97,255 matches
-
internaționale, UE își propune un obiectiv de protecție climatică de peste 20% (până la 30%). Nu în ultimul rând, o atenție deosebită trebuie acordată, având în vedere și așteptările de la COP - 17, încheierii a cât mai multor acorduri parțiale, în domenii precum: știința, transferul tehnologic și asistență științifică, pentru a menține evoluția globală pozitivă a negocierilor și pentru a oferi certitudini cu privire la viitoarele politici și negocieri legate de schimbările climatice. Rezoluția Parlamentului European solicită UE și statelor membre să instituie un principiu de
Mircea Duţu: România riscă pierderea a circa 3 miliarde de euro pentru că nu respectă protocoalele ecoclimaterice () [Corola-journal/Journalistic/24391_a_25716]
-
1936 este înhumat de kilograme. Din cauza acestor caracteristici antropometrice creștinește în cimitirul din Mârșani. După vreo 44 de ani, prin a ajuns să fie căutat de toată lumea - de medici, oameni de anul 1980, este deshumat pentru ca osemintele lui să devină știință, circari - toți vrând să-l studieze sau să scoată bani de obiect de studiu. Întâi a fost expus la Muzeul medicinii din pe urma lui. Mitu lu’ Goagă era inteligent, a învățat singur să Craiova, apoi a fost cumpărat de
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
europene - care i-au atras însă arestarea și luarea ca ostatic, la sfârșitul anului 1944, chiar de către o grupare comunistă. Între oaspeții străini la evenimentul Embirikos s-a aflat și profesorul canadian Jacques Bouchard, membru al Academiei de Litere și Științe Umaniste a Societății Regale din Canada, membru de onoare al Insitutului de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române, binecunoscut lumii științifice românești prin preocupările sale legate de elenismul din România și îndeosebi de secolul fanariot șîn 2006 a apărut în limba
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
XX (între ele figurează și evenimentele din decembrie 1989 din România) - au vorbit Excelența Sa Grigorios Vasilokonstantakis, ambasadorul Greciei în România, coordonatorul proiectului și al Departamentului de Studii Neoelene, Tudor Dinu, prof.univ. dr. Ioan Scurtu, istoric, membru al Academiei Oamenilor de Știință, și autorul, care, cu aceleași imbatabile arme practicate în literatură, dar și în viața reală - ironia și parodia -, a fermecat auditoriul, între care se aflau neoeleniști, traducători de literatură neoelenă din mai multe generații, investitori greci în România. În final
Literatura neoelenă în România by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/2441_a_3766]
-
cu mustăcioară să fie luat, încă o dată, în serios. Fie și sub înfățișarea parodică din filmul lui Charlie Chaplin. Nu vă spunem urmarea aventurilor internautului cu un nume atât de (trist!) celebru, pus pe redobândirea puterii. Scriitorul și omul de știință De câtăva vreme, revista franceză „Le Point” publică la sfârșitul fiecărui număr un concis „dosar” intitulat „Le Postillon”, un arhaism care înseamnă conducător de trăsură de poștă (poștalion) sau de diligență, mai pe românește vizitiu. Dosarul e cultural și științific
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
odată cu lectura de către d’Ormesson a cărții lui Thuan „Melodia secretă” (apărută și la noi la Humanitas). Cei doi și-au pus mereu aceleași întrebări, răspunzând fiecare în cuvintele domeniului lui. Câte o metaforă a scriitorului face deliciul omului de știință: „Lumina transportă trecutul”, afirmă d’Ormesson. „Foarte frumoasă formulă!”, exclamă Thuan. Și, am adăuga noi, la fel de precisă ca o ecuație matematică aplicabilă universului de acesta din urmă. Străinul, continuare și sfârșit Romancierul algerian Kamel Daoud a scris o continuare a
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2444_a_3769]
-
edilul nu are voie să părăsească localitatea Ip și nici să intre în primărie ori să discute cu alte persoane implicate în acest caz, informează Sălăjeanul. Autor: Adi Stroescu Ioan Boer este acuzat că și-a exercitat defectuos, cu bună știință, atribuțiile de primar și președinte al Comisiei Locale de Fond Funciar, în dauna Composesoratului Cosniciu de Sus și în folosul său personal, dar și al prietenei cu care acesta locuiește, se arată în ordonanța emisă de procurori. Mai exact, primarul
Comuna Ip a rămas fără primar, după ce edilul a fost suspendat pentru abuz în serviciu () [Corola-journal/Journalistic/24540_a_25865]
-
o enormă presiune, un stres puternic și de aceea sunt necesare câteva elemente pe care elevii trebuie să le aibă în vedere pentru a face din acest examen un succes. BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, a explicat ce efecte cauzează examenul de Bacalaureat asupra elevilor. BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Faptul că examenul de bacalaureat presupune un stres semnificativ aduce cu sine, pentru început, un lucru bun
BACALAUREAT 2014. EFECTELE BAC-ului asupra creierului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24552_a_25877]
-
aceea sunt necesare câteva elemente pe care elevii trebuie să le aibă în vedere pentru a face din acest examen un succes. BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației, a explicat ce efecte cauzează examenul de Bacalaureat asupra elevilor. BACALAUREAT 2014, BAC 2014. Faptul că examenul de bacalaureat presupune un stres semnificativ aduce cu sine, pentru început, un lucru bun pentru învățare: este vorba despre zona stresului pozitiv
BACALAUREAT 2014. EFECTELE BAC-ului asupra creierului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24552_a_25877]
-
oboselii coboară și mai mult nivelul de performanță) • etapa în care organismul intră în avarie și se prăbușește fizic și psihic (iar performanța ajunge și ea să coboare vertiginos spre punctul zero)", a spus Profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației. BACALAUREAT 2014, BAC 2014. "Pentru a nu ajunge în zona negativă a stresului trebuie ca elevii să învețe metodic, să își păstreze momentele de pauză în care să facă lucruri plăcute
BACALAUREAT 2014. EFECTELE BAC-ului asupra creierului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24552_a_25877]
-
etapa în care organismul intră în avarie și se prăbușește fizic și psihic (iar performanța ajunge și ea să coboare vertiginos spre punctul zero)", a spus Profesorul universitar Ion-Ovidiu Pânișoară, doctor în Științe ale Educației în cadrul Facultății de Psihologie și Științele Educației. BACALAUREAT 2014, BAC 2014. "Pentru a nu ajunge în zona negativă a stresului trebuie ca elevii să învețe metodic, să își păstreze momentele de pauză în care să facă lucruri plăcute etc. Un element important este dat de modul
BACALAUREAT 2014. EFECTELE BAC-ului asupra creierului by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/24552_a_25877]
-
durerea răului. 688. Stigmatul prostiei a ajuns coroană împărătească în această lume plină de vorbe goale. 689. Doar răul îți poate spune dacă ai făcut bine. 690. Educația este un tatuaj al minții. 691. Libertatea omului nu vine nici din știință și nici din practică ci numai din credință. 692. Religia este o cale iluzorie prin care unii oameni încearcă să fugă de moarte. 693. Oricât de ascuțită ar fi gheara unei fiare tot gheara care va avea noroc va fi
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
o lume fără păcate și fără posibilitatea de a fi înșelat de Diavol? Chiar nu știa ce va urma? Atunci e grav! 776. Înțeleptul ară pe ogorul cunoașterii de pe tarlaua Iluziei Vieții pentru a pune răsadurile necunoașterii, iar omul de știință ară tărâmul necunoașterii pentru a pune răsadurile cunoașterii. Cine are dreptate? 777. Care astru va străluci etern înfruntându-și moartea propriului său Univers din Cuvântul spus la învierea gândului de Dumnezeu? 778. Numai fericirea poate ști suferința îndurată de a
Urmare din numărul anterior. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Sorin Cerin () [Corola-journal/Journalistic/87_a_51]
-
interesul extrem față de ea” s-ar putea frânge în viitor „datorită unei tensiuni crescânde împotriva căreia mintea și nervii omului se vor răscula; tot așa cum se poate susține că e posibil ca nesfârșita perfecționare a descoperirilor și invențiilor în domeniul științei, ca și a aparatului politic și social, să atingă un punct în care să se producă o irezistibilă reacție contrară a omenirii și o disponibilitate de a accepta cele mai grele condiții de viață primitivă decât să poarte mai departe
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
memorialistului. Nu miră deloc aceste târzii făptuiri literare ale unui istoric literar, care în tot ce a scris - de la sinteze pe epoci și de la monografii la studii pe chestiuni particulare - și-a întovărășit, pentru cine a avut ochi de văzut, știința și disciplina pozitivă cu vocația descriptivă și narativă, de portretizare și reconstituire epică a faptelor, dând viață documentelor până și în notele și comentariile, în principiu ținute de seci, ale unei ediții critice. Astfel, Al. Săndulescu nu face decât să
Al. Săndulescu 85 by Nicolae Mecu () [Corola-journal/Journalistic/2470_a_3795]
-
diferite. Acesta e cazul polemicii la care Daniel Dennett și Alvin Plantinga, doi filosofi de notorietate ai momentului, au luat parte în aula Asociației Filosofice Americane de la Chicago în 2009. Tema dezbaterii a fost gradul de compatibilitate dintre religie și știință, o temă a cărei cicatrice refuză cu încăpățînare să se vindece, de aici pofta belicoasă cu care cei doi își împart înțepături cu aerul că schimbă elogii. De fapt, farmecul litigiului se hrănește din falia căscată între concepția celor doi
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
care numai lipsa de subtilitate a strămoșilor a putut-o născoci. Pe cît de incompatibili sunt cei doi, pe atît de răspîndite sunt tipologiile cărora le aparțin. De o parte, Plantinga e genul de intelectual care e încredințat că evoluția științei merge spre atingerea adevărului revelat, ceea ce înseamnă că oamenii de știință se trezesc treptat la un prag de înțelegere dincolo de care sunt obligați să accepte elementul divin, caz în care există o stație terminus a cunoașterii, cea pe care revelația
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
Pe cît de incompatibili sunt cei doi, pe atît de răspîndite sunt tipologiile cărora le aparțin. De o parte, Plantinga e genul de intelectual care e încredințat că evoluția științei merge spre atingerea adevărului revelat, ceea ce înseamnă că oamenii de știință se trezesc treptat la un prag de înțelegere dincolo de care sunt obligați să accepte elementul divin, caz în care există o stație terminus a cunoașterii, cea pe care revelația a pus-o în Hristos, dar o revelație pe care miopia
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
terminus a cunoașterii, cea pe care revelația a pus-o în Hristos, dar o revelație pe care miopia cercetătorilor a refuzat s-o accepte pînă acum. Plantinga e un creaționist ce acceptă evoluția speciilor. De cealaltă parte, Daniel Dennett vede știința ca pe o cruciadă terestră ce înaintează din aproape în aproape, fără țintă finală, o cruciadă al cărei singur erou e omul de știință aflat la apogeul lucidității. A-i vorbi lui Dennett de zei ascunși, cărora capriciul le dictează
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
pînă acum. Plantinga e un creaționist ce acceptă evoluția speciilor. De cealaltă parte, Daniel Dennett vede știința ca pe o cruciadă terestră ce înaintează din aproape în aproape, fără țintă finală, o cruciadă al cărei singur erou e omul de știință aflat la apogeul lucidității. A-i vorbi lui Dennett de zei ascunși, cărora capriciul le dictează să-și aleagă cîte un profet analfabet prin gura căruia să vorbească sibilinic omenirii, i se pare o ofensă adusă inteligenței proprii. Cît de
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
nici o deosebire între Hristos, Poseidon sau Superman, trei personaje fictive născocite de imaginația surescitată a omenirii. Dennett e un evoluționist căruia ideea creației îi provoacă stupoare francă. Arena polemicii dintre Plantinga și Dennett e împărțită în două tabere - religia și știința -, cele două părți beligerante avînd domenii de valabilitate diferite. Altfel spus, ele se poartă precum doi vecini cu totul venetici, cărora le lipsește cel mai mic punct comun, dar care se tolerează din neputința de a-l exclude definitiv pe
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
vecini cu totul venetici, cărora le lipsește cel mai mic punct comun, dar care se tolerează din neputința de a-l exclude definitiv pe celălalt. Din acest motiv, tot ce e cauzal și concret e supus experimentului, intrînd sub jurisdicția științei, iar tot ce e final și transcendent privește sensul vieții și morala, ascultînd de prerogativele religiei. Cînd unul dintre vecini caută să-și extindă puterile asupra celuilalt, conflictul ivit nu poate fi adjudecat în favoarea vreunei părți. Deznodămîntul stă în excomunicări
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
într-un război de tranșee în care stăruința de a-l convinge pe celălalt duce la sporirea încăpățînării vrăjmașului. Ruptura dintre Plantinga și Dennett se lărgește tocmai pentru că fiecare nouă replică le pune în lumină premisele asumate tacit. La Plantinga, știința riguroasă e un demers profund spiritual, la Dennett știința e în esența ei atee. La Plantinga religia e călăuză a științei, așa cum credința e busola cunoașterii. La Dennett știința își este sieși propriul ghid, credința fiind o achiziție filogenetică de
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
a-l convinge pe celălalt duce la sporirea încăpățînării vrăjmașului. Ruptura dintre Plantinga și Dennett se lărgește tocmai pentru că fiecare nouă replică le pune în lumină premisele asumate tacit. La Plantinga, știința riguroasă e un demers profund spiritual, la Dennett știința e în esența ei atee. La Plantinga religia e călăuză a științei, așa cum credința e busola cunoașterii. La Dennett știința își este sieși propriul ghid, credința fiind o achiziție filogenetică de care nu au nevoie decît firile imbecile (în sens
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]
-
Plantinga și Dennett se lărgește tocmai pentru că fiecare nouă replică le pune în lumină premisele asumate tacit. La Plantinga, știința riguroasă e un demers profund spiritual, la Dennett știința e în esența ei atee. La Plantinga religia e călăuză a științei, așa cum credința e busola cunoașterii. La Dennett știința își este sieși propriul ghid, credința fiind o achiziție filogenetică de care nu au nevoie decît firile imbecile (în sens de fragile). Între cele două poziții nil medium est și de aici
Apostrofic și aporetic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2378_a_3703]