5,591 matches
-
26 mai 2016 Toate Articolele Autorului Ca profesor de limba română cu activitatea încheiată în urmă cu un sfert de veac și mai apoi absorbită de lumea scrisului, păstrez în adâncul ființei mele fiorul începutului de carieră, acea chemare tainică, învăluită în sfințenie a profesoratului și nu încetez nici acum de a mă minuna și a-mi pune întrebări despre chemările din tainițele vieții. Mai recent, trăiri ale acestei nobile profesii mi-au fost reînprospatate de nepoata mea, Mara-Elena. Anul acesta
CHEMĂRI DIN TAINIŢELE VIEŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378934_a_380263]
-
dacă esența ei e dragostea! CALE DE LUMINĂ Cale de lumină vezi în întuneric în timp ce imaginea mea plutește prin simțurile tale trezind primăvara din izvorul iubirii. Și astăzi, și mâine, ca-ntodeauna, un milion de îngeri ne veghează... ÎN CALEA TA Învăluită în strălucire acvamarină mă-ndrept, acum, spre Soarele Central. Unită cu fragmentele desprinse-n timp din mine, îmbrățișată-n razele iubirii, privesc uimită comorile aduse din fiecare călătorie. Cu fiecare celulă, respir adânc, calm, lent, un spectru de culori și
CĂLĂTORIA (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378949_a_380278]
-
m-a mirat răspunsul ei. Undeva în străfundul sufletului meu am bănuit în permanență că lucrează într-un domeniu benefic pentru semenii ei. Nu știu cum, dar părea că aduce alinare în jur, ca și cum aura pe care i-a dăruit-o natura învăluia pe toți din preajmă cu energii pozitive. Mi-o și închipuiam într-un halat alb, imaculat, plimbându-se agale printre paturi, aruncând gratuit cu zâmbete galeșe în toate părțile, vindecând prin simplă atingere boli incurabile și suflete chinuite. Mai ales
IUBIREA ESTE UN ÎNGER DE LUMINĂ CU O SINGURĂ ARIPĂ de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379730_a_381059]
-
aur și argint. Drumul ducea departe, în nemărginite zări unde se vedeau imense păduri și câmpuri pline cu flori. Pe acel drum, mergeau și zburau îngerii cu fața lor luminată și curată, cu părul prins în bucle și aripile dantelate învăluind în valuri de bucurie, drumul spre biserică. Ajunși aici, au intrat, au îngenunchiat și odată cu necuvântătoarele au început să cânte un psalm Sfântului Soare, acesta minunându-se de acestă biserică vie. S-a hotărât să ajungă și el aici spre
O POVESTE PENTRU CEI MARI SI PENTRU CEI MICI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379806_a_381135]
-
Acasa > Versuri > Iubire > RUGĂ Autor: Ana Georgescu Publicat în: Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015 Toate Articolele Autorului Acoperă-mă-n tine iubire Să-ți port pretutindeni vesmântul. Năframa-ți ca inul subțire, Învăluie-mi pieptul și gândul. Altar fă-mi din tine iubire Să pot să zidesc necurmat, Doar vise ce-aduc fericire, Prin tine, să trăiesc mai curat. Iubire nicicând nu apune, Nicicând nu cunoaște-asfințitul, Ci tot mai frumoasă, mai vie Învăluie
RUGĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379856_a_381185]
-
Învăluie-mi pieptul și gândul. Altar fă-mi din tine iubire Să pot să zidesc necurmat, Doar vise ce-aduc fericire, Prin tine, să trăiesc mai curat. Iubire nicicând nu apune, Nicicând nu cunoaște-asfințitul, Ci tot mai frumoasă, mai vie Învăluie-mi pieptul și gândul... Referință Bibliografică: Rugă / Ana Georgescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1535, Anul V, 15 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ana Georgescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
RUGĂ de ANA GEORGESCU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379856_a_381185]
-
are nimic din femeia de astăzi decât, poate, trăsăturile fiziologice ale chipului obosit de grijile cotidiene. * * 1983... O localitate banală din Câmpia Boianului. Și o nuntă cu tot ceea ce presupunea ea: mireasă, mire, nași, cuscrii, invitați, neamuri... Soarele de toamnă învăluie în căldură lui copleșitoare culorile frunzelor arămii sau verzi sau galbene și cuprinde în mrejele lui mulțimea de oameni participanți la ceremonia și riturile de trecere care au loc cu prilejul ... Citește mai mult PĂLĂRIA CU VOALETACine și-ar fi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
are nimic din femeia de astăzi decât, poate, trăsăturile fiziologice ale chipului obosit de grijile cotidiene.* *1983...O localitate banală din Câmpia Boianului. Și o nuntă cu tot ceea ce presupunea ea: mireasă, mire, nași, cuscrii, invitați, neamuri...Soarele de toamnă învăluie în căldură lui copleșitoare culorile frunzelor arămii sau verzi sau galbene și cuprinde în mrejele lui mulțimea de oameni participanți la ceremonia și riturile de trecere care au loc cu prilejul ... VII. INSPIRESCU - COMUNICAT IMPORTANT !, de George Terziu , publicat în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379860_a_381189]
-
lângă ale ei, în apa criminal de rece. - Ai venit să rămâi, nu-i așa? Radu dădu încet din cap. Nu era prea greu să ghicească asta, după cât de atentă fusese la el toată ziua. Întorcând capul spre ea, îl învălui un parfum discret de mentă și levănțică, atât de real și de curat, că nu găsi nici un comentariu la îndemână din repertoriul atât de bogat pe care îl deținuse cândva, în facultate. Rămase cu ochii pironiți pe pieptul ei, gândindu
REVENIREA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379865_a_381194]
-
privirile la anii trecuțiși-n același timp ni le-ndreaptă spre infinit.... ÎI. RUGA, de Ana Georgescu , publicat în Ediția nr. 1535 din 15 martie 2015. Acoperă-mă-n ține iubire Să-ți port pretutindeni vesmântul. Năframa-ți că inul subțire, Învăluie-mi pieptul și gândul. Altar fă-mi din tine iubire Să pot să zidesc necurmat, Doar vise ce-aduc fericire, Prin ține, să trăiesc mai curat. Iubire nicicând nu apune, Nicicând nu cunoaște-asfințitul, Ci tot mai frumoasă, măi vie Învăluie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
Învăluie-mi pieptul și gândul. Altar fă-mi din tine iubire Să pot să zidesc necurmat, Doar vise ce-aduc fericire, Prin ține, să trăiesc mai curat. Iubire nicicând nu apune, Nicicând nu cunoaște-asfințitul, Ci tot mai frumoasă, măi vie Învăluie-mi pieptul și gândul... Citește mai mult Acoperă-mă-n ține iubireSă-ți port pretutindeni vesmântul.Năframa-ți că inul subțire,Învăluie-mi pieptul și gândul.Altar fă-mi din tine iubireSă pot să zidesc necurmat,Doar vise ce-aduc
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
ține, să trăiesc mai curat. Iubire nicicând nu apune, Nicicând nu cunoaște-asfințitul, Ci tot mai frumoasă, măi vie Învăluie-mi pieptul și gândul... Citește mai mult Acoperă-mă-n ține iubireSă-ți port pretutindeni vesmântul.Năframa-ți că inul subțire,Învăluie-mi pieptul și gândul.Altar fă-mi din tine iubireSă pot să zidesc necurmat,Doar vise ce-aduc fericire,Prin ține, să trăiesc mai curat.Iubire nicicând nu apune,Nicicând nu cunoaște-asfințitul,Ci tot mai frumoasă, măi vieînvăluie-mi pieptul și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379857_a_381186]
-
aveam necontenit în fața ochilor, simțindu-i căldura inimii și îndemnurile care izvorau din priviri. Erau singurele mele mângâieri în dimineața aceea, iar de ar fi fost să mă sfârșesc, aș fi dorit cu siguranță să mă sfârșesc în acest fel, învăluit de aceste imagini și gânduri fericite. Deși am fost rugat să fiu internat în spital am refuzat, căci aveam oroare de spitale, nu stătusem niciodată în vreunul. Iar ca să fiu mai convingător ca să fiu lăsat în pace, le-am zis
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (7) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379957_a_381286]
-
amintirile mele. Mi-am pus iar ciorapii, jerseul, scurta și am plecat spre aeroport. Am zburat fără probleme spre casă, ca spre o altă poveste, poate mai tristă, dar în care sunt regină. Frigul de pe aeroportul din Timișoara mi-a învăluit trupul înfofolit și bagajul cu suveniruri pentru verișorii și nepoții mei, pentru colegii de catedră și pentru vecini. Nesperat, sora și cumnatul meu mă așteptau la aeroport...cu flori! Trebuie să plec mai des! Doar așa le-am lipsit... în
SPANIA, ÎN OCTOMBRIE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379989_a_381318]
-
liniștit la suprafață ca oglinda de cristal cât privești în el învață ce te-a atins în primul val . substraturi învolburate sunt îngropate mai adânc iluzii, visuri și păcate sunt un întreg tumult . sufletul meu e limpede precum e cerul învăluindu-te când îi treci pragul în senin, dac-ai avut curajul . sufletul meu e ca o apă atât cât bei din el îți potolește setea... Referință Bibliografică: sufletul meu / Georgeta Zecheru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2034, Anul VI
SUFLETUL MEU de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 2034 din 26 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380005_a_381334]
-
sunt un mănunchi de dileme pentru senzorii tăi răvășiți ! Iar eu te îmbrățișam așa de suav. Iar tu îți înfășurai toate păcatele gândurilor în jurul trupului meu și așa te zbăteai să nu cazi pradă mirării până toată supunerea te- a învăluit într-un mister atât de incandescent încât frigea pământul sub noi de atâtea idei deslănțuite . Păcatul se lăsase ademenit de promisiunile unei chemări ancestrale și înverzit de frunzele sub care ne protejam se desfăta savurând din plăcerile viului despletit în
PĂCATUL CA FORMĂ DE EXISTENŢĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380048_a_381377]
-
ca-n vremea de astăzi, nici vorbă! Duceau cu ei un felinar să le găsească drumul, un săcăteu cu ceva de-ale gurii și...funia de care s-aducă mânzul prins. Seara, vremea nu dădea semn a schimbare. Doar zăpada învăluia firea îndemnându-te să cați adăpostul încălzit, de unde s-auzi șușotitul Oltețului, adevărat tovarăș de noapte pentru neadormiții singuratici. Dar nici că-l mai auzeam atunci. Îl uitasem! Doar nepotul era cu mine, viitoare cruce de voinic, așa mi te
CE SĂ FI FOST?! – PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381816_a_383145]
-
în: Ediția nr. 1728 din 24 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Ziua în care voi învăța să tac (Fragment) Toamnă... cu fior de renunțare sărutând frunze. Lacrimi de cer pe aripi de cocori... e timpul plecărilor. O zare tristă mă învăluie în privirea ei laptoasă, aleea e acoperită de frunze iar pașii mei le strivesc ca pe niște doruri ce le vroiam demult uitate... Mă-ntreb de câte ori mi-au numărat trecerile, copacii ce veghează aleea? De câte ori mi-au numărat venirile și
ZIUA ÎN CARE VOI ÎNVĂȚA SĂ TAC de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381856_a_383185]
-
de mult să caut o altă cărare? Cerul își picură tristețile în ochii mei obosiți de resemnare. Unde ești primăvară a sufletului meu? Unde s-a ascuns râsul zglobiu al copilăriei gâlgâind ca un izvor sub soarele primăverii? Tăcerile mă învăluie în ruginiul toamnei ce se înstăpânește în mine lăsând în atâtea întrebări fără răspuns. De câte ori mi-au plâns urmele, pașii pierduți inutil pe drumul către tine? Am fost acolo, de câte ori m-ai strigat, indiferent că a fost noapte sau zi
ZIUA ÎN CARE VOI ÎNVĂȚA SĂ TAC de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1728 din 24 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381856_a_383185]
-
lumină. Deșertul roșu tremurând sub lună sub ape Fâsâind sub poalele zeiței Mângâindu-I gleznele spumoase Sparte de discul auriu căzut în uitare Lumina răspăndea un cal zglobiu Și iubit Departe Argintul din spatele Oglinzilor de piatră dezvăluie din matcă și învăluie degrabă în mister, sub ochiul atent al cititorului și sub iscusința cu care autorul versurilor mânuiește penița, cristale fine de sentimente sparte, nu din deziluzie ci din iubire. Oriunde te-ai afla pe drum Ia-mă cu tine Pe oricine
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
un joc de neînțeles, în care doar decorurile fuseseră schimbate, dar că în spatele lor, aștepta intactă, aceeași realitate a ei, așa cum o știa dintotdeauna. Însă ochii refuzau să se închidă și tot cercetau, încercând să înțeleagă ceva din noul decor, învăluit în aceeași lumină de atunci, sau, aproape la fel ca atunci, cândva, de parcă timpul ar fi împietrit, uitând să mai curgă. Cu toate acestea, simțea că totul era atât de... altfel. Înaintea stației la care ar fi trebuit să coboare
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
intre în vreun magazin, Smaranda ajunse în piața Sfatului. Pe băncile din jurul turnului, puhoi de lume. Oameni mulți, așezați unii lângă alții dar fără a părea că se și văd, ca niște vrăbii sorindu-se în razele primăvăratice ce-i învăluiau deopotrivă pe toți, fără alegere. Rumoare, glasuri de copii, un du-te -vino pe lângă tarabele cu ispititoarele produse eco și, acolo sus, năframa azurie a cerului, agățată de vârful muntelui. Pentru câteva clipe, Smaranda rămase nemișcată urmărind cu curiozitate lunecarea
DESCÂNTECUL AMIEZILOR de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381834_a_383163]
-
se bucure mai mult; strania noastră tăcere era amplificată de liniștea care se așternuse peste pădure, mreaja de întuneric a serii se lăsase pe nesimțite, căzuse peste pădure ca un voal de doliu peste fața unei frumoase fecioare și ne învăluise și pe noi, ne topise pur și simplu în acel univers fascinant, mirific care ne trezea și groază dar și o imensă și tulbure fericire. Răsărise luna și ploua peste tot cu stele, adia un vânt cald, mediteraneean, care ne
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
tăcut să ascultăm murmurul pădurii, noaptea se lăsase deabinelea, luna, spânzurată în vârful unui stejar, ne urmărea ca o hoață, lună nouă, cât roata carului, stelele sclipeau și ele ca niște licurici, mrejele întunericului puseseră stăpânire pe noi și ne învăluiseră într-un lințoliu de argint... “De-ai ști tu câtă frică mi-a fost mie în cele trei nopți cât am stat singură aici! Nici o oră pe noapte n-am dormit, dădeam ocol în fiecare noapte camerelor să mă conving
ÎNGERUL CARE A CĂZUT DIN PARADIS -FRAGMENT- de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381906_a_383235]
-
dorul este promisiunea/ unei posibile fericiri./ pe când visul, cheamă viața la realitate./ visul atrage aerul vecin/ și izvoarele cerului”. (Geneza pentru natură) Discursul său poetic este zămislit cu sinceritate și pecetluit cu iubire arzătoare. Când noaptea își țese mantia , tristețea învăluie din nou ființa poetei care suspină de dor și neîmplinirea sorții :“ se amestecă lutul perfect/ în șoaptele nopții mele mută;/ iar sălciile plecate-ncet/ cu trupul lor apa sărută./ ore suspendate/ între pământ și cer;/ locul întoarcerii/ va fi infinit
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]