3,075 matches
-
spele nimic, trebuia să-și protejeze unghiile. Ashling putea să o facă. Spre disperarea invidioasă a Lisei, fiecare membru al echipei Colleen a ajuns târziu. Toți petrecuseră trei zile sălbatice. Chiar și domnișoara Morley, care, după vreo două căni de șampanie băute vineri, petrecuse weekendul făcând nebunii. Acum era momentul să plătească - toți erau obosiți și deprimați, mai ales Kelvin, care reușise să facă o gaură în rucsacul său gonflabil cu inelul de pe degetul mare. În timp ce toată lumea făcea eforturi să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
amicul tău. E, asta e. Vrei să te aștept? Da, te rog. Nu va dura decât un sfert de oră. Rapid, Lisa a testat fermitatea paturilor de la Morrison, prospețimea așternuturilor, mărimea băii - era destul de mare pentru doi oameni -, cantitatea de șampanie din bar, mâncărurile afrodiziace disponibile prin room-service, CD-urile din cameră și, la final, oportunitățile de amplasare a cătușelor. Una peste alta, concluzionă ea, te poți simți destul de bine aici. Singurul lucru care lipsea era bărbatul potrivit. În drumul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
era o înghețată de ciocolată, nu avea un sistem personalizat de vânzare, într-o piață care se baza pe așa ceva. Astfel încât producătorii băgau bani în ea, ținând lansarea la Clarence și ademenindu-i jurnaliști cu promisiuni că se va servi șampanie. Se anunța a fi o seară destul de pompoasă. —Vrei să vii? o întrebă Lisa pe Ashling. Ashling, simțindu-se încă ciudat după modul în care se purtase Lisa cu Mercedes, era pe punctul de a refuza, apoi își dădu seama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Ashling, absentă. Mulțumesc de întrebare. Jack făcu o figură uimită, apoi se întoarse după o chelneriță care trecea pe lângă ei. —Soră, spuse el, agitând din paharul gol. Ceva pentru durere. Chelnerița, o fată tânără, atrăgătoare, îi întinse un pahar cu șampanie. Câte unul din ăsta la fiecare jumătate de oră ar trebui să își facă efectul. Ea zâmbi, dezvăluindu-și gropițele și el îi răspunse la zâmbet. Dezamăgită, Ashling monitoriză schimbul. De îndată ce „sora“ a plecat, Ashling a încercat să se gândească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
încercat să se gândească la ceva ce ar putea să îi spună lui Jack, orice fel de subiect de conversație, dar nu reuși. Și nici Jack nu era mai breaz. Stătea tăcut, mișcându-se de pe un picior pe altul, bând șampania mult prea repede. O altă chelneriță trecu pe lângă ei, de data asta cu o tavă de Truffle, pe care Ashling le-a acceptat cu entuziasm. Nu pentru că îi plăcea atât de mult înghețata - deși îi plăcea -, ci pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
de salsa. —A, dansurile tale murdare. Va trebui să mă iei și pe mine odată, o necăji el. Hai, abandonează-mă vulturilor, atunci. Ashling ieși, trecând pe lângă Dan „Încerc orice măcar o dată“ Heigel de la Sunday Independent, care punea înghețată în șampanie. Imediat după ce ea plecă, Jack a fost atacat de Kelvin, care ținea în mână două pahare cu șampanie, ambele ale lui. —Uită-te la Lisa. Poartă chiloți sau nu? întrebă Kelvin, studiind fundul Lisei prin rochia ei albă. Nu văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Hai, abandonează-mă vulturilor, atunci. Ashling ieși, trecând pe lângă Dan „Încerc orice măcar o dată“ Heigel de la Sunday Independent, care punea înghețată în șampanie. Imediat după ce ea plecă, Jack a fost atacat de Kelvin, care ținea în mână două pahare cu șampanie, ambele ale lui. —Uită-te la Lisa. Poartă chiloți sau nu? întrebă Kelvin, studiind fundul Lisei prin rochia ei albă. Nu văd nici o linie, dar... Jack nu i se alătura. — Știu la ce te gândești, spuse Kelvin. Mă îndoiesc. — Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
niște sticluțe frumoase de șampon și gel de duș și Lisa își spuse că le va fura înainte de a pleca. Când a ieșit din baie, el a condus-o în pat și i-a pus în mână un pahar cu șampanie rece. Urcându-se lângă ea, în așternuturile reci din bumbac, spuse: —Pot să te întreb ceva? Tonul lui încet și serios îi indica faptul că va fi una dintre întrebările alea ciudate pe care și le pun de obicei iubiții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Lisa râse, amuzată. — Ce film avem în seara asta? întrebă ea. Nu voia să vorbească cu el cât timp aștepta să i se scoale din nou. Între partidele de sex destul de dure, s-au uitat la filme și au băut șampanie din minibar. Într-un final, sedați și epuizați, au adormit. Lisa a dormit adânc și s-a trezit binedispusă, insistând să o mai facă o dată înainte să plece. Dar în baie, în timp ce încerca să se spele pe dinți cu degetul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
arătând ca o păpușă Barbie exotică. Când Lisa a zărit-o, furia ei s-a transformat în disperare. Frumos costum, o pupă Trix în fund pe Mai. —Mulțumesc. —Dunnes? —Păi, da. Mai era ceva mai distantă decât în ziua cu șampania. Cumva, noul devotament al lui Jack schimbase lucrurile. Era grațioasă, plăcută și, în mod clar, prietena șefului lor. Domnișoara Morley dădu din cap și ea își mută șoldurile invizibile spre biroul lui Jack. Ușa s-a închis ferm în urma ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
motivul pentru care se ducea acolo. Desigur, când Lisa a apărut a doua zi, exista o rigiditate vizibilă pe fruntea ei. Dar avea, de asemenea, o listă elaborată de băuturi fenomenale. Oaspeții urmau să fie primiți cu un cocteil de șampanie, apoi serviți cu martini cu lămâie, după care urmau cosmopolitan, manhattan, go-go rum și, la final, cafea cu vodcă. —A, da, și am rezolvat cu cadourile, acuză Lisa. Era oare singura care muncea pe acolo? Când pleacă fiecare oaspete, le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
o piruetă. Pentru multe alte femei, această mișcare ar fi părul provocatoare și felină; dar ea o făcuse cu o naturalețe atât de caldă, încât inima lui tresări. —Și urechea? Care ureche? întrebă Ashling vesel, după care ridică paharul cu șampanie. Noroc! Acum circulați, vă rog. Lisa și-a petrecut seara primind felicitări. Petrecerea era un triumf: toată lumea venise. O căutare amănunțită descoperise doar șase sute paisprezece „mișcători“ în Irlanda, dar părea că toți îi onoraseră cu prezența. Laude și bună dispoziție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
întocmai ca Lee. Am avut senzația că ea a fost cea care l-a învățat figura. — De-aia trebuie să le transformi în realitate. Leland! La masă! Lee apăru iar și ne așezarăm la masă. Kay desfăcu o sticlă de șampanie și turnă. Când paharele s-au umplut, ne-a trântit un toast: — Pentru basme. Am băut, iar Kay umplu din nou paharele. De data asta toastă Lee: — Pentru Propunerea B. A doua doză de balonașe îmi gâdilă nasul și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
la azil, îmi făcu un semn obscen și reuși să intre înăuntru fără să aibă nevoie de ajutorul meu. În ajunul Anului Nou am mers pe Balboa Island, la concertul trupei lui Stan Kenton. Am dansat până în 1947, amețiți de șampanie, iar Kay a dat cu banul ca să vadă cine câștigă ultimul dans și primul sărut de la miezul nopții. Lee câștigă dansul și i-am urmărit învârtindu-se în ring pe melodia Perfidia, minunându-mă în sinea mea de felul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
-ul din „Hollywoodland“, înalt de cincisprezece metri, aluneca în jos pe un cablu de sârmă groasă, în timp ce camerele de filmat filmau de zor, aparatele de fotografiat țăcăneau, mulțimea de gură-cască se holba ca vițelul la poarta nouă, iar politicienii beau șampanie. Praful ridicat de tufișurile smulse din rădăcini ne intra în nări. Orchestra Liceului Hollywood, așezată pe scaune pliante, stătea cocoțată pe o platformă fragilă, ridicată la numai câțiva pași de capătul scripetelui. În momentul în care litera „A“ se prăbuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
fereastră, plângându-și de milă. Încercând să nu se gândească la cuțit. Beculețul roșu al robotului său clipea, dar erau doar alte mesaje de la Miller. Nimic de la agenta Watson, care să-i spună că-l aștepta cu o sticlă de șampanie, Într-un negligé. Și poate cu niște pâine prăjită! Stomacul lui Logan ghiorăi. Era aproape unu noaptea și el nu mai mâncase de la micul dejun decât un pumn de Maltesers și niște calmante. În bucătărie avea un pachet de biscuiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Așa cum am mai spus, din când În când, Îi povestesc lui A. unele episoade din copilăria mea; mă ascultă Încordată, așa cum mă asculta și E. când eram liceeni la Slatina; mai fuge În pivniță și vine cu o sticlă de șampanie sau de Cotnari, o desface (ea nu bea decât un pahar, se face toată roșie; „Îmi ia fața foc“), mă ascultă cu ochii, cu fața, cu mâinile; e toată doar ascultare: În asemenea momente, simt pericolul că aș putea chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cum ești?“ „Facem pariu că, dacă vreau, mă pot Însura chiar mâine?“ „Nu te cred. Este imposibil să se găsească cineva care să te suporte!“ „Pe cât pariem?“ „Pe ce vrei tu“ „Bine. Să pariem pe o sută de sticle de șampanie, să fie pentru toată lumea, să se știe că Marele Monstru și-a dat libertatea, că s-a legat la cap, că și-a pierdut puterea precum Samson. Ești de acord?“ „De acord, dar trebuie s-o faci chiar mâine, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
bărbați în ultimul timp. - Nu te vezi cu nimeni? - Nu sunt sigură, răspunse Kara pe un ton mai degrabă reflexiv. Ultima noastră întâlnire s-a terminat cu un mic dejun la ora prânzului la mine acasă. Cu mâncare franțuzească și șampanie. Foarte romantic. A spus că mă va suna a doua zi. - Și nu a făcut-o. - Într-adevăr, niciun semn. Și poate ar trebui să menționez că episodul cu micul dejun a fost acum o lună. - Dar tu ai încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
la film cu prietenul său Peter și își petrecuseră noaptea în compania câtorva CD-uri noi, a câtorva zeci de grame de caviar de sevrugă, a biscuiților Ritz și a unui Moet copios, în ciuda dificultăților inerente tentativei de a bea șampanie cu paiul. Acum, pe întuneric, el se gândea din nou la muzică, la felul în care un sistem pur mecanic de tonuri și pauze te putea absorbi în asemenea măsură. Îl fascina. Cu cât se gândea mai mult, cu atât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
împarți la trei! Ei, nu ți se pare frumos? Că nu e nevoie să minți? Eu nu glumesc deloc, spuse Emmy. Îl privi pe chelner când acesta trecu pe lângă masa lor și, când acesta se apropie, comandă trei pahare de șampanie. — Acesta este începutul noii mele vieți și, credeți-mă, trebuia s-o fac demult. Primul lucru pe care am să-l fac luni e să-l sun pe Chef Massey și să-i spun că accept postul. Poate vă întrebați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
sun și să accept postul, apoi am de gând să mi-o trag cu toți bărbații singuri și atrăgători pe care am să-i întâlnesc. Străini, sexy și frumoși. Și subliniez cu toți. Ce părere aveți, fetelor? Acceptabil? Chelnerul aduse șampania. — Așa că, vă rog, să ciocnim. Adriana scoase un sunet care, pentru una mai puțin frumoasă s-ar putea numi fornăit, dar provenind de la ea, suna exotic și feminin. Celelalte două se întoarseră să se uite la ea și brusc se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
înghiți. — Eu zic să ne luăm un răgaz de gândire să vedem cum facem. Stabilim un plan până la sfârșitul săptămânii viitoare? Adriana clătină din cap afirmativ. S-a făcut. Și asta o să-ți dea și ție — arătă cu paharul de șampanie spre Leigh — ocazia să te hotărăști ce decizie iei și tu. — Eu? Sprâncenele proaspăt pensate ale lui Leigh se încruntară. — O decizie? De ce? Nici măcar nu e Anul Nou. Dacă voi două sunteți razna, asta nu înseamnă că trebuie să fiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
o vizită acasă la Martha, colega lui din facultate, cândva în vara aceea, și când el și-a amintit o glumă pe care un makeup artist i-o spusese în dimineața aceea. Abia când chelnerul a adus două cupe de șampanie și ceva ce se numea dacquoise cu nucă de cocos, și-a revenit și Leigh. Acolo, ca din întâmplare, lângă platoul cu ananas în sirop, garnisit cu fructe de pădure, se afla o cutiuță din catifea neagră. A fost surprinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
nu trebuia! Deschide-o! — Știu deja că o să-mi placă la nebunie. — Leigh, deschide cutia. S-ar putea să fi surprinsă. Privirea din ochii lui o făcu să ezite, la fel și mâna crispată cu care el ținea paharul de șampanie. Deschise capacul și, exact ca în comediile romantice proaste pe care le văzuse, rămase cu gura căscată. Așezat frumos chiar în mijlocul cutiei de dimensiunea unui colier, era un inel. Un inel de logodnă. Un inel de logodnă imens, foarte frumos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]