâni ai pământului; robi ai pământului = iobagi obligați să muncească pe pământul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
la Sine și umplând bisericile Sale. Și ceea ce e uimitor este că pogorând la moarte ca om, a făcut de nimic vorbăria făloasă a înțelepților despre idoli. Căci a cui moarte a alungat demonii? Sau de moartea cui s-au înspăimântat dracii, ca de a lui Hristos?24 De aceea unde se rostește numele Mântuitorului, de acolo se alungă orice demon. Și cine a smuls așa de desăvârșit patimile sufletești din oameni, încât desfrânații s-au făcut feciorelnici, ucigașii n-au
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
A luat pentru mine toate cele cuvenite firii mele”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la vânzarea lui Iuda, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 76) „Trebuie să ne minunăm și să ne înspăimântăm de măreția Întrupării care depășește orice înțelegere. Gândește-te ce lucru mare ar fi să vezi că se coboară soarele de pe cer, că aleargă pe pământ și că trimite razele sale tuturor celor de aici. Iar dacă s-ar întâmpla
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
-te ce lucru mare ar fi să vezi că se coboară soarele de pe cer, că aleargă pe pământ și că trimite razele sale tuturor celor de aici. Iar dacă s-ar întâmpla aceasta cu luminătorul acesta ceresc, toți s-ar înspăimânta văzând o astfel de minune. Gândește-te și socotește acum ce lucru mare este să vezi că Soarele dreptății sloboade din trupul nostru razele Sale și luminează sufletele noastre”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la ziua Nașterii Mântuitorului nostru
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Domnul vom fi (I Tes. 4, 17). Iar faptul că ucenicii sunt loviți de spaimă, deși văd venind pe Domnul, și că ei se află în osteneală și priveghere arată că El va veni ca Judecător pentru toți și va înspăimânta pe toți, chiar și pe cel drept, fiind și el încercat, ca prin foc, deși vede mai înainte pe Cel ce va veni, și nu se va obosi în ostenelile pentru virtute, ci se va hrăni prin trezvie și bună
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
afirmă valorile mișcărilor moderniste anterioare, care se vor potenta în sinteză integralista. Că eseist, S. se remarcă printr-o viziune lucida, echilibrând șocul paradoxurilor aparente și percutanta asocierilor cu totul insolite. Temperamental, poetul este un spirit neliniștit, sedus și totodată înspăimântat de modernitate, câștigat de poezia marilor orașe, de elanurile și ritmurile constructiviste, de spectacolul eclatant al tehnicii, în care vede un nou tip de sublim al umanului. Dar seducția modernității nu atenuează amărăciunea ,,conștiinței nefericite” a omului, care se vede
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
vieții precum pasărea aceea ce stă și se leagănă pe firul de telefon. Cu penele ude stă martoră vijeliei de afară. O surată plecase să se adăpostească. În loc de rămas bun îi cântase un imn de pieire. Bicicliștii zornăiau în metal înspăimântați de haosul primordial în a cărui concert natura era primul solist. Pe o bancă în parc o nepoată privea admirativ un bunic. Lumea alerga spre case, pomii trosneau cumplit într-o veșnică penitență. Fluiera vântul în somn și ridicase brațele
FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Coman Octavian () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2333]
-
din nou în 1968. Ei vor provoca din nou războiul civil împotriva protestanților, represiunile asupra armatei engleze, resuscitînd în cele din urmă același cerc vicios din 1916; anume, acel mecanism de solidaritate în virtutea căruia o masă de oameni, la început înspăimîntată de către proprii extremiști, sfîrșește prin a se identifica cu aceștia, deși nu le împărtășește și țelurile.376 Fenomenul irlandez contrazice interpretările admise de emergența micro-naționalismelor europene. În general, este considerat ca fiind tardiv, de vreme ce se manifestă abia la mijlocul secolului al
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
suspecte, Însă, după cum ne previne J. Piaget, documentul nu este adevăr, ci existență. Îndoiala rămîne o normă de conduită În reconstrucția istorică, iar istoricul poate fi definit și ca un profesionist care Își pune permanent Întrebări. Horațiu spunea că urmele Înspăimîntă (vestigia terrent). În deceniile de totalitarism am avut „teroare oriunde, rezistență pe alocuri” (Andi Mihalache). Trecutul este detonatorul prezentului, iar istoricii, cînd tac, se fac vinovați de complicitate la nefericirea colectivă (Ovidiu Pecican). Daniel Nazare Aurora LIICEANU, Rănile memoriei. Nucșoara
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
corporale similare cu cea din anorexia nervoasă (35). Unii pacienți pot omite insulina pentru a induce episoade cetozice ca modalitate de a rezolva unele situații conflictuale, cu intenții suicidare sau ca „strigăt după ajutor”, în timp ce alții pot fi atât de înspăimântați de hipoglicemie încât preferă să stea pe glicemii mari. Nu trebuie neglijat faptul că unii pacienți pur și simplu nu au înțeles sau nu respectă tehnica de injectare sau de ajustare a dozelor de insulină (30, 31, 33). Dozele insuficiente
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
a lovi pe inamic drept în inimă" [8, p. 239]. Marea Britanie după căderea Franței După căderea Franței, Marea Britanie era singură în fața inamicilor, dar nu se speria. Deși Churchill scrie că "Marea Britanie era la ananghie", el însuși adăuga că "nu se înspăimânta". Istoria îi transmitea un sentiment tonic de invincibilitate a insulei: "De aproape o mie de ani Britania nu mai văzuse pe teritoriul ei focul unei tabere străine" [1, p. 317]. Un sentiment tonic îi mai produceau lui Churchill "cele douăzeci și cinci
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
4). Afirmația că piatra fusese „rostogolită” înseamnă că la intrarea în mormânt se afla o piatră circulară. În Palestina iudaică din antichitatea târzie, 80% dintre uși erau dreptunghiulare; numai 20% erau rotunde. Descoperirea mormântului deschis și gol le va fi înspăimântat pe femei, în special pe Maria, mama lui Isus, când i-a fost dat de știre, pentru că aceasta însemna evident că trupul lui Isus fusese mutat în altă parte. Isus a murit vineri, așa că duminică era a treia zi de la
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]