5,014 matches
-
mediul înconjurător. ... 2.1.1.3. Formă sub care substanță chimică este introdusă pe piată: substanță, preparat, produs 2.1.1.4. Concentrația substanței chimice în preparatul sau produsul introdus pe piată (dacă este cunoscută) 2.1.2. Domeniile de întrebuințare: a) industrie; ... b) fermieri/agricultori și meserii calificate/artizani; ... c) folosit de public în general. ... 2.1.3. Identitatea utilizatorilor substanței chimice (dacă sunt cunoscuți) 2.2. Producția estimată și/sau importurile pentru fiecare întrebuințare sau domeniu de întrebuințare 2
HOTĂRÂRE nr. 1.300 din 20 noiembrie 2002 privind notificarea substanţelor chimice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146454_a_147783]
-
2.1.2. Domeniile de întrebuințare: a) industrie; ... b) fermieri/agricultori și meserii calificate/artizani; ... c) folosit de public în general. ... 2.1.3. Identitatea utilizatorilor substanței chimice (dacă sunt cunoscuți) 2.2. Producția estimată și/sau importurile pentru fiecare întrebuințare sau domeniu de întrebuințare 2.2.1. Producția totală și/sau importurile exprimate în tone pe an: a) primul an calendaristic; ... b) următorii ani calendaristici. Pentru substanțele chimice produse în afara teritoriului Uniunii Europene și pentru care, în vederea notificării, notificatorul a
HOTĂRÂRE nr. 1.300 din 20 noiembrie 2002 privind notificarea substanţelor chimice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146454_a_147783]
-
de întrebuințare: a) industrie; ... b) fermieri/agricultori și meserii calificate/artizani; ... c) folosit de public în general. ... 2.1.3. Identitatea utilizatorilor substanței chimice (dacă sunt cunoscuți) 2.2. Producția estimată și/sau importurile pentru fiecare întrebuințare sau domeniu de întrebuințare 2.2.1. Producția totală și/sau importurile exprimate în tone pe an: a) primul an calendaristic; ... b) următorii ani calendaristici. Pentru substanțele chimice produse în afara teritoriului Uniunii Europene și pentru care, în vederea notificării, notificatorul a fost desemnat ca reprezentant
HOTĂRÂRE nr. 1.300 din 20 noiembrie 2002 privind notificarea substanţelor chimice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146454_a_147783]
-
b) următorii ani calendaristici. ... 2.3. Metode recomandate și măsuri de precauție cu privire la: 2.3.1. Manipulare 2.3.2. Depozitare 2.3.3. Transport 2.3.4. Incendiu (natură gazelor de combustie sau de piroliza, în cazul în care întrebuințările presupuse justifica această) 2.3.5. Alte pericole, în special reacțiile chimice cu apă 2.4. Măsurile de urgență în cazul împrăștierii accidentale a substanței 2.5. Măsurile de urgență în cazul vătămării persoanei (de exemplu, otrăviri) 2.6. Ambalare
HOTĂRÂRE nr. 1.300 din 20 noiembrie 2002 privind notificarea substanţelor chimice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146454_a_147783]
-
variabil de subunități de intervenție. Articolul 4 Mărimea grupărilor operative și a subunităților de intervenție, precum și alimentele până la care forțele pot acționa în afara zonei de competență, în situațiile prevăzute la art. 2 și 3, se stabilesc și prin Hartă cu întrebuințarea forțelor și mijloacelor brigăzii și grupului de pompieri militari, întocmită pe baza Regulamentului privind intervenția marilor unități, unităților și subunităților de pompieri militari și se aprobă de către comandantul Corpului Pompierilor Militari. PRIM-MINISTRU VICTOR CIORBEA Contrasemnează: --------------- p. Ministru de interne
HOTĂRÂRE nr. 637 din 6 octombrie 1997 privind aprobarea zonelor de competenţa ale brigazilor şi grupurilor de pompieri militari. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119372_a_120701]
-
de irigații cu ape uzate, neepurate sau insuficient epurate. ... 2. În zona III A de protecție hidrogeologica: a) toate activitățile menționate că restricții pentru zona III B de protecție; ... b) amplasarea de unități zootehnice, abatoare; ... c) depozitarea pe sol și întrebuințarea de stimulenți de creștere, substanțe fitosanitare pentru protecția plantelor și pentru lupta împotriva dăunătorilor în agricultură și silvicultura; ... d) amplasarea de stații de epurare și infiltrare de ape reziduale; ... e) amplasarea de locuințe, spitale, stațiuni turistice, chiar dacă dispun de canalizare
HOTĂRÎRE nr. 101 din 3 aprilie 1997 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117665_a_118994]
-
Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 (1) Prezenta lege stabilește normele privind formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice. ... (2) Constituirea resurselor financiare publice se face pe seama impozitelor, taxelor, contribuțiilor și veniturilor nefiscale, prelevate de la persoane juridice și fizice, cu luarea în considerare a potențialului economic
LEGE Nr. 72 din 12 iulie 1996 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114450_a_115779]
-
se face cu respectarea strictă a legii, în condiții de eficiență socială și/sau economică. (3) Constituirea, repartizarea și utilizarea resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice, denumite în continuare resurse financiare publice, precum și păstrarea și întrebuințarea mijloacelor materiale și bănești ale sectorului public se controlează de către Curtea de Conturi, Ministerul Finanțelor și alte organe împuternicite de lege. ... (4) Resursele financiare publice se constituie și se gestionează printr-un sistem unitar de bugete, si anume: bugetul de
LEGE Nr. 72 din 12 iulie 1996 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114450_a_115779]
-
publice interne și a datoriei publice externe directe a statului, precum și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și pentru credite externe primite de către alte persoane juridice. ... Articolul 48 Controlul preventiv și ulterior asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și asupra modului de gestionare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale se efectuează de către Curtea de Conturi și de către celelalte organe de stat, potrivit legii. Articolul
LEGE Nr. 72 din 12 iulie 1996 privind finanţele publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114450_a_115779]
-
valori ce se încadrează în domeniul impus pentru această clasă de materiale compozite. Diferențele înregistrate de valorile rezistenței la dezlipire sunt determinate de compoziția stratului fibros al MN. Pentru compozitele din grupa I s-au folosit fibre textile la prima întrebuințare, în principal fibre tip lână, care au lungimea mai mare. Lungimea mai mare a fibrelor permite realizarea unui număr mai mare de contacte și încâlciri între fibrele din masa stratului fibros, conducând în final la o creștere a rezistenței acestuia
COPOLIAMIDE SINTEZĂ, PROPRIETĂŢI, APLICAŢII by MĂDĂLINA ZĂNOAGĂ () [Corola-publishinghouse/Science/685_a_976]
-
a fost dovedit experimental subliniindu-se interrelația între gândire și limbaj, raportate la mecanismul emisie-recepție a bolnavului, cum arată unii autori (1964) căci: „Întrucât forma de materializare e gândirii cuvintele este modificată, este firesc ca și procesul care rezultă din întrebuințarea acestora să fie tulburat” precizează C. Păunescu și colaboratorii (1976). Autoarea, Tatiana Slama-Cazacu, ne comunică rezultatele unor multiple experiențe privitoare la relația intelect-limbă. Varietatea sistematizărilor lexicale spune autoarea în funcție de vârstă este provocată de elasticitatea semantică a cuvintelor la diferite vârste
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
parte din fondul național, de care dispun toți cetățenii, la fel ca și capodoperele artistice sau realizările tehnicii. Dar trebuie să remarcăm că în timp ce operele spiritului și ale tehnologiei moderne, odată produse trebuie asimilate, folosite, fără nici o modificare, modul de întrebuințare fiind același pentru toți, limba, trecând printr-o conștiință, poartă elemente originale, exprimând sensibilitatea și intelectual fiecăruia. Ea reprezintă funcționarea unui „eu”. Limba arată formele verbale prin care ne exprimăm nevoile, ideile, sentimentele dobândite din cea mai fragedă vârstă și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
un popor tânăr, cari au nevoie de a progresa repede, trebuie să se folosească în scriere de un instrument simplu și ușor.” Cu o argumentare similară își motivează A. Scriban, în prefața la cunoscutul său Dicționar al limbii românești, 1939, întrebuințarea unui singur semn: litera î, pentru sunetul î: „Litera î (pe care Academia o susține numai fiindcă Român vine din Roman) e tot una cu î și încurcă învățarea limbii românești. Principiul științific e un sunet, o literă”. (p. 51
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și cuvântul era la Dumnezeu și cuvântul era Dumnezeu." Dar termeni precum pământ, mormânt, jurământ, a plânge, a râde, râu ("Vecinic este numai râul: râul este Demiurg", " De plânge Demiurgos doar el aude plânsu-și") etc.? Spre deosebire de recurgerea la litera î, întrebuințarea generalizată a literei î: a. reprezintă sunetul î, indiferent de origine: cânta (< cantare), a râde (< ridere), vânt (< ventus), fântână (< fontana), adânc (< aduncus); b. reflectă, într-o serie de structuri, continuitatea latină-română în sensul i + n/m > î (n/m); iar
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fâșș!): de aici verbe precum a fâșâi, a zvârli, a vâjâi etc.); -î sufix al infinitivului unor verbe postsubstantivale: izvor ® a izvorî etc.). 4. Din perspectiva principiului „străinătății” (occidental-romanice)...; italienii, francezii, spaniolii ar fi nedumeriți - s-a susținut - că, datorită întrebuințării literei î, nu l-ar regăsi în cuvintele pâine, câine, pe a originar, cunoscut din propriile limbi: pane, paine; cane, chien (formă tot fără a-ul originar!). E greu, însă, de înțeles de ce ar rămâne aceiași italieni etc. insensibili în fața
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sau nu au renunțat niciodată la folosirea unui singur semn, litera î (A.Philippide, Gh. Ivănescu etc.), sau au oscilat între literele î și î de la o etapă la alta sau chiar într-o aceeași etapă (între expunerea teoretică și întrebuințarea concretă în scris), cu diferite motivări. Un exemplu: în Proiectul de ortografie din 1904, prezentat de Titu Maiorescu, litera î trebuia să păstreze natura velară a consoanelor c și g; de aceea, în aceste contexte fonetice nu se va folosi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ș.a.m.d. Clasele gramaticale ale vocabularului sau clasele lexico-gramaticale se diferențiază în funcție de mai mulți factori: semantic, deictic, morfematic, sintactic. Din punct de vedere morfematic, clasele lexico-gramaticale se diferențiază în funcție de trei factori: • structura cuvântului, din perspectiva raportului constantă-variabilă, condiționată de întrebuințarea lui în text; • specificul flectivului și al raportului temă lexicală-flectiv în planul expresiei; • categoriile gramaticale care concură la realizarea planului semantic al flectivului. În funcție de primul factor, sunt identificate două categorii de cuvinte: 1. invariabile; nu cunosc distincția constantă-variabilă, nici în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
numeroasă; se întâlnesc în flexiunea adjectivului, în exprimarea categoriei gramaticale a intensității; prefixele arhi-, stră-, supraetc. exprimă superlativul: străveche, supraaglomerat, arhicunoscut. În flexiunea verbală prefixul aexprimă un sens aspectual, dar caracterizează numai două verbe: a adormi și a amuți. Observații: Întrebuințarea ca morfeme gramaticale a prefixelor este accidentală; ele nu ating, nici generalitatea sufixelor (se, de exemplu este morfem de m.m.c.p. pentru toate verbele), nici caracterul lor sistematic. • dezinențele: morfeme care urmează altor sufixe din structura cuvântului sau direct
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în planul expresiei. În funcție de diferiți factori, în primul rând, de istoria limbii, unele corelații implică în funcționarea lor morfeme fără realizare fonetică pozitivă, numite morfeme Ø. Astfel, toate substantivele masculine și neutre terminate în consoană la forma lor generică, anterioară întrebuințării în actul lingvistic concret, exprimă sensul de ‘singular’ prin dezinența Ø, termen de opoziție în organizarea planului semantic al categoriei gramaticale a numărului elev-Ø/elev-i. Alomorfe și morfeme sinonimetc "Alomorfe [i morfeme sinonime" În structura textului concret, produs al
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ce-o să aibă din acestea pentru el bătrânul dascăl?” (M. Eminescu, I, p. 133). Observații: În limbajul popular sau în limbajul poetic, sintagmele analitice ale unor timpuri și moduri se întrebuințează cu ordinea inversată a termenilor, ceea ce duce la o întrebuințare conjunctă enclitică a auxiliarelor: „Închinare-aș și n-am cui , / Închinare-aș murgului.”, „Plecat-am nouă din Vaslui / Și cu sergentul zece.” (V. Alecsandri). În afara mijloacelor de natură morfologică, sensurile gramaticale se exprimă și prin mijloace fonetico-prozodice (morfeme suprasegmentale) și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
determinării. Se poate spune „I-am cumpărat bicicletă.”/„ I-am cumpărat o bicicletă.”/„ I-am cumpărat bicicleta.”, dar enunțuri precum „Are inteligență/frumusețe/prostie, etc.”, chiar dacă intervin uneori în vorbire, sunt nespecifice sau chiar contrazic spiritul limbii sau corectitudinea sintactică. Întrebuințarea nearticulată a substantivelor abstracte este condiționată de diferiți factori sintactico-semantici sau numai sintactici (verbe, prepoziții): „Dispune de (se caracterizează prin) inteligență, frumusețe, prostie, ticăloșieetc.”. Întrebuințarea cu articol nehotărât este condiționată de prezența unui determinant calificativ sau apreciativ: „Are o inteligență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
chiar dacă intervin uneori în vorbire, sunt nespecifice sau chiar contrazic spiritul limbii sau corectitudinea sintactică. Întrebuințarea nearticulată a substantivelor abstracte este condiționată de diferiți factori sintactico-semantici sau numai sintactici (verbe, prepoziții): „Dispune de (se caracterizează prin) inteligență, frumusețe, prostie, ticăloșieetc.”. Întrebuințarea cu articol nehotărât este condiționată de prezența unui determinant calificativ sau apreciativ: „Are o inteligență ieșită din comun.”, „Se distinge printr-o frumusețe aparte”. Enunțuri precum „Are o inteligență...”, „Are o voință...”, „Se distinge printr-o frumusețe...” nu sunt reperabile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
articol nedefinit; sintagme precum: un lapte, o brânză, o libertate nu sunt posibile decât dacă articolul nedefinit dezvoltă anumite valori stilistice: „Am găsit o brânză!...” (= Am găsit brânză de foarte bună calitate sau foarte proaspătă.) b. Nu cunosc opoziția singular-plural; întrebuințarea la plural a acestor substantive reflectă schimbarea statutului lor semantic: substantivele devin substantive discontinue, cu sensuri lexicale diferite de substantivele continue omonime la singular: substantivul continuu apă denumește la singular materia ca atare: ”Faceți din piatră aur și din îngheț
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
din punctul de vedere al opoziției masculin-feminin; masculinul broscoi nu are un corespondent feminin broască, în lumea umană. Nici vulpe sau cioară nu sunt corespondentele feminine ale masculinelor vulpoi, cioroi, ci cel mult expresia gradului pozitiv, neutru, al însușirilor reprezentate, întrebuințare, însă, puțin frecventă. Nici femininul șerpoaică nu are corespondent masculin în lumea umanului. Sufixul -oi schimbă și genul substantivelor inanimate, concomitent cu dezvoltarea mutațiilor semantice sau valorilor stilistice determinate de funcția sa de sufix augmentativ. Pornind de la substantive feminine, sufixul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
masculin: tată-l și -a, de feminin: tat-a. Determinarea prin forma de masculin caracterizează substantivul intrat, ca regent, într-o relație sintactică: „I-am dat tatei”, dar „I-am dat tatălui tău.” Determinarea prin forma de feminin este specifică întrebuințării substantivului ca singularia tantum din perspectiva subiectului vorbitor: tata = tatăl meu. În limbajul popular, morfemul de determinare rămâne în mod frecvent invariabil în funcție de caz, la substantivele mamă, tată, bunică etc., întrucât acestea exprimă cazurile genitiv și dativ prin morfemul proclitic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]