9,824 matches
-
UMBRA ANILOR În biblioteca Gheorgeh Tomozeidin comuna Domnești Își lasă noapte voalul rece Peste plaiul din Domnești, Luna prin fereastră trece... Și-mi citește dragi povești. Lumina se frânse de durere Și lăcrimează cu scântei... Pe fruntea-naltă și senină, Șoptind lui Gheorghe Tomozei: - „Privrea blândă îți ridică, Fă curcubeu de prietenie Peste întinsul plai domnesc, Și-n slovă prinsă-n armonie Ne tălmăcește carta ta... În „Sonetul bibliotecii” sfinte; Prin versul nobil vei cânta Mărirea clipei împlinite. Iar „Recompensă” ai
“FRAGMENTARIUM” PRIETEN DRAG,DESCHIDEŢI SUFLETUL! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361154_a_362483]
-
și fără sfârsit, mai mult decât Viața și Moartea. Un cântec îți cânt acum în cheia fericirii! Ne-a fost dat un timp întâlnirii noastre, dar cântecul nostru își poartă, departe, ecoul visului înflorit. Acolo, frunzele copacului meu îți vor șopti: marea ești tu, marea sunt eu, acel spațiu imens, mister, neliniște, exaltare, fior, melancolie, vibrație, pură emoție, necuprinsul din infinit! Dincolo de tăcerea albă, un câmp de păpădie este acolo, un câmp și liniștea lui verde, ai să rămâi cu mine
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
cu un pas mai departe, chiar mai departe, te-aș săruta vieți și alte vieți, sunt fericit, simțindu-te, în apele tale vindecătoare mă pierd. Dă-mi să beau, te privesc și nu mă mai satur! - în aburii dimineții, îmi șoptești. SUB RAZA UNEI CLIPE Nu e ușor să lași totul să treacă! Când erai mic aveai copacul tău, cu înălțimea lui îți măsurai anii copilăriei, pentru el trăiai,creșteai, te bucurai, cu el plângeai, cu el râdeai. Ți s-a
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
susurul bucuriei și cum plăcerea vă inundă! Să vrei să te răscolească cu respirația ei sacadată, cu geamătul iubiririi să te readucă la viață, să vrei să te privească cu ochii ei mirați, de diamante negre, să vrei să-ți șoptească, mereu și mereu, că te iubește! Iubirea ce i-o porți în suflet, în stele să o scrii, din fiecare dimineață, un răsărit să-i dai, cea mai iubită să se simtă, să-i mulțumești că-i steaua, iar tu
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
Așhi di bunu, nu ari mardzânji!*, îți spuneam, privindu-te. Viața este făcută, doar, din momente. - Cu unica mea, la atâta distanță, am avut trăiri prea intense, se răscolește în mine tot universul, nu știu ce am în tine uitat! mi-ai șoptit, prin ploaia binecuvântată. Din conturul buzelor ai mușcat, le-ai simțit freamătul, dulceața, dorința, așteptai o prima reacție, emoțiile și lumina stelară, acea senzație de nedesprindere. Amintiri colorate trec prin noi, te-ndepărtezi de întuneric și lumină, în umbrele ei
SECRETUL TIMPULUI (POEZII) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/361075_a_362404]
-
vale, îmi părea însetată... iute alergam la cișmea să-i aduc apă; nici nu atingea căldarea plină ochi, dezlegată ea voia să bea din libertate... aceeași sete noi aveam. Bunica avea mulți nuci, într-o zi îmi arăta cu degetul, șoptindu-mi numai pentru mine: acela din fundu’ grădini esti unu’ din haiduci și-ni pari cî samânî cu tini. Referință Bibliografică: La bunica mea-n curte / Maria Cozma : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 251, Anul I, 08 septembrie 2011
LA BUNICA MEA-N CURTE de MARIA COZMA în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361223_a_362552]
-
pășind lejer pe sub pancarta care ne avertizează în engleză, rusă, franceză și germană (germana e ultima!) că, vezi, Doamne, părăsim sectorul american: YOU ARE LEAVING THE AMERICAN SECTOR, VOUS SORTEZ DU SECTEUR AMÉRICAIN. Și ce dacă? Uite că se poate, șoptește vocea interioară, după ce a prins curaj. Ce folos că am plătit intrarea cu cardul bancar, semnând nonșalant pentru 25 de Euro (ce de bani: un sfert de salariu, înainte)?! Se năruie avântul, ca un castel de cărți în sala întunecoasă
CHECKPOINT CHARLIE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 122 din 02 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361197_a_362526]
-
mulți sunt sclavii ce așteaptă să fie dezrobiți de fericire. Pe un vid stingher s-ar abandona-n cunoașteri, desprinzându-se de viețuire, prinși în panica plăcerii cu fiecare stea pe cer. Într-un strănut cosmic s-ar redeschide era, șoptind rupți de lumină-n infinit: ascultă cum respiră Cerul; ascultă cum respiră Terra. Mulți din cei care m-au cunoscut au încercat să sufle în jăratecul vieții mele, crezând ca poate să-mi înțeleagă clipa. Dar atunci când mizeria socială îți
ÎNCOTRO ROMÂNIA? ÎNCOTRO CULTURA EI! de MARIA COZMA în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361217_a_362546]
-
vă seacă de bani, dar vă și smintesc cu amenințările lor cu iadul și tămîia ... Undeva s-a grești în istoria umanității! am zis eu, șocat de afirmațiile lui Thomas. Hai la Lili, acolo rezolvăm problema ... Mi-e foame, a șoptit Licurișca ... Îți cumpăr pufuleți cu surprize ... Și cu alt ton: Ah, Evo, Evo! ... de la tine ar putea veni izbăvirea sufletelor ... Știi care este paradoxul, scriitorule? Că Eva este a tuturor și a nimănui ... în secret ea își aparține numai ei
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
cu ciucuri roșii la gât, se îndreaptă cu toții spre munții Nucșoarei. Un dulce neastâmpăr îi cuprinde, respiră din răsputeri aerul proaspăt și înviorător al munților, plimbându-și privirile, din căruțe, peste pădurile de conifere ale Slatinei. Vârfurile brazilor parcă le șoptesc tainic, iar ici-colo, mestecenii în haina lor argintie își leagănă crengile, arinii stufoși, la auzul clopoțeilor de la gâtul cailor, își scutură și ei somnul, „ca să spună din frunza cleioasă poveste cu zâne și zmei”. Merg mai departe, în susul Râului Doamnei
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
În livada din spatele bisericii schitului, foșnește uscat frunzișul bătut de cea dintâi brumă a toamnei. Luna plutește în ceruri, printre vârfurile de brazi, ieșind dintre norii rari ce fug repede, răsfirându-se în lumina de argint. Trestiile îngălbenite de pe lac șoptesc, atingându-și ușor pămătufurile, apa tremură în vălurele încrețite. Pe dealurile din jurul mănăstirii, de pe locurile arate, din când în când, o pasăre zvâcnește prin lumina de aur a lunii, câte un iepure fuge speriat, un stol de grauri se pierde
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
unde se afla sicriul. Nici nu observă câte persoane se aflau în cameră. L-a sărutat pe frunte și pe obraji și începu să-l mângâie pe frunte și păr. Cu vocea tremurândă și gâtuită de durere începu să-i șoptească: - Iubirea mea, ce-o să mă fac eu fără tine, fără dragostea ta? Tu îmi dădeai putere de a trăi, de a merge mai departe! Și lacrimile începură să-i curgă șiroaie. Îi tremurau picioarele. Se uita la el și nu
FRAGMENT DIN NUVELA RASCRUCEA DESTINULUI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360805_a_362134]
-
face. Nu promit, nimic. La miezul nopții mă voi întalni cu El. Renii mei unde sunt? -I-am parcat la intrare! Erau hămesiți și le-am dat de mâncare, că de băut ... răspunse Glumețul, spiridușul jucăuș. Se apropie conspirativ de Craciun șoptind, destul de tare ca să audă ceilalți: -Cred că Rudolph iar a tras la măsea! Avea nasul roșu ca de clovn și se cam împleticea! Da..da ... Cei prezenți izbucniră în râs. Moșul hohotea puternic, făcând să-i tremure burta mare. -Pârâciosule
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
de ceilalți. Noi l-am cunoscut și am fost alături de el peste tot in lume! Știm dragostea pe care a impărtășit-o copiilor și oamenilor, dar si nedreptățile pe care le-a îndurat! Chiar eu l-am ajutat la împărțirea jucăriilor, șopti Bushy -Ce să spun! Vă place să vă lăudați! Hmm, bufni Pepper. O tăcere ireală domnea peste castel. Se auzeau doar clopoțeii renilor și vântul ușor ce spulbera fulgii albi de nea. Moșul îi studia atent. Îi cunoștea dintotdeauna, nu
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
ea a visat același lucru. Fereastra s-a deschis împinsă de vântul puternic ivit din senin. Moșul a intrat pe geam fără sacul cu cadouri. -Nu am fost prea cuminte, nu-i așa? De aceea nu mi-ai adus daruri. șopti cu ochii plini de lacrimi puștiul. -Ho..ho ... ho ... tu ai fost foarte cuminte dar oasele mele sunt bătrâne așa că am primit un ajutor de nădejde. Omul din visul puștiului a apărut in cameră ducând în spate sacul cu cadouri
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
de fericire. Știa, că omul iubise copiii mai mult decât orice pe lume și ei i-au simțit afecțiunea. Se așeză la picioarele băiatului. Scoase din sac o vioară. Micuțul o dorise, iubea muzica. -Ai grijă de ea, este vrăjită! șopti omul. Puștiul privi in ochii adânci ca noaptea. Erau curați ca apa de izvor. L-a mângâiat pe cap și i-a șters lacrimile: -Nu plânge! Ai un dar de la Dumnezeu, vioara te va ajuta, să-ți îndeplinești visul. Să
MAGIA LUI MOŞ CRĂCIUN de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 238 din 26 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360791_a_362120]
-
ozenoport”, loc ospitalier în care farfuriile zburătoare (primul la „figurat”, al doilea la propriu) luau traiectorii curioase pe deasupra capetelor clienților și, aterizau, bine mersi în scăfârliile vesele și matrafoxate ale celor dinăuntru, asta după ce „străpungeau” prin efracție geamurile. Cineva îmi șoptește, aducându-și aminte, că gestul și calitatea de „lansator” n-ar fi fost străin(ă) nici unui tânăr-spre matur bine, viitor fost edil al semiurbei noastre de azi ... • Și tot cam pe vremea imediat postdecembristă, o cerșetoare venită de hăt, la
SATUL MEU ÎN TIMPURILE DIN URMĂ, CU BUNE ŞI RELE !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360848_a_362177]
-
Îl cunoștea mai de mult timp pe boier, de când i se întâmplase necazul frumoasei domnișance Sultănica, fata Stancăi, cea care s-a îndrăgostit de căprarul Drăgan, o iubire tragică, cu final greu de închipuit, că „așa se întâmplă” zise boierul șoptind în barbă, „ cu fetele care nu ascultă de sfatul bătrânilor și fac de capul lor”. Barbu râde pe sub mustața în furculiță, dându-i dreptate și scuzându-se totodată că „Sultănica” este prima lui nuvelă, operă de debut, în care evocă
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
m-am uitat spre sora mea...doar pe ea o mai am. Dormea și avea pe obraz o lacrimă care-i alunecă dincolo de bărbie, trezind-o. “Am visat cum mâncam toți, cu taicu, acasă, în curte, ciocolată din Ungaria” , îmi șoptește sora mea. Întunericul din autocar ne păstrează taina gândurilor. „Of, fetelor!” ne apostrofează cumnatul meu, pe jumătate adormit. “Sââât!” îmi face semn soră-mea, ca în copilărie...și ne facem că dormim, fiecare cu gândurile ei. Cobor tot în Timișoara
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
oamenii sunt duși pe rând să-și facă nevoile, coborâm la mal. De acolo, nu aveți decât să vă țineți după mine și toate s-or potrivi apoi, mulțumită Ălui de Sus, cum trebuie!... Ce spui!... se îngrozise Lămpi, aproape șoptind, în speranța că eu nu îl voi auzi. Ce spui!... Asta se cheamă evadare și în război se pedepsește cu împușcarea pe loc! Domnu’ inginer, venise răspunsul lui Echim, cănd s-o iscă iadul pe pământ, cocoșii numai de evadarea
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
stau pe loc! Așa pățeam de fiecare dată când aveam un atac de panică: vroiam să fug, nu conta unde...putea să fie și în fața unei mașini, sau în marea cea mare... Alexandru mă trase încet spre el și-mi șopti la ureche, mângâindu-mi ușor obrașii scăldați în lacrimi: -Vioară, stai jos lângă mine! Iar ai avut un coșmar! -Nu este adevărat! Nici nu dormeam! Eram undeva , nu știu ce e cu mine, dar mă sufoc, vreau să plec! -Unde să pleci
ÎNSINGURARE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360929_a_362258]
-
guvernează poezia socială, o poezie de revoltă : Negocieri, Ziarul, Vacanța, Necroza. „ împărțirea tortului / se face doar în funcție de merite / a - nu profesional-morale - bineînțeles / că doar a început economia de piață / .... / mass-media fusese acreditata vocal / - doar cântă foarte bine în cor / .... / ....se șoptea / ca-n balanța au tras și cunoștințele în limbi străine / limba babeliană - categoric - / pe care o vorbesc / cei mai mulți de la pupitrul dirijoral “ ( Negocieri ), „ cine-ar flirta cu asemenea / gratii-n care răsar / prin reluarea semințelor publice / ochii lui marx cuburi de
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
din pat cu ajutorul unei infirmiere. - Ptiu, să nu te deochi cuscră, tare bine arăți! Nici nu zici că ești operată! - Păi, Rado, eu sunt puternică, dacă m-am hrănit natural, din gospodăria mea! Se apropie de urechea ei și-i șopti: nu ca asta, uită-te la ea ce aschimodie și galbenă este! Ai adus ce ți-am spus? - Adus, Florico! Dar nu mă duc eu să le duc. Du-te tu! - Păi, vii cu mine, că nu am voie să
CRIZA (SCHIŢĂ) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360898_a_362227]
-
-i dansa rar pe clapele plânse ale pianului, într-un vis temporar. Tresăritul ritmic al pleoapei sub bretonul rotund și copilăros, sugera viziunea inorogului luminos. Bărbatul... se-apropie abătut, mângâindu-i apatic buclele, în gânduri străine o sărută sub bărbie, șoptindu-i c-o privire inertă: O să-ți treacă! Clapele... cântau într-o inerție accelerată, un vers învățat într-o dimineață... rememorând zile, nopți, o viață. http://www.youtube.com/watch?v=Cg0cmhjdiLs sursa foto: internet Referință Bibliografică: Jazz / Cristian Pop
JAZZ de CRISTIAN POP în ediţia nr. 1252 din 05 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360961_a_362290]
-
și faci tumbe neîntrerupte/ pierzîndu-ți harul unei apetențe fără margini./ Cursorul nedoritelor promisiuni/ se zbate dramatic,/ controlează recompense/ într-o nouă zi în care iubești altfel.” Iată cât de emoționantă este trăirea poetului: „Era atît de fericită, voia să-mi șoptească: Hai acasă, în odăile noastre cu lună, vino în patul meu, la sînii mei, mi-e dor de tine, mi-e dor de noi.” Aurel Avram Stănescu este un poet remarcabil, „la nesfîrșit/ în jocuri paralele” - cum afirmă el însuși
CRONICĂ LA VOLUMUL „ABSTRACŢIUNI CANTABILE” DE AUREL AVRAM STĂNESCU de IOAN LILĂ în ediţia nr. 726 din 26 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360950_a_362279]