2,667 matches
-
Coana Mița biciclista / A căzut și și-a rupt Pitpalac într-un copac / Mie-mi vine să mă Calule, tu ești de lut / Mie-mi vine să mă... Fugi de-aicea, măi fetițo / ție nu-ți trebuie. Pune mâna pe-nvățat / Lasă-te de măritat” Nu lipseau din repertoriul nostru nici „zicalele”, scrise pe garduri sau pereți : „Spălătoreasa în curte spală”, „La curbe șinele pocnesc”, „Pi-ț’ dai seama”, „Mucles, mucles sacana”. Toți acei care nu agreau acest folclor colorat, erau
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
este ca și lacul și muntele un punct de plecare, un suport pentru a găsi un nou mod de a-și exprima dragostea, atașamentul său pentru ei și de a se exprima prin intermediul unui nou limbaj, total diferit de cel Învățat la școală.
Caleidoscop by Maria-Lucia Toma () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93367]
-
sau tăiate. Japonezii învață să fabrice hârtia începând cu sec. al VII-lea d.H. de la călugării budiști veniți din China prin Coreea, care au adus cu ei și cărți de cult, răspândind noua religie în insule. Astfel, se crede că învățatul Dokyo a împărtășit niponilor, în 610, atât modul de obținere a hârtiei și a cernelii, cât și arta de a picta în tuș. Aproape simultan cu introducerea noului material, ușor de întrebuințat, apare și “origami tsuki”. După istoricul în problema
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
de șocante ar fi ele. Pun la încercare orice înțelegere logică a celor rostite. Regăsesc astfel o altă cale a gândirii și, cu aceasta, ceea ce nu se supune sferei comune a sensului. Ca să dau un exemplu, în fața celor rostite de învățatul Năgărjuna: „Totul este real și nu este real, / Deopotrivă real și nereal, / Nici real și nici nereal“ (Mūlamadhyamakakărikă, XVIII, 8), reacția de primă instanță este să observi, nedumerit, absența unui sens. Însă dacă nu vei ceda în fața acestei prime evidențe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
te asigure de prezența celor dintâi și să te ferească de cele din urmă? 72 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE Este simptomatic felul în care Cicero pune la îndoială o altă supoziție, ce privește însăși natura visului. Susținută de unii învățați, ea constă în credința că aparițiile din vis reprezintă imagini sau dubluri ale făpturilor reale. „El [Democrit] e de părere că din corpurile solide și din formele reale emană o imagine. Ce era deci corpul lui Marius [cel visat de
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
limba în care vorbim, de credințele noastre sau de timpul în care trăim. Când citești, să zicem, Despre viețile și doctrinele filozofilor de Diogenes Laertios (secolul al IIIlea), ai motive să te crucești de „absurditățile“ ce au umplut mintea unor învățați de seamă vreme de aproape o mie de ani. La fel și când parcurgi unele scrieri din epoca patristică, aflând, de pildă, că sensul acestei vieți constă în a te pregăti pentru moarte. Ce să mai spun despre unele credințe
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
cineva, în discuțiile sale, mai ales situații aporetice, fără nici o ieșire. Aveau destule motive cei vechi săl socotească átopos, nicicând la locul său. La fel sa spus însă și despre câțiva sceptici sau, puțin mai târziu, despre unii stoici și învățați creștini. Știm că lui Tertulian (cca 160-220), scriitor creștin din Cartagina, i sa atribuit o spusă care, după multe secole, a generat discuții nesfârșite: „Credo quia absurdum“ („Cred deoarece este absurd“). Între timp sa văzut că aceste cuvinte nui aparțin
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
despre cele cu adevărat credibile este ineptum și nu absurdum: „Et mortuus est dei filius: prorsus credibile est, quia ineptum est“ („Și Fiul lui Dumnezeu a murit; este cu totul de crezut, deoarece este nebunesc“). Dacă acela care a atribuit învățatului creștin spusa de mai sus a avut el însuși simțul celor paradoxale, atunci nu a procedat nepotrivit. Putea să citească și în acest fel secvența respectivă: „este cu totul de 146 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 145. 146. crezut, deoarece
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
observase deja că taina Crucii, prilej de sminteală pentru iudei, este o nebunie pentru înțelepciunea greacă (I Cor. 1, 18-25). Tertulian sa lăsat purtat de efecte ora torice al căror ecou se mai aude și astăzi.“ Sunt redate imediat spusele învățatului creștin din Despre trupul lui Hristos, V, 4: „Fiul Domnului a fost răstignit, și nu mi e rușine de acest lucru, pentru că trebuie să ne fie rușine. Și este cu totul vrednic de crezare că Fiul Domnului a murit, pentru că
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Criteriul adevărului lar oferi de această dată absurditatea însăși, ceva ce apare imposibil minții omenești. O astfel de interpretare, stranie și originală, nu ar fi exclusă pentru vremea lui Tertulian. Numai că, adaugă Gilson, e greu de crezut că un învățat creștin, deși orator admirabil, ar fi asumat absurditatea drept criteriu al adevărului.<ref id="148">Cf. Pierre Bühler, „Tertullian: the Teacher of the «credo quia absurdum»“, în Jon Stewart, Kierkegaard and the patristic and medieval traditions, Ashgate Publishing, Aldershot, 2008
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
rațiunii, ci orientează privirea către acea dispută realmente dramatică și indecisă pe care o reprezintă viața omenească. Sa conturat între timp și o altă interpretare, ce caută să facă legătura între logica probabilului din tradiția aristotelică și logica paradoxală a învățatului creștin. Întrucât invocă frecvent atitudinea rațională, Tertulian ar uza în aceste fraze de un raționament probabil(ist). Astfel, dacă pentru Marcion întruparea Domnului este improbabilă, Tertulian consideră că tocmai această improbabilitate justifică acceptarea certitudinii sale. Spunând că Hristos a înviat
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
caută de fapt o structură logică în cele spuse de PARADOX ȘI NONSENS 149 149. Tertulian, acea formă de raționament care se sprijină pe o pre misă (im)probabilă. Însă cred că e riscantă această ipoteză, deoarece ar face din învățatul creștin un filozof oarecare, de felul celor numiți neoacademici, pe care el însuși îi discută cu severitate (XXIII, 2). Ce ar putea să asigure saltul de la improba bilitatea maximă la certitudine? Doar credința însăși, când sar accede la cele incomprehensibile
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
luat ființă. Dacă ai fi văzut când sa ivit din nimic, ai fi știut și când sa reîntors în ni mic.“ Accesul la acest gen nou de antinomie, transfigurată, cum inspirat sa spus la un moment dat, este decisiv pentru învățatul creștin. Va pune imediat în discuție o altă rezervă a lui Marcion, anume că faptul Întrupării ar apărea nedemn de Dumnezeu (IV, 1). Însă de ce să Se rușineze Domnul de ceea ce El Însuși 152 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE iubește
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
fond, multe sunt văzute de unii ca nebunie, înainte de toate suferințele și patimile lui Dumnezeu. Cum ar putea unuia ca Marcion săi apară demn de Domnul faptul că se naște și poartă un trup, este răstignit și închis întrun mormânt? Învățatul acestui veac se vede pe sine înțelept tocmai fiindcă nu crede așa ceva. „Dar înțelept vei fi [tu, Marcion,] doar dacă vei fi fost nebun [stultus] în această lume, crezând în cele nebune ale lui Dumnezeu [dei stulta]“ (V, 1). Este
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
se poate situa la distanță de ceea ce proferează logica obișnuită a gândirii. 172 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 177. În acest loc, Kierkegaard îl întâlnește - și nu doar în literă - pe Tertulian din Cartagina. Referința implicită la o afirmație atribuită învățatului creștin este ușor de sesizat. „Ofensa rămâ ne deci în afara paradoxului, iar motivul ei este quia absurdum; intelectul nu a observat asta, însă a observato para doxul, care se ia acum după mărturia ofensei. Intelectul zice că paradoxul este absurdul
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
în latină, reluată aici de două ori, ne trimite la ceea ce i sa atribuit lui Tertulian. Această expresie este în definitiv o capcană pe care neo întinde tradiția lungă a unor comentatori, căci ea nu este de găsit în paginile învățatului creștin. Cu toate acestea, în textul vechi ar putea fi identificată o sursa posibilă a ideii cu privire la ofensa proprie intelectului. Nu vreau să spun că Tertulian se află la originea celor scrise de Kierkegaard. Însă, deși îi desparte o istorie
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
o 2, din 17 ianuariu 1875, v-am fost alăturat un dicționar slavono-romîn manuscris conțiind două sute opt zeci și două file, despre a cărui importanță istorică eu, neavând o opinie formată, v-am rugat de a-l supune criticei unui învățat competent și în caz de a se fi constatat valoarea lui să se cumpere pentru această bibliotecă. Prețul cerut de proprietarul cărții, d. Iancu Codrescu, era de 700 lei noi, am spus însă că era pus în prevederea unei reduceri
Opere 16 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295594_a_296923]
-
copiilor deficienți de către „Sfatul bătrânlor” din Sparta și Atena, ei fiind aruncați în râpa Tarpea de pe Muntele Taiget. footnote>, Hipocrat<footnote În opera lui apar informații cu privire la dezvoltarea vocii, dezvoltarea auzului, bolile creierului care condiționează dezvoltarea limbajului. footnote> și alți învățați din perioada antichității. În Codicele lui Justinian<footnote Împărat bizantin (527-565) originar din Iliria. În timpul domniei lui s-a codificat dreptul civil roman. > regăsim referiri despre atitudinile societății față de surzi și sunt stipulate drepturile pe care aceștia le aveau<footnote
Specificul pred?rii-?nv???rii la elevul cu deficien?? de auz by Cecilia Hamza () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84073_a_85398]
-
pre alții cu îmbrăcăminte, pre alții cu hrană pentru ca să nu să lasă învățătura dintru acea pricină”. Asta îi faptă domnească demnă de toată lauda. Și uite ce mai spune vodă: „cei ce se vor face preoți dintre dânșii să fie învățați... să poată ceti orânduiala bisericii după cum se cuvine”. Citind în cele cărți, am dat și peste un suflet de om - armean fiind - care nu vrea moarte pentru moart, deși la mijloc se afla fratele său, ucis de un țigan. Asemenea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ceremonios, doamnele au glumit, fără îndoială, sau e la mijloc o eroare. Eu nu sunt doctor și n-am venit să vă consult. De altfel, sănătatea dumneavoastră mi-este cunoscută, vorbește toată lumea. Am venit atras de reputația dumneavoastră de... de învățat... de... Simion se opri din mers și sorbi vorbele lui Weissmann, privindu-l, deși la drept vorbind pupilele, în neputință de a se concentra, erau risipite în gol. Cuvântul "profesor", respectul studentului îl măguleau. Însă Weissmann folosise titulatura la întîmplare
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nimic? - Mă privește! - Nu te privește! - Ba mă privește, că sunt soră! - Și dacă ești soră, ai vreun drept să mă epi... să mă epitropisești? - Am dreptul să te împiedic, dacă nu mai ești în toate mințile și faci prostii, învățat cine știe de cine. Moș Costache simți că se sugrumă. - Eu prost? Eu nu sunt în toate mințile? N-am eu voie săfac ce vreau în casa mea, cu lucrușoarele mele, nu pot eu să vând ce vreau și cui
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
s-a prăbușit tăvălugul ocultei și al războiului parapsihologic. Și copii și tineri cu educație sănătoasă și cu trup, suflet și spirit sănătos și cu perspective luminoase s-au trezit deodată dezorientați, dezechilibrați, aruncați În stradă, fără speranțe, fără perspective, "Învățați" să "trăiască" din furt, viol, crimă, droguri, să nu mai respecte ce e frumos și luminos În viața fiecărui om, spiritul, visele luminoase, iubirea sub toate formele ei bune, adevărul, cinstea, talentul, munca. Cum s-a reușit În timp așa
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
spărgeau capetele și făceau un fel de sport ucigaș prin cartiere, cu gândul că se luptă pentru adevăr și mântuire, în numele celor două firi ale lui Isus, punându-se când în slujba uneia dintre ele, când a celeilalte. — Știu, omule învățat care te îndoiești de ce știi, știu câte nelegiuiri s-au făcut și se fac sub aripa credinței și a adevărului... Dar asta nu ne împiedică pe noi, trăitorii neputincioși ai duhului, să căutăm, în rugăciune, nu lupta și dezbinarea, ci
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
o plăcea, să i se ducă gura pân-la urechi, el zice, el aude, ale bărbatului să le pui în ciur și să le-așezi sub cur, cum îi spunea și lu madam Ioaniu. Și ce mai râdea bătrâna... S-a-nvățat ea, cum îl vede c-o ia razna și ncepe s-o bodogăne, se duce dincolo-n sală, fir-ai tu al dracului, cu tac-tu cu tot, fir-ai tu al dracului, îi zice și ea în șoaptă... Vorbește
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
-mă pe mine, că io de câte ori n-am pățit-o ! Că frigu-i ăl mai mare dușman al omului pe lume, d-aia umblu și io cu șapte cojoace ! D-aia Gelu, nepotă-miu, îmi zice Baba-Dochia ! Eee, ce băiat deștept și-nvățat și cuminte ! Ăsta zic că pân-acu n-a umblat cu v-o fată ! — Crezi ? — Io crez, da dracu știe ? Că așa e de mutulică ! Ăștia care e muți, ăștia tace și face, nu trebe să te-ncrezi în ei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]