3,274 matches
-
lui Gh. Cantacuzino, eteristul, numiți și cnezii Cantacuzino). Cât despre documentul programatic al revoluției, acesta este definit ca având un „caracter ofensiv”. într-un alt raport, Gardner descria „agitația și dezordinea” care domneau în capitala Moldovei, pomenind și de o întrevedere pe care a avut-o cu consulul Prusiei, von Richtofen, cei doi exprimându-și îngrijorarea asupra situației din țară. Ulterior, acesta din urmă îl informa despre izbucnirea unei „insurecții” și că principalele familii boierești părăsiseră orașu. Domnitorul Mihail Sturdza a
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
să dea dovadă de moderație pentru a nu arunca țara sub o ocupație străină. Prezența generalului rus Duhamel la București exacerbase temerile privind o iminența operațiune militară țaristă în Principate. Același apel la moderație l-a făcut Colquhoun și în întrevederile sale cu trimișii otomani Talaat Efendi și Musurus, care au avut loc la 10, respectiv 19 iunie 1848, arătând că recursul la arme nu putea decât înrăutăți situați. Când Musurus l-a informat că Poarta încuviințase că trupele rusești să
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
englez nu pierdea, de asemenea, nici o ocazie de a căuta să-i convingă pe membrii guvernului provizoriu că „prin Poartă și numai prin ea, puteau căuta corectarea numeroaselor abuzuri și satisfacerea revendicărilor asupra cărora lucrau”. în cursul uneia dintre aceste întrevederi, pe care a avut-o la 20 iulie cu C. A. Rosetti, acesta din urmă se declara de acord cu punctul de vedere britanic, cu condiția ca Poarta să permită crearea unor instituții moderne de care țara avea atâta nevoie
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
cum ar fi noul sistem electoral. Ca urmare, Suleiman Pașa a recunoscut „prezentul guvern ca fiind stabilit legal în Valahia”. Consulul englez a arătat că s-a adresat imediat guvernului pentru a se acredita oficial. El a avut și o întrevedere cu Golescu, care i-a prezentat rezultatele negocierilor cu trimisul Porții: „Domnitorul va fi ales pe un termen de șapte ani, având posibilitatea să fie reales la expirarea acelei perioade dacă o dorește Corpul Electoral. Vor fi imediat promulgate legi
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Guvern Provizoriu și că ei, boierii, ar face bine săl întărească, în loc să-i paralizeze eforturile printr-o serie de intrigi pe care Guvernul Otoman le vede cu cea mai mare neplăcere”. Suleiman a cerut lui Nicolae Golescu, în timpul unei alte întrevederi, să-i furnizeze o listă de persoane „nemulțumite”, dar acesta a refuzat să-și dea conaționalii pe mâna turcilor, precizând că „guvernul este suficient de puternic pentru a se proteja” de intrigile din interior. Boierii au trebuit totuși să semneze
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
primire entuziastă, fiind intâmpinat „la intrarea în oraș de o delegație care i-a înmânat cheia orașului și i s-a oferit pâine și sare”. Cu această ocazie, demnitarul otoman a primit corpul diplomatic, dar cu Colquhoun a avut o întrevedere separată, în timpul căreia Suleiman și-a exprimat satisfacția pentru succesul misiunii sale și i-a mulțumit consulului pentru implicarea sa constructivă. Consulul englez arată însă că este sceptic asupra reușitei pe termen lung a compromisului la care s-a ajuns
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
aceste vești producând „o dureroasă tristețe în oraș și în țară”. El vorbește pentru prima dată și despre excesele trupelor rusești aflate în Moldova, exprimându-și speranța că turcii le vor evita daca vor fi obligați să intervină. într-o întrevedere cu I. Voinescu („II”), acesta l-a informat asupra ultimei discuții dintre Nicolae Golescu și Suleiman Pașa care a avut loc la 7 septembrie 1848, la Giurgiu. Astfel, Colquhoun relatează că „Suleiman Pașa era foarte surprins de întorsătura pe care
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
acte și angajamente solemne; că, dacă este necesar, se va întoarce la Constantinopol, va supune Guvernului întreaga chestiune și va suferi consecințele oricare ar fi ele - dar că își angajase onoarea și nu și-o va compromite”. într-o altă întrevedere cu Nicolae Golescu, după întoarcerea sa de la Giurgiu, Colquhoun era de părere că temerile privind o iminentă intervenție militară rusească erau exagerate, dar îl sfătuia pe acesta să accepte toate cererile Porții și să acționeze pentru evitarea oricăror acte de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
duce la Londra cu aceleași scopuri, fiind primit imediat de Palmerston, pe care îl descrie ca fiind un om „bine intenționat”, chiar dacă nu a reușit să obțină nimic concret. Exilul românesc a dus o activitate deosebit de bogată la Londra, prin întrevederile pe care leau avut cu parlamentari și oameni politici englezi, cât și prin articolele publicate în presa timpului, care au stârnit și adâncit interesul pentru Principatele Române, un subiect încă prea puțin cunoscut și interesant pentru publicul englez. însă, după cum
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a Austriei și Prusiei, Rusia a fost silită să se retragă din Principate în vara anului 1854, acestea din urmă fiind ocupate de trupele turco-austriece. Aceasta a creat condițiile pentru întoarcerea corpului consular în Principate. Astfel, Colquhoun a avut o întrevedere la Rusciuk, la 5 august, cu Omer Pașa, după care a trecut Dunărea la Giurgiu pe un pod construit de pontonieri englezi și francezi. Cu această ocazie s-a intâlnit cu compatrioți care serveau în armata turcă - colonelul Cannon, inspectorul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Samuel Gardner a făcut cerere să se întoarcă la post încă din 16 august 1854, cerere acceptată la 9 octombrie de ambasadorul englez la Viena, John Fane Westmorland. Consulul britanic ajungea la Iași la 4 noiembrie, urmând să aibă o întrevedere oficială cu Grigore al IV-lea Alexandru Ghica, după sosirea acestuia din urmă în țară. La sfârșitul anului 1954, s-au întors la Brăila și Galați și viceconsulii de acolo, Brown, respectiv Cunningham. Brown redă, în primele sale rapoarte, mișcările
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la un eveniment major, pretexta, ca și la 1848, o „indispoziție”, care l-ar fi ținut la pat, așa cum a fost cazul față de ceremonia de investitură a lui Vogoride. Deși instrucțiunile primite de la Stratford Canning îi cereau să folosească fiecare întrevedere cu domnitorul pentru a se pronunța împotriva Unirii, se pare că nu s-a achitat de această sarcină, obligându-și superiorul să trimită în misiune, în Moldova, pe Charles Alison, pentru a strânge informații mai detaliate despre situația de acolo
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Unirii, percepută de patronul său. Neavând totală încredere în Bulwer și îngrijorat de posibilitatea ca Partida națională să câștige în Moldova, Stratford Canning l-a trimis ca observator la Iași pe secretarul ambasadei din Constantinopol, Charles Alison. Acesta a avut întrevederi cu Vogoride, în cursul cărora se pare ca l-a încurajat sa falsifice alegerile pentru Adunarea adhoc, după cum relatează voalat Gardner în mai multe rapoarte. Au existat și scrisori în acest sens, adresate caimacamului, de Stratford Canning. Misiunea acestuia de la
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Bulwer nu a fost informat, a dus la un conflict de autoritate între acesta din urmă și Stratford Canning. Alison își informa superiorul asupra stării de spirit favorabile Unirii din Principate, susținând că însuși Barbu Știrbei insista, în cursul unei întrevederi pe care a avut-o cu acesta, asupra necesității ca Marile Puteri să accepte acest act. în replică, Stratford Canning arăta ca înțelege avantajele Unirii din punctul de vedere românesc, dar adaugă ca „în circumstanțele prezente” această soluție „nu putea
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
la aflarea știrii, în București „domnea oarecare agitație”, urmând ca prin aceeași seară să aibă loc un „banchet în onoarea evenimentului”. Consulul general adăuga că a auzit aprecieri favorabile la adresa lui Cuza „de la diferite persoane”. Churchill arăta că a avut o întrevedere cu noul domn, în cursul căreia a constatat „la noul principe calități care îl situează deasupra oricărui candidat de pe listă. Reputația sa este aceea a unui om cinstit și sincer, cu o judecată bună și cu fermitate de caracter”. Dubla
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dovadă comisarul otoman, neamestecându-se în evenimentele care aveau loc. Acesta din urmă urmărea doar menținerea actorilor politici în limitele Convenției de la Paris, într-un moment când interesele Porții „erau violent atacate și acele limite depășite cu bruschețe”. Totuși, în urma întrevederii pe care a avut-o cu domnitorul, Colquhoun arăta că „în problemele de politică internă și de administrație este foarte rațional și prudent și, se pare, înțelege pe deplin poziția sa”. Cuza i-ar fi spus însă răspicat că, dacă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Unirii, fiind gata „să-și verse ultima picătura de sânge pentru autonomie sau independență, și nici nu vor face diferența între acești doi termeni”. El subliniază că dubla alegere „a fost o dovadă a sentimentului general în favoarea Unirii”. în urma unei întrevederi cu Cuza, Churchill arăta ca domnitorul se angajase să acționeze cu moderație până când Marile Puteri ar fi luat o decizie în ce-l privește, adăugând că „Poarta ar fi făcut mai bine să-l recunoască pe Cuza”258. Churchill scrie
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
precum și rugămintea comercianților englezi din Galați de a se accepta numirea unui agent consular la Sulina, căruia își exprimau disponibilitatea de a-i asigura salariul. Cunningham a abordat problemele legate de exportul de grâne către Marea Britanie și în cursul unei întrevederi pe care a avut cu domnitorul Barbu Știrbei în timpul vizitei acestuia la Brăila, la 5/17 septembrie 1849. Cunningham raporta și despre piedicile puse de autoritățile moldovene la îmbarcarea la Galați a grânelor provenind de la sudul Dunării, în ciuda statutului de
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
crescut din cleștar.//...// Voi sta să mijească-n oglindă amurg.// Atunci doar - iatacul, privirii când scapă/ Și-l vezi, înăuntru de suflet, închis -/ Paharul primește pe-albastra lui apă/ Petale ce pururi palpită în vis" (Cleștar)12. Vederea e o întrevedere, mai curând o refracție decât o reflectare a luminii. În paharul interpus între privire și oglindă, lumina lumii se oprește purificată, un trup crescut din cleștar. Raza acestei întrupări imaginale e însă doar relicva zilei defuncte; ea nu face decât
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
58 Dar și începutul și sfârșitul, sfârșitul prevăzut prin început: "Viziunea ce unește zorii lumii cu sfârșitul timpurilor", "Spectrul destrămării înfățișându-se încă de la țeserea Pânzei" (Fragmentele, 68, 40, vol. A cincea esență, 1989, în op. cit., p. 118, 114). O întrevedere pe care doar transparența creației divine o face posibilă, epifania eshatologică dată ab origine, în care deslușirea oricărui lucru se realizează revelator, ca apokalypsis, "în lumina crepusculului său" (Pustiitorul, vol. Atotsfârșitul, în op. cit., p. 189): " a desluși în floarea pomului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în puzderia de detalii insolite, ce luă neîntârziat cu asalt înțelegerea vizitatorilor. Șeful delegației de arhitecți simți că tocmai refuzul de a admite nevoile reale, de a accepta adevărul caustic al sinelui și lumii, avea să domine agenda nedeclarată a întrevederii. În același timp, constatarea îl măguli cu convingerea că subtilitatea echipei sale fusese recunoscută și avea în continuare să fie pusă la încercare în operațiunea de triere a celor arătate anume spre a fi văzute de cele ivite spontan, fără
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
spre a nu mai necesita și eforturi suplimentare de diplomație, care să faciliteze acceptarea ofertei. Dincolo de anumite limite, asemenea strădanii ar fi amenințat să submineze chiar diferența dintre rolurile de jucat - cine avea de dat și cine de primit în întrevederea cu pricina. Altfel spus, nu se cuvenea ca egalitarismul adresării să eclipseze adevărul ei mai profund, sau cel puțin considerat astfel de echipa de întemeietori. În cadrul domniei generale proclamate de adresare, se insinuau distincții deloc neglijabile, ce țineau de sfera
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu segregarea. − Slavă Domnului că nu! găsi Rudi momentul oportun pentru o divagație. A propos: v-am spus că am o nouă vecină peste drum? O rusoaică profesoară de balet, sau dansatoare profesionistă, n-am înțeles prea bine din prima întrevedere. Ne-am întreținut mai deunăzi pe tema lipsei de perdele la ferestrele olandeze. − Ca să vezi! Invită-ne mai des pe la tine, Rudi! Relațiile internaționale nu trebuie lăsate în seama diplomaților de meserie. Sunt pentru un internaționalism jungian, la nivelul fantasmelor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
deci... S-a hotărât deja? Foarte jenant, într-adevăr; îmi pare rău s-aud. Păcat de eforturile depuse! ... Anchetatori? Da, în principiu, le stau la dispoziție, deși nu prea văd cu ce i-aș putea sprijini. Am avut o singură întrevedere cu beneficiarii prin martie, când păreau foarte bucuroși de ajutorul oferit ... Da ... E regretabil că bunele intenții sfârșesc astfel. Mă rog, faptul e consumat ... Mulțumesc, asemeni! Cu toată considerația! Răsuci de câteva ori receptorul în mână înainte de a-l așeza
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
faptul e consumat ... Mulțumesc, asemeni! Cu toată considerația! Răsuci de câteva ori receptorul în mână înainte de a-l așeza în furcă. Stranie întorsătură! La sfârșitul ședinței care urmă, o anunță și colegilor săi: − Cu titlu de fapt divers: chiar înainte de întrevederea noastră am primit vestea că proiectul locativ pentru nomazi va fi sistat. Materialele trimise au dispărut fără urmă. Evident, s-a inițiat o anchetă, dar, după toate aparențele, poliția locală nu colaborează foarte entuziast, iar alt lot de materiale nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]