4,741 matches
-
Naționale pentru Armata de Uscat, General C. Pantazi Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale, pentru Aer, Comandor Gh. Jienescu Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale, pentru Marină, Contr`amiral Koslinski Subsecretar de Stat pe lângă Ministerul Apărării Naționale Pentru Înzestrarea și Administrarea Armatei General Gh. Dobre Nr. 3 984 Monitorul Oficial, partea I, nr. 287, 5 decembrie 1940. Vezi și Jean Ancel, Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust, vol. VIII, Beate Klarsfeld Foundation, New York, 1986, doc
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
nu se vor da, decât întreprinderilor care lucrează pentru armată sau în interesul superior al economiei naționale a Țării, pe bază de contracte. Pentru aceste repartizări se va cere avizul Ministerului Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor, Subsecretariatului de Stat al Înzestrării Armatei și al Oficiului Central de Românizare. 3. De asemenea, foștii patroni sau proprietari de întreprinderi comerciale și industriale, menținuți în serviciu după românizarea întreprinderilor respective, pot fi scutiți de munca manuală și repartizați pentru muncă, întreprinderilor, pe termene limitate
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
18-19 ani și cei dela 41-50 ani. Evreii între 20-40 ani, se vor repartiza numai în cazul când vor fi disponibilități. 3. Corpurile de Armată (Comandamentele Teritoriale) vor aproba în cuprinsul teritoriului lor: a) Cu avizul Subsecretariatului de Stat al Înzestrării Armatei, Ministerul Lucrărilor Publice și al Comunicațiilor și al Oficiului Central de Românizare, cererile ce se încadrează în titlul B, cap. III, paragraful 2 și numai cu avizul Oficiului de Românizare cererile prevăzute în același titlu și capitol, paragraful 3
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
li se lase pe loc evreii care i au avut repartizați. Marele Stat Major propune: - Să se acorde prelungiri sau noi repartizări de evrei specialiști numai la întreprinderile prevăzute în planul de mobilizare al teritoriului, care lucrează pentru armată; - Ministerul Înzestrării să fixeze aceste întreprinderi; - Marele Stat Major să dea aprobarea și apoi să trimită tabelele Oficiului Central de Românizare pentru a urmări opera de românizare. - Evreii din întreprinderi să fie salarizați în baza unei deciziuni care trebue întocmită cât de
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
special la meseriași. - Majoritatea evreilor să fie scoși în detașamente exterioare. - Prelungirile sau nouile repartizări de evrei specialiști la întreprinderile particulare vor fi restrânse numai la întreprinderile importante prevăzute în planul de mobilizare și care vor fi indicate de Ministerul Înzestrării și al producției de răsboiu. II. Întrucât în ziua de 15 Aprilie a.c., expiră ultimul termen de prelungire acordat pentru menținerea situației provizorii a evreilor care au avut carnete de scutire sau au fost repartizați de către Marele Stat Major în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
le dea de lucru în oraș, pentru a se evita astfel contactul cu trupa. MINISTRUL APĂRĂRII NAȚIONALE General ss C. PANTAZI Director de Cabinet M.A.N. Colonel, Balaban COMUNICAT: - Spre știință: Casa M.S. Regelui, Președinția Consiliului de Miniștri, Ministrul Înzestrării Armatei și Producției de Răsboi. - Pentru executare: Subsecret. de Stat al Arm. de Uscat, Aerului, Marinei, și Aprovizionarea Armatei, Marele St. Major, Comandament. Militar al Capitalei, Corpul Grănicerilor, Inspect. G-ral Jandarmi, Corpul de Cavalerie P.S., Corpul de Munte P.S., Corpul
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
importanță prea mare unor scrieri de debut, ca romanul În fața vieții ș.a. Dar spiritul critic îl determină să observe modernitatea poeziei scriitorului, să-i remarce receptivitatea față de simbolism și ideile novatoare despre roman (obiectivitatea, citadinismul, documentul autentic), să-i sublinieze înzestrarea de epistolier și memorialist. G. este, de altfel, și autorul unei excelente ediții critice a operei lui Duiliu Zamfirescu, din care a îngrijit și comentat primele patru volume (1970-1974). În Fața ascunsă a lunii (1974), istoricul literar își propune să descopere
GAFIŢA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287124_a_288453]
-
și memorii ale Renașterii, înmulțite apoi în toate literaturile europene. Aci, ca și în poveștile și povestirile sale, Creangă execută trecerea de la nivelul popular al literaturii la nivelul ei cult pe o cale pur spontană, prin dezvoltarea organică a unei înzestrări exercitate în întregul trecut al unei vechi culturi rurale, ajunsă acum să se depășească pe sine. Poporul întreg a devenit artist individual în Creangă. TUDOR VIANU Creangă râde din toată inima, dar dintr-o inimă bună, largă și îngăduitoare, râde
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
convenționale, cât și cele asimetrice privesc acum un mecanism de decizie care nu se limitează la factorii interni și la interesele naționale. Planificarea apărării nu mai poate porni de la considerentele interne; datorită „umbrelei de securitate”, ea trebuie pliată după tendințele Înzestrării, organizării și instruirii forțelor armate din Întregul NATO. Nu se mai poate face o distincție clară Între interesele naționale și mijloacele interne de a le apăra și interesele și capacitățile comunității de securitate. Consecințele acestor transformări pot fi rezumate În
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a) consecințe teoretico-strategice: mai există un nivel național al politicii de apărare pentru puterile minore membre ale NATO? Răspunsul la această Întrebare cade În afara sferei acoperite de capitolul nostru, dar interogația rămâne permanent În fundal; b) consecințe pragmatice: politica de Înzestrare, organizare și instruire nu trebuie centrată pe ideea parării unei agresiuni convenționale (de acest aspect se vor ocupa prioritar marile puteri membre NATO). Politica de apărare trebuie centrată În toate dimensiunile sale pe contribuțiile românești la forturile comunității de securitate
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
care, fiind biloc, este utilizat ca versiune de instruire. Din armamentul de dotare al unui avion MIG-21 Lancer fac parte un tun cu două țevi, bombe clasice și inteligente, precum și, În funcție de necesități, rachete aer-aer sau aer-sol4. Conform Ministerului Apărării Naționale, Înzestrările MIG-21 Lancer au scopul de a asigura pe timp de pace Îndeplinirea unor sarcini, cum ar fi, de exemplu, misiunile de patrulă și poliție aeriană, menite să protejeze atât suveranitatea aeriană a statului, cât și unele ținte vitale de la sol
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
În volumul de nuvele Stânca tarpeiană (1975), aflat sub umbra tutelară a lui Cehov (cum remarca Sorin Titel), autoarea folosește un ton discret, evită, de regulă, melodrama și exploatează faptul insignifiant cu subtext poetic. Trecută prin școala reportajului, ea dovedește înzestrare, verism, dar și un simț dramatic al detaliului. Încearcă să descopere oameni și destine, provoacă monologul confesiv și câștigă în autenticitate prin gesturi și replici. Și în proza din volumul În căutarea Penelopei (1978) e o ambianță colocvială, se poartă
DIMA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286765_a_288094]
-
din Dorohoi (1834), oraș unde a fost și ispravnic, și al Tribunalului de Comerț din Galați (1839). Om vechi, rămas în urma vremurilor pe care nu le mai poate înțelege, în ultimii ani ai vieții trăiește izolat și nebăgat în seamă. Înzestrarea lui D. a fost pentru memorialistică. A scris însă și versuri, publicate în „Alăuta românească” (1837). Cunoscător de limbi străine, a tradus o carte despre Iconomia rurală și dumesnică - una dintre primele lucrări de știință economică la noi -, un cod
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
în vedere „partea de perenitate” a unei opere pentru mulți desuetă și rediscutarea ei din perspectiva anului 2000. Trăsătura dominantă a liricii lui Topîrceanu e găsită în „imposibilitatea de a se fixa”, așadar de a persevera acolo unde se află înzestrarea lui reală, adică în umor, de unde peregrinarea soldată, după opinia criticului, cu un greu tribut plătit facilității, versurilor ușoare, gustate de publicul larg. Analiza apasă, îndreptățit, pe valoarea parodiilor și a prozei. Critica lui G. este una a revizuirilor, fără
GRASOIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287343_a_288672]
-
spre munții din zare. Trecerea în ficțiune simbolică, provocată de reverie și de rememorare, este chiar axul narațiunii. Substanța ei este apropiată de a poemelor din volumele Lecturile mele particulare (2000) și Însemnare a lecturilor mele particulare (2002), în care înzestrarea lirică a lui G. își manifestă originalitatea într-o fină orchestrație tematică și stilistică. SCRIERI: O dragoste ca oricare alta, Cluj-Napoca, 1988; Un altfel de sfârșit, pref. Mircea Popa, Târgu Mureș, 1998; Lecturile mele particulare, pref. Mircea Petean, Cluj-Napoca, 2000
GRANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287342_a_288671]
-
a fi și acceptarea fără crispări a legii morții (Vara); este, totodată, și expresia prezenței omului în natură, cu care acesta comunică prin muncă, iubire, printr-o jovialitate robustă. Vocația poetului în descriere este desenul, nu culoarea, dovadă a aceleiași înzestrări clasice, înclinată spre realitatea obiectivă care se oferă observației și studiului, nu spre atmosfera lăuntrică, insinuată în dominanta cromatică (Faptul zilei). O sensibilitate mai ales auditivă susține semnele înserării, cu respirația și liniștea nocturnă a satului, în Noapte de vară
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
drum”) - forme ale trecerii și veșniciei („O mare e, dar mare lină -/ Natură, în mormântul meu, / E totul cald, că e lumină!”). Baladele sunt altă direcție în care se exersează imaginația reconstructivă, cu dominantă dramatică, a poetului. Lipsindu-i însă înzestrarea romantică, puterea imaginației, timbrul patetic și încercând în cadru eroic sau legendar jocul rolurilor, el ajunge nu o dată la teatralism (Regina ostrogoților, El Zorab). Structura clasicismului său popular se valorifică în baladele cu subiect autohton Crăiasa zânelor, Vântoasele, Pe plaiul
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
și rafinament, care exaltă, în maniera lui Boccaccio, „viața ca sărbătoare”. Din publicistica lui B. Fundoianu deduce „setea de echilibru a acestui neliniștit”. De o consistență împinsă până la refuz, complexă în articulații, analiza creației lui Dan Botta relevă o remarcabilă înzestrare îndeosebi pentru radiografia fenomenului poetic. În fine, încercări de sinteză precum Gruparea poetică „Iconar” și Literatura germană în paginile „Universului literar”, închegate în urma unor documentări laborioase și eficiente, sunt prețioase contribuții de istorie literară, în zone mai puțin umblate. SCRIERI
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
teatru, piesa într-un act Puterea ceții fiind reprezentată în 1985. Urgența existențială a exprimării - aceasta este pecetea pe care o poartă, în toate etapele devenirii sale de câteva zeci de ani, poezia lui C. La care se adaugă o înzestrare naturală pentru organizarea muzicală a poemului și pentru disciplinarea magmei sentimentale în forme poetice tradiționale - sonet, rondel, strofe cu ritm regulat și rimă încrucișată sau îmbrățișată. Între forța care presează din interior și tiparul formei impuse cu voință se naște
CARMEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286111_a_287440]
-
vieții cotidiene. Constanta sesizabilă e faptul că eșecul intervine atunci când sufletele nu reîntineresc și nu se revitalizează spiritual. Cele câteva încercări dramatice ale lui C. (Cireșică și visele, cea mai semnificativă) nu au vigoarea necesară confruntării cu publicul. O anume înzestrare dramaturgică persistă totuși în mai toate prozele sale, unde limbajul e alert, dialogul abundă, iar spiritul colocvial e dominant. Caracteristici stilistice permanente sunt umorul, satira, șarja, ambiguitatea expresiei. C. a tradus din lirica slovacă (în colaborare) și e prezent în
CERNEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286175_a_287504]
-
dori. Și nici răsplata nu e pe măsură. După o perioadă de tăcere de aproape doi ani, revine la poezie în condițiile ceva mai destinse de după 1957, realizând, până în 1983, un amalgam între producția comandată și cea reprezentând cu adevărat înzestrările sale. Vor apărea, în ritm susținut, volume de versuri, de proză, de literatură pentru copii, piese pentru teatrul de păpuși. În 1969, i se va acorda Premiul Uniunii Scriitorilor pentru Povestea a doi pui de tigru numiți Ninigra și Aligru
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
apucat să publice decât trei plachete - Cântece, Sonete, Versuri -, toate în același an, 1915. După trei zile de la apariția lor în librării, anxiosul autor și le-a retras. Gestul presupune un scrupul care, din păcate, nu e susținut de o înzestrare pe măsură. Rareori destins și surâzător, poetul este, în stihurile lui de simțire romantică, un sceptic, părăsit de iluzii și invadat de melancolie. Trist, el caută mângâiere, așa cum, amăgit în iubire, exaltă „plăcerile durerii”. În sonete, care s-ar fi
GIGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287280_a_288609]
-
răzgândește și în 1853 revine în țară. Va lua parte la războiul din Crimeea ca locotenent într-un corp din garda imperială franceză, fiind avansat căpitan și decorat. G., care pregătea un dicționar general de drept, are și o bună înzestrare pentru barou. E numit procuror supleant la Tribunalul de Dâmbovița, iar în 1856 prezident. Avocatura și politica - ajunge deputat liberal - îl absorb și gazetarul face o mare risipă de elocință, preocupându-se, în nenumărate articole, de tot felul de aspecte
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
care se înfruntă eroi infernali și eroi angelici, personaje de melodramă cu gesticulație exaltată și grai bombastic. Stridențele de limbă, franțuzismele neadecvate i-au atras execuția drastică a lui Titu Maiorescu, în articolul Beția de cuvinte. Scriitorul se regăsește cu înzestrarea lui firească în digresiunile spirituale, genul care îi convine cel mai mult fiind acela al cozeriei, cochetă, malițioasă sau plină de galanterii. Are aplecare, de asemenea, pentru crearea de fiziologii (Schițe din societatea română). Ținea să alcătuiască „după natură” o
GHICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287255_a_288584]
-
prin raportare strictă la Transilvania, unde se află județele cu populațiile cele mai educate din țară: Clujul, Timișul, Sibiul și Brașovul. Tabelul 4 arată, pe de-o parte, că populația din Vechiul Regat are un avantaj în raport cu restul Transilvaniei în ceea ce privește înzestrarea cu diplome superioare, în timp ce diplomele de nivel mediu sunt mult mai frecvente în Transilvania, inclusiv Secuimea. Pe de altă parte, referindu-ne la modalitatea de măsurare a stocului de educație întrebuințată în Sandu (op. cit.) este evident că, agregând cifrele corespunzătoare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]