2,369 matches
-
ce alai!, lălăiala care se scurge, aproape zilnic, de la Oficiul Stării Civile, de lîngă Teatru. Obiceiurilor ancestrale, deambulărilor nupțiale țărănești le stă bine, cu adevărat, la țară, acolo unde natura, portul, riturile se află în matca lor firească. Exodul de țărănime spre oraș, impus de regimul comunist, a adus cu el și forma aceasta contrafăcută de alai nupțial, dînd naștere la ceea ce vedem acum pe străzile orașului: grupuri pestrițe urlînd în dialect și cîntînd fals, însoțite de inevitabilele țigănci cu puradeii
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
resemnată stupoare, în ce postură subalternă e nevoită să stea. Oricîtă întîietate ar avea invocarea democrației în soluționarea cvasitotală a problemelor, gustul amar al constatării că, în numele acesteia, supunerea (democratică) în fața majorității e unica soluție persistă dureros. Comunismul a urît țărănimea și s-a luptat cu ea pînă a desființat-o. Nu de tot. Ce-a mai rămas din ea, însă, are încă o forță la care nu ne-am fi așteptat. Și asta, într-o perioadă postdictatorială, în care, iată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
luptat cu ea pînă a desființat-o. Nu de tot. Ce-a mai rămas din ea, însă, are încă o forță la care nu ne-am fi așteptat. Și asta, într-o perioadă postdictatorială, în care, iată, chiar așa-zisa țărănime este cea care-i asigură comunismului rezidual perpetuarea. Pentru că să nu fim naivi puterea mafiotă care călărește țara după lovitura din 1989 este una de extracție activistă, avîndu-l nu întîmplător la cîrmă pe unul din învederații categoriei. Cu toate eforturile
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
țara după lovitura din 1989 este una de extracție activistă, avîndu-l nu întîmplător la cîrmă pe unul din învederații categoriei. Cu toate eforturile acestuia de a poza în altceva. Pentru că, iarăși, să nu fim naivi în a mai vedea că țărănimea care a mers, revoluționar, alături de muncitorime și de care atît se temuse comunismul primar fosta talpă de nădejde crezînd doar în Dumnezeu și în Rege. Nu. Așa-zisa țărănime de-acum e doar surogatul reieșit dintr-o istorie tragică, dispusă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Pentru că, iarăși, să nu fim naivi în a mai vedea că țărănimea care a mers, revoluționar, alături de muncitorime și de care atît se temuse comunismul primar fosta talpă de nădejde crezînd doar în Dumnezeu și în Rege. Nu. Așa-zisa țărănime de-acum e doar surogatul reieșit dintr-o istorie tragică, dispusă, iată, prin număr, să încline consecvent balanța în favoarea noii/ vechii formațiuni activiste. Că acest reziduu pestriț de țărănime a început, ca-n veac, să-și are palma de pămînt
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nădejde crezînd doar în Dumnezeu și în Rege. Nu. Așa-zisa țărănime de-acum e doar surogatul reieșit dintr-o istorie tragică, dispusă, iată, prin număr, să încline consecvent balanța în favoarea noii/ vechii formațiuni activiste. Că acest reziduu pestriț de țărănime a început, ca-n veac, să-și are palma de pămînt plugul fiind tras de vaca ce-i dă și laptele zilnic nu ne mai miră. În schimb, ne întristează. Evident, nu stratul acesta încă masiv dar marginal a determinat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la export În mod artificial, au fost În dezavantajul fabricanților 25. Tânără clasa capitalistă prefera piețele deschise și comerțul liber, crezând că aceasta este metoda cea mai bună de a crește producția, de a optimiza și de a mări profiturile. Țărănimea, proletariatul urban și clasa de mijloc au simțit toate efectul prețurilor mai ridicate ale produselor autohtone. Au Îndurat de asemenea taxe sporite pentru a finanța cheltuielile guvernului În domeniul militar. Spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, diferendul Între clasa capitalistă
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
puse și în ajunul declanșării războiului, în mai-iunie 1917 s-a dezbătut în Parlamentul de la Iași modificarea articolelor 19, 57 și 67 din Constituție, precizându-se exproprierea pentru cauză de utilitate națională a peste 2.300.000 ha în vederea împroprietăririi țărănimii, precum și alegerea deputaților și a unei părți din membrii Senatului prin vot universal. Atât în Adunarea Deputaților, cât și în Senat, proiectul de lege pentru modificarea Constituției a fost adoptat cu o majoritate zdrobitoare, la 14 și, respectiv, 20 iunie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
lege care a apărut în „Monitorul oficial” din 20 iulie 1917. În cadrul dezbaterilor parlamentare, s-a subliniat indisolubila legătură între social și național. Astfel, Barbu Ștefănescu-Delavrancea declara: „Și este o așa de strânsă legătură între chestia națională și reformele împroprietăririi țărănimii și ridicarea celor 5-6 milioane de suflete la viața noastră publică, că n-ar mai fi nevoie de nici o explicație [...]. Noi, cu revizuirea Constituției, dereticăm casa noastră, în care vom primi pe frații noștri după atâta vreme de dureri și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
facă vrednică nu numai de cucerirea Ardealului de la dușman, dar și de păstrarea Ardealului față de conștiința populară, mândră, curată și vitează a acestor frați”. Așa cum se va vedea, această modificare a Constituției va avea un impact pozitiv însemnat și asupra țărănimii din Basarbia, în legătură directă cu o cerință de bază din programul Sfatului Țării. Până atunci, era necesar a se îmbărbăta armata română (90 % din cadrul trupei era formată din țărani) în preajma marii confruntări. Marile victorii de la Mărăști, Mărășești și Oituz
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
expresiunile extraparlamentare de simpatie, meritele personale ale unor cetățeni - au fost deopotrivă de necesare pentru a ajunge la rezultat. Toate acestea luate la un loc formează o unitate complexă, totalitatea acțiunilor condiționate reciproc”. Istoricul nu putea să nu sublinieze rolul țărănimii, care, „reprezentând interesele întregii provincii, s-a opus în mod hotărât încercărilor comuniste de a înghiți acest colț al pământului strămoșesc. La votul ei s-au asociat aproape toate curentele obștești ale provinciei”. În ce privește valoarea juridică și calitatea Sfatului Țării
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a fost nici „un organism bolșevic”, așa cum îl socoteau reacționarii ruși, nici organul „proprietarilor basarabeni”, așa cum îl califica guvernul sovetic; el marca, în fond, triumful ideilor din prima fază revoluționară, aceea a autonomiilor naționale și a unei reforme agrare în favoarea țărănimii. Așa cum s-a mai remarcat, relua Brătianu, acțiunea Sfatului Țării semnifica o revanșă a lumii satului, în care elementul românesc rămăsese mult mai numeros în raport cu orașele, care aveau o populație alogenă, ca urmare a imigrației favorizate de un secol de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au intrat imediat în folosința pământurilor ce li se vor cuveni prin viitoarea împroprietărire. „În această privință - declara în încheiere Inculeț - Maiestatea Voastră a binevoit a ne da cea mai frumoasă pildă. Gestul M. V. a avut un ecou mare în țărănimea basarabeană, care, aclamând pe M. V., îl numește «Crestianski Carol» (Regele Țăranilor). Trăiască M. S. Regele, M. S. Regina, cu întreaga dinastie”. La 3/16 august 1918, Sfatul Țării a ales ca președinte pe C. Stere, în timp ce I. Inculeț și D.
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
se hotăra unirea Bucovinei și, respectiv, a Transilvaniei cu România, Sfatul Țării a luat în dezbatere, în ședința din 26-27 noiembrie, și a votat legea agrară, care a condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a votat legea agrară, care a condus la reducerea substanțială a marii proprietăți, manifestând o grijă deosebită pentru țărănimea mică și mijlocie. Legea, primul dintre actele legislative de acest gen adoptate în România întregită, a constituit cadrul juridic necesar împroprietăririi țărănimii basarabene. Imediat după votarea legii, Sfatul Țării a adoptat, la 27 noiembrie/10 decembrie, următoarea Declarație: „În urma unirii cu România - mamă a Bucovinei, Ardealului, Banatului și a ținuturilor ungurești, locuite de români în hotarele Dunării și Tisei, Sfatul Țării declară
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
unirea tuturor românilor de la Nistru până la Tisa este un fapt împlinit și când se pun temeliile României întregite, marile reforme agrare votate de Constituanta Regatului și de Sfatul Țării din Basarabia trebuie îndeplinite fără întârziere. Numai astfel se va face țărănimii dreptatea ce i s-a făgăduit și ce i se cuvine. Numai astfel, rezemate pe un popor înstărit și mulțumit de soarta lui, unitatea națională va putea să dea roadele ei binefăcătoare”. Într-un articol, publicat în 1940, sovieticii au
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au accentuat ritmul de evoluție în anii primului război mondial. În pofida politicii de rusificare practicată de țarism, prin multiple metode timp de peste 100 de ani, în Basarabia s-a menținut o populație românescă majoritară, cu conștiința apartenenței la același neam; țărănimea a avut un rol remarcabil în păstrarea limbii române, a tradițiilor și a obiceiurilor strămoșești. Parte componentă a vechii Moldove, Basarabia a suferit diferite influențe, dar a rămas în esență un teritoriu românesc. Prăbușirea țarismului a dat posibilitatea popoarelor subjugate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cu puține excepții, nu a răspuns diversiunii organizată la puțin timp după eșecul tratativelor româno-sovietice de la Viena (martie-aprilie 1924). Rebeliunea a fost înfrântă ca urmare a intervenției energice a forțelor de ordine; rebelii au evaluat greșit posibilitatea unui sprijin din partea țărănimii basarabene, „nemulțumită de exploatarea burghezo-moșierimii române”. Propaganda comunistă nu a reușit să-și atingă scopul și ca urmare a operei reformatoare, pe plan intern, în România întregită; critica, în Parlament și în presă, uneori vehementă, la adresa abuzurilor, urmărea îndreptarea lucrurilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
domeniile. În urma procesului de colonizare și a altor mișcări de populație, procentul deținut de români a scăzut în cei 106 ani de stăpânire rusească, dar a continuat să dețină majoritatea absolută, fapt ce se explică, în primul rând, prin rolul țărănimii în păstrarea limbii române, a obiceiurilor, a etniei române, în ansamblul său. Un episod aparte în delimitarea teritoriului Moldovei l-a constituit situația creată după înfrângerea Rusiei în războiul Crimeii și a semnării Tratatului de la Paris, la 18/30 martie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
educație agricolă. Apoi, țăranca trebuie învățată cum să gătească, printr-o educație gospodărească. Dar nici acești factori (educația economică, agricolă, gospodărească) nu sunt primari. Asupra lor se poate acționa doar într-un cadru mai general: ridicarea standardului de viață al țărănimii, trezirea de noi trebuințe care vor motiva creșterea efortului productiv. Iar acestea se pot realiza doar prin „ridicarea culturală totală a vieții țărănești”. După cum se poate observa din aceste exemple, punctul de vedere pragmatic și cel teoretic în delimitarea relației
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
occidentale dominante: critica implicațiilor conservatoare ale sociologiei parsonsiene, de exemplu, sau a opțiunii patronale în sociologia industrială. Pe de altă parte, apar analize tot mai articulate caredezvoltă punctul de vedere al claselor și grupurilor sociale oprimate și marginalizate: clasa muncitoare, țărănimea, persoane fără calificare profesională, imigranți, tineri, bătrâni, femei. Analiza sociologică poate face abstracție cu greu, la ora actuală, de multiplicitatea perspectivelor. Când se analizează căile de perfecționare a întreprinderilor capitaliste, punctele de vedere ale patronatului și ale muncitorilor sunt tot
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
înțeleasă”, în calitatea sa de stare de spirit, considerându-se idealurile, atitudinile sale critice, în general ideologia sa. La fel și Răscoala de la 1907. În acest din urmă caz, se poate încerca să se „înțeleagă” starea generală de spirit a țărănimii, zvonul răspândit rapid că Vodă însuși o permite, lucru care a fost de natură să legitimeze trecerea la acțiune, într-o oarecare măsură. Max Weber avea în vedere acest caz, când sublinia posibilitatea sociologului de a determina starea de spirit
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În istoria Europei, Iași, Editura Polirom, 2003 (240 p.) Cartea Își propune o perspectivă istorică asupra evoluției societății țărănești din Europa și America, punându-se un accent deosebit pe importanța Înțelegerii modului În care s-au constituit structurile sociale ale țărănimii europene. Lucrarea debutează cu o analiză comparativă a situației țăranilor din Europa și America, evidențiindu-se elementele care diferențiază cele două societăți. Din perspectiva autorului, comunitățile țărănești americane sunt puternic specializate și mecanizate, deosebindu-se de cele de tip european
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
două societăți. Din perspectiva autorului, comunitățile țărănești americane sunt puternic specializate și mecanizate, deosebindu-se de cele de tip european, care sunt profund ancorate În tradiție. Problema centrală În jurul căreia se construiește firul epic al lucrării este cea a apariției țărănimii ca instituție socială În istoria Europei. În acest sens, autorul se referă la conturarea unei noi categorii sociale, distincte, cu nevoi socioeconomice și politice specifice. Localizarea acestui moment este plasat la Începutul secolului al XI-lea, În plin Ev Mediu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
specificitățile Estului. Modelul vestic „a crescut din două rădăcini: din organizarea agrară romană, puternic marcată de proprietatea funciară, și din organizarea agrară germanică, ce este caracterizată mai mult de raporturi de dominație personală” (p. 45). Se poate susține existența unei țărănimi europene unitare În condițiile existenței mai multor tipuri de sisteme feudale, constituite pe baze regionale diferite? Din punctul de vedere al autorului, putem admite existența unei astfel de unități, obștea sătească drept instituție comunitară fiind cea care realizează această unitate
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]