2,700 matches
-
ales în sezonul de vară. Acest nume de loc reprezintă, de fapt, o metaforă toponimică. Et.: ap. mânios (adjectiv) d. ap. mânie (d. lat. mania ) + suf. adjectival - oasă (feminin, articulat). MUNTELE MIC, munte (1269 m. înălțime), aparținând de masivul Nemira, învecinat cu vârful Caraslău. Et.: ap. munte d. lat. mons, -ntis + ap. mic d. lat. miccus (care provine din grecescul mikkos ). OBCINA ROTUNDĂ, culme muntoasă din Munții Ciucului (1251 m.), situată între văile Sulței, Ciugheșului și Trotușului. Et.: ap. obcină « munte
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
trebuie ținut seama de realitatea geografică specifică, dar și de raporturile de proprietate (domnească, boierească, mănăstirească) care duc la fragmentarea nomenclaturii topice. Pentru dealuri și coline, raportarea denominării lor ține cont adesea de poziția lor față de oikonimele (nume de localități) învecinate. Aceste considerente trebuie să determine studiul unui câmp toponimic, când același nume propriu (sau cu forme apropiate) denumește realități diferite, dar învecinate, între care există, cu certitudine, un raport de interdependență, ca în cazurile Dărmănești (depresiune - localitate), Dumbrava (depresiune - localitate
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
admitem că vârsta de intrare în bătrânețe s-a mărit. Bourdelais propune un indicator sintetic pentru a reevalua îmbătrânirea populației franceze (ibid.). Acesta are în vedere o vârstă evolutivă care este cea a persoanelor a căror stare de sănătate este învecinată. Se face o medie ponderată din doi indicatori: vârsta (pondere 2/3) la care rămân 10 ani de trăit (măsură de recul a mortalității la vârstele înaintate) și vârsta (pondere 1/3) pentru care probabilitatea de supraviețuire de 5 ani
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
trestie au crescut apreciabil. După Revoluția din ianuarie 1959 și instalarea noilor autorități, în 1960 au fost naționalizate fabricile de rom, majoritatea proprietarilor, printre aceștia descendenții familiilor Bacardi și Arechabala, exilându-se în SUA și continuându-și afacerile în insulele învecinate din Antile. Se afirmă că la naționalizare proprietățile firmei Bacardi din Cuba valorau 76 milioane de dolari, noile autorități încer-când, fără succes, chiar și "naționalizarea" mărcii! Pentru recucerirea piețelor interna-ționale autoritățile aveau să decidă cooperarea cu firme străine, în 1993
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
accidente-substanță la nivelul societății. Mai departe e interesant paragraful intitulat " Unele erori ale oamenilor mari devin fecunde pentru adevăr", în care revendică deplina libertate de cercetare, susținînd teza de a reconsidera foarte atent erorile marilor filosofi. "Aproape întotdeauna erorile se învecinează cu adevărul și din această cauză omul se înșeală". Societatea politică, în special după apariția creștinismului, a încercat din ce în ce mai mult să instituie ordinea și organizarea politică în toată demnitatea sa de existență morală. În consecință, pentru Rosmini principiul moral este
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
peste noi, dar nouă nu ne păsa, căram lada eroic, nedescurajați, ba împingându-o, ba săltând-o, schimbând tot mai des locurile de unde-o apucam, până când am răzbit sus în Carantinei și apoi pe Cuza, până la domiciliul bunului meu prieten, învecinat cu al meu. Am tras lada în curte, transpirați, roșii în obraji, suflând greu. Acolo, plin de lume, o ceată de vlăjgani, amicii fratelui lui Wili, mai mare decât noi cu zece ani. Abia sosiseră și ei din „vale“, cu toții
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Eleutheriadis Mangalia este al treilea oraș ca mărime din judet,după Constanța și Medgidia, dar al doilea ca populație. Este al doilea mare port comercial de la Marea Neagră și un important port turistic, rivalizând cu cel din Constanța. În nord se învecinează cu zona metropolitană Constanța, în sud cu stațiunile 2 Mai și Vama Veche iar în vest cu localitățile Limanu și Albești. Orașul Mangalia a fost declarat municipiu în anul 1995. PAGINI DIN ISTORIA ORAȘULUI Localitatea este menționată sub numele de
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
cracă sub un tei - plop tremurător în original). Și încă o dată, și mai puternic, în Cântecul cățelei, poezie care beneficiază în limba română de mai multe versiuni, datorate lui George Lesnea, Lucian Blaga (leatul lui Esenin!), Ioanichie Olteanu... Subiectul, care învecinează banalitatea (asprei vieți țărănești) cu tragedia (maternității) demarează cât se poate de simplu: un mujic deloc idealizat de ultimul poet cu satu-n glas își face, amenințător, apariția, pe înserat, în pătulul unde, dimineața, cățeaua fătase șapte cățeluși roșcați, îi vâră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
-o lui Asparuh, care s-a consolidat aici o vreme. Așa-numita cronică a lui Nestor (secolul al XII-lea), enumerând sumedenie de neamuri slave, amintește și de ulici și teverțieni: „... iar ulicii și teverțienii locuiau pe Nistru și se învecinau cu Dunărea. Și erau foarte mulți; locuiseră el înainte pe Nistru, până la mare și până azi s-au păstrat orașele lor”; cu acești u(g)lici și teverțieni - se mai afirmă în cronică a lui Nestor - a dus lupte, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
adaoge, citând proiecții alternative din poeme (Regele, Călugărul, Ascetul, Magul ș.a.), care atestă ipostazieri simbolice: "La Eminescu se întâmplă ceea ce se întâmplă în mit, conform lui Eliade: transformarea existenței în paradigmă și a personajului istoric în arhetip". Mitul eminescian se învecinează, în diversele momente ale receptivității, cu cultul lui Eminescu (acesta stârnind detractări, "inerente într-o societate caragializată"), care "asigură însă posibilitatea unei întâlniri a fiecărui individ în parte, a fiecărei generații, a elitelor culturale din diferite perioade cu ființa sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
eram plecat la Iași, Pavel i-ar fi strigat Anei în curte să spele cămășile, prosopul și ce mai e murdar de la mine. Bănuim că din această discuție a prins ceva și o mătușă de-a criminalului cu care ne învecinam și a informat pe milițian. Oamenii din sat cunoșteau pe autorul crimei, dar pentru că acesta avea un unchi căpitan în securitate, organele de miliție care cercetau cazul au încercat să complice ancheta prin implicarea și a altor persoane pentru diluarea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
n-o sperii, trebuie să te rogi să te primească lângă ea. Pe sătenii ei, Costișa trebuie să ne recunoască, să ne lase la sânul ei. Așezat pe malul stâng al râului Suceava, pe o costișă, ce mărginește Podișul Sucevei, învecinat la Nord cu satul Frătăuții Noi, la Nord-Est cu satul Climăuți, la Est cu satul Vicșani (ambele din comuna Mușenița) la Sud-Est cu satul Iaz (din componența comunei Dornești), la Sud și Sus-Vest separat de râul Suceava de satele Mâneuți
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Închipuite de urbaniștii perioadei, cartiere unitare ca imagine stau alături de zone pestrițe și pline de „culoare―, caracterizate drept pitorești de străinii occidentali, obișnuiți cu rigoarea dezvoltării urbane moderne. Confortul stă alături deinsalubritate și mizerie, țesutul minor caracteristic locuințelor individuale se Învecinează cu figurile ample ale halelor industriale. Contrastul este mereu prezent, atât În modul În care se „negociază― ocuparea acestor zone nou urbanizate cât și În tranziția dinspre centru, zona intermediară rezidențială și periferie. Un bun exemplu În acest sens este
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
întreprindere care nu poate aduce decât bine poporului nostru.“ Dincolo de obiectul ei particular, pledoaria atât de caldă a tânărului Kogălniceanu are darul să ne edifice asupra unui adevăr important: la baza „formelor fără fond“ nu stau impulsurile generoase și imature, învecinate cu dilentantismul, ci reflecția lucidă a promotorilor culturii moderne, capabilă să discearnă dinamismul imanent al formelor și să-l încadreze într-o strategie a dezvoltării. Clarviziunea corifeilor a lucrat în consens cu mentalitatea colectivă a epocii, larg deschisă spiritului de
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
de contributor la edificarea unei noi realități europene, căreia i se dedicase O.S.C.E. 5. Președinția O.S.C.E. a însemnat pentru România și un alt fapt, deosebit de important: îmbogățirea "culturii strategice" față de zonele imediate sau mai îndepărtate cu care ne învecinăm. Nu știm în ce măsură au fost preluate și mai ales cultivate în anii care au urmat învățămintele dobândite, firele de legătură pe care Bucureștiul a reușit să le stabilească în acel an 2001 cu capitalele europene, cu lideri din teritoriile reconfigurate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
vor trebui să fie de grosimea a trei cărămizi. Apoi, calculând totul, cheltuielile ajung la circa 2000 țechini. Episcopul Moldovei nu are nicio subvenție de la Sfântă Congregație de Răspândire a Credinței. Vicarul Apostolic se extinde în tot Principatul Moldovei: se învecinează cu arhiepiescopul de Leopoli, cu episcopul de Transilvania și cu Vicarul Apostolic de Valahia; și între toți prelații este înțelegere perfectă. Și despărțit vicariatul în 4 districte, (în fiecare există un vicar, Foroon) și în 24 parohii care au proprii
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
să pregătească opinia publică, prin interviuri, articole în presă, declarații la radio asupra necesității de a se efectua un schimb de populație cu Ungaria și Bulgaria, care, să ducă, la „rezolvarea definitivă a problemei minorităților de același sânge cu poapoarele învecinate cu noi”. Acest schimb de populație, preciza Giugurtu - „implică fatal și mici cesiuni teritoriale din partea noastră” . La rândul ei, Uniunea Sovietică sprijinea revendicările teritoriale ale Ungariei și Bulgariei asupra României. Într-un manifest difuzat în numele Partidului Comunist din România, purtând
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
existat, tot atunci, Îmi amintesc, realitatea legilor, a funcțiilor sociale, a persoanelor auguste la care eu nu aveam acces - o lume Întreagă „despre care se vorbea” și față de care adulții ce mă Înconjurau păreau Îmbibați de un respect ce se Învecina cu frica. O altă realitate care făcea pur și simplu frică numai pentru că era, exista, deși eu n-o vedeam, n-o „pipăiam” și mi-o imaginam cu o uriașă aproximație, la limitele ne-realității. Sau, mai știi, imaginația mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
entități sau acestui fenomen numit realitate, cineva care, cu o mână „somnambulă”, dar și decisă, deșiră toate calculele „Înțelepte” ale oricărui calcul al probabilității, răsturnîndu-i argumentele, ce atîrnă greu adeseori, prin pura instinctivitate, printr-un curaj al minții care se Învecinează cu nebunia. Multă vreme, În „tinerețile mele”, am fost preocupat de literatura europeană care avea ca temă răzbunarea, răzbunarea unei injustiții, se’nțelege, de la Hamlet la Contele de Monte-Cristo; de la Julien Sorel din Le rouge et le noir al lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
destinul - „destinul social” și nu există altul În afara acestuia! -, destinul social Îți oferă doar vreo cinci sau șase „forme” În care poți să-ți afirmi neatârnarea și existența: artele (și artele militare!Ă, literatura, științele, magistratura - care În vechime se Învecina cu Puterea și, mai nou, poate de la Napoleon Încoace, care a decretat că „destinul este politica!” - și politica. Poate și anume forme ale „filantropiei”, unde-și găsește „uneori” loc și figura mereu controversată a Sfântului. Se pare că numai pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
nicăieri picior de milițian, din cei care până de curând erau postați la toate intersecțiile țării și care dublau, nici mai mult-nici mai puțin, poliția politică și secretă, afișând o aroganță și o plăcere a abuzurilor puterii care ne-au Învecinat vreun deceniu și mai bine cu o țară bananieră! O splendidă „dezordine” cum spuneam, o „vatră”, un „jar politic și civic” din care trebuia să se nască o „altă Românie” și un real, nou spirit civic și politic. De ce m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
a intoxica Încă o dată opinia largă „muncitorească” sau românească tout court de „luxul” În care trăiau scriitorii, mai ales că, după moartea marelui poet, scriitorii au Început să murmure comentând sărăcia În care trăise Nichita, ca și indiferența, ce se Învecina cu disprețul, autorităților față de el! Adevărul este că atât În cazul lui, cât și Într-al meu aceste datorii erau pur și simplu false și rafinatul poet care era Doinaș o știa foarte bine: o singură ediție din romanele mele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
dreptate În a „le” susține până azi, În senectute. Am citat mai sus emoția, bucuria unică pe care am simțit-o pe la douăzeci de ani citind cartea lui Thomas Carlyle Cultul eroilor, o satisfacție mai mult decât intelectuală, care se Învecina, În acea „vreme psihologică” a mea, cu o altă „exaltare livrescă” - momentele când am parcurs romanul Roșu și negru al lui Stendhal, carte pătrunsă de același spirit, al „cultului individualității extreme”. Cam după vreo trei decenii, Dostoievski, publicând În ’861
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o mântuire care În fiecare din cazurile de mai sus lua o altă, adâncă formă umană. Încât, după o jumătate de secol de stridente și false „victorii și eroi” cu duiumul, noi, Românii, să constatăm cu o stupoare ce se Învecinează cu uimirea tembel-infantilă că cei care au păstrat cu adevărat demnitatea umană și națională au fost aceste „figuri În zeghe”, aceși foști demnitari sau scriitori mărunți, inși aflați la vârste cărora li se prezic toate hatârurile existenței și cărora zeii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Oficial, Porto Alegre a primit statutul de oraș în 1809, fiind în prezent o capitală de 1,5 milioane de locuitori. În lecturile mele despre Brazilia, aveam să aflu că locuitorii celui mai sudic stat brazilian, Rio Grande do Sul, învecinat cu Argentina și Uruguay, se deosebesc net de ceilalți brazilieni, nu numai prin "culoare", populația fiind majoritară de origine europeană, dar și prin felul de a fi, a gândi, a acționa, manifestând un orgoliu și o mândrie de "gauchos", oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]