2,335 matches
-
de dorobanți și baterii de artilerie. Unitățile militare au fost dispuse în sudul țării pentru a preveni orice incursiune otomană peste Dunăre. La 12/24 aprilie 1877 Rusia a declarat război Porții și a început trecerea Prutului. Până la sosirea forțelor țariste la Dunăre, linia fluviului a fost apărată de armata română. Luând act de noile realități, otomanii au bombardat localitățile Calafat, Bechet, Izlaz, Corabia, Giurgiu și au atacat țărmul românesc cu bande înarmate ale cerchezilor și bașbuzicilor. Românii au ripostat bombardând
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
marele istoric relata că independența fiind proclamată trebuia consfințită pe câmpul de luptă și impusă spre recunoașterea Europei. Primele încercări ale guvernului român de a coopera militar cu Rusia au fost respinse, căci se aprecia, de către experții ruși, că armata țaristă putea înfrânge prin efortul propriu de otomani, ea nedorind să împartă cu altcineva roadele victoriei pe care o credea foarte apropiată și nici să vadă România la masa tratativelor de pace, mai ales că intenționa să obțină, pe seama ei, noi
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce controla direcțiile Nicopole Constantinopol și Vidin-Târnovo. Primele asalturi rusești au fost respinse cu pierderi mari. Situația militară, ce devenea critică pe frontul balcanic a determinat comandamentul țarist să solicite concursul armatei române. Se adăugau oprirea trupelor ruse la Șipka și înfrângerile de pe teatrul militar din Caucaz. La 19/31 iulie 1877 Marele Duce Nicolae Nicolae adresa lui Carol I cunoscuta telegramă : „ Prințului Carol I al României în locul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
armata după cum dorești, între Jiu și Corabia. Demonstrațiunea aceasta este neapărat necesară pentru înlesnirea mișcărilor mele - Nicolae”. Deși nu exista o convenție militară între cele două state, România a hotărât să acorde Rusiei sprijin militar. După noi apeluri ale comandamentului țarist au fost 39 trimise în Balcani Diviziile II și III române. În scurt timp, printr-un uriaș efort național, Armata română a căpătat o nouă ordine de război, fiind reorganizată în Armata de operații și Corpul de observație. Au fost
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
după izbucnirea în 1875 a răscoalei antiotomane din Bosnia și Herțegovina. Răscoala bulgară, însă, pregătiră de un comitet revoluționar pe teritoriul românesc și cu sprijinul românilor, era sângeros reprimată în aprilie 1876. Serbia și Muntenegru bucurându-se de sprijinul tacit al Rusiei țariste au pornit războiul de eliberare împotriva Porții. Hotărârea junilor turci, fruntași ai mișcării izbucnite în Imperiul Otoman pentru a asigura prin liberalizarea regimului politic integritatea teritorială neștirbită, întărise convingerea popoarelor oprimate din Balcani, că lupta armată era unica soluție pentru
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
balcanice, aflate într-o situație, militară, economică și politică mai grea decât a României nu putea asigura victoria. De aceea, țara noastră s-a îndreptat spre alianță cu Rusia. Ea lua astfel în considerare interesul vechi și manifest al Imperiului Țarist de întărire a pozițiilor sale în Balcani, prin înlăturarea dominației otomane. O delegație guvernamentală românească, în frunte cu Ion C. Brătianu s-a deplasat în septembrie 1876 în Crimeea, la Livadia, reședința de vară a țarilor. În convorbirile purtate cu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
1877. Între timp Rusia se asigurase că nu mai era posibilă realizarea unei coaliții de forțe în jurul Turciei și împotriva ei ca în 1853. Acum, în 1877, Turcia respingând orice mediație internațională în problema balcanică deschidea drum liber acțiunii militare Țariste în Balcani. Pregătindu-se pentru război Rusia obținu-se neutralitatea Austro-Ungariei, acceptând cererea acesteia de anexare a Bosniei și Herțegovinei, asigurându-și prin aceeași convenție din 1877 de la Budapesta, reanexarea celor trei județe din sudul Basarabiei. Convenția româno-rusă din 4
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
din 4 aprilie 1877 de la București, semnată de Mihali Kogălniceanu, ministrul de externe al României și Dimitrie Stuart, consulul general al Rusiei, prevedea 46 trecerea, prin teritoriul românesc, a trupelor ruse, ca armată prietenă, cheltuielile revenind Rusiei. Prin convenție Imperiul Țarist se obliga formal să respecte drepturile politice ale statului român”, astfel cum rezultă din legile anterioare și tratatele existente precum a menține și apăra integritatea actuală a României” Detaliile cu privire la trecerea armatelor ruse erau precis fixate, într-o largă anexă
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
româno-rusă să răspundă cu toată prudența mai ales că guvernul rus nu formulează nici o propunere precisă în acest sens. La demersul Porții din 10/22 aprilie pe lângă guvernul român de a-și uni forțele armate cu cele turcești împotriva celor țariste, în caz de trecere a Prutului, Mihail Kogălniceanu răspunse la 11/23 aprilie că cererea guvernului otoman este de naturo prea 59 gravă. I se aduse la cunoștință că numai corpurile legiuitoare au dreptul să decidă, dacă România să ia
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
continuau să fie obiectivele majore ale întregii mișcări iar Mihail Kogălniceanu a fost prezent la fiecare din aceste evenimente punându-și inteligența, sufletul și întreaga putere în slujba țării. Și nu a fost ușor căci, marile imperii absolutiste ale vremii, țarist, habsburgic și otoman se bazau în politica lor de forță contra mișcărilor de eliberare din centrul și sud-estul Europei, pe armată, scut al regimurilor de ocupație militară impuse. Anglia care era cea mai mare putere industrială și colonială, apărătoare a
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Cucerirea Independenței de Stat. Situația politică internațională se schimbase. Imperiul Otoman decăzuse mult, popoarele subjugate din Balcani se ridicau pentru câștigarea drepturilor lor legitime. De asemenea, pe plan european se schimbase raportul de forțe În ceea ce privește marile puteri, ridicându-se Rusia țaristă, dornică și ea de a se extinde În detrimentul Imperiului Otoman, chiar dacă În vorbe se arăta interesată de soarta popoarelor Înrobite turcilor. Deși slăbise ca putere militară, Imperiul Otoman ținea sub acoperire multe popoare la sud de Dunăre și În Asia
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
și cauza principală a războiului: dorința marilor puteri de a-și Împărți zonele de influență; deci intenția Germaniei, Austro-Ungariei, Rusiei, Franței, Italiei, Statelor Unite ale Americii de a cuprinde și Împărți țările și continentele. Această luptă În care sunt cuprinse mari imperii (Rusia țaristă și Austro-Ungaria) va antrena și popoarele subjugate, care se vor ridica pentru obținerea independenței, pentru crearea statelor lor naționale. Se prezintă elevilor pe harta Europei,principalele zone ce au fost cuprinse de război pentru a-și forma o imagine de
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Eliza-Carolina Vieru () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93558]
-
sovietici au dezvoltat, cu precădere, două versiuni ale mitului. Conform celei dintâi, etnogeneza moldovenească a avut loc în întunecimea Evului Mediu, după cea de a doua, în secolul al XIX-lea, după anexarea teritoriilor de la est de Prut de către Rusia țaristă. Potrivit teoriilor sovietice, fiecare popor trece printr-un număr de stadii: tribul, poporul, națiunea burgheză și națiunea socialistă. Populația romanizată de la nord de Dunăre s-a scindat fie în cea de a doua fază, fie în a treia. Ramura de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
statalității moldovenești, iar 1918 și 1941 ca momente de nenorocire națională. Câteva cuvinte se cuvin a fi spuse și despre apariția noțiunii de limbă și popor moldovenesc, în ultimele două secole. Evenimentele decisive în constituirea acestora le-au reprezentat anexarea țaristă a Basarabiei în 1812 și dubla cucerire sovietică, în 1940 și 1944. Situația lingvistică din Basarabia din 1812 până în 1918 a evoluat de la bilingvism până la impunerea unei singure limbi oficiale, limba rusă. Cea din urmă a căpătat statut de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
obligatorie de studiu” și „libertatea de studiere în limba maternă (română)”. În același timp, au început să apară primele ziare în limba română, folosită și în biserică din 1913. Limba moldovenească a fost o invenție a acestor timpuri, scopul statului țarist fiind acela al creării unei limbi care să se deosebească cel puțin prin nume de limba română. În 1865, Ioan Doncev, în prefața abecedarului său și a manualului de gramatică, afirma că moldoveneasca este valaho-română, ori română. Totuși, după această
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
pe care o vorbesc în mod curent”. Deși anumiți oficiali, asemeni lui Arțimovici, și-au dat seama că dezvoltarea unui dialect diferit de limba vorbită în Principatele Unite nu va fi niciodată o încercare încununată de succes, cei mai mulți funcționari guvernamentali țariști, urmărind țelul îndeplinirii politicii guvernului, au numit în mod tendențios limba majoritară moldovenească, chiar și în contextele în care româna se folosise întotdeauna până atunci. În 1924, după crearea RSS Moldovenească la stânga Nistrului, autoritățile au proclamat că limba vorbită de
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
cultural, afirmarea oldovenismului în spațiul basarabean, care au fost promotorii săi, etodele de promovare, în ce măsură au avut acestea aderență în ndurile intelectualilor și a maselor largi. Ele trebuie puse în gătură cu interesele politice ale puterii de la est, a Rusiei țariste și oi a Uniunii Sovietice și, nu în ultimul rând, ale regimului ocomunist de la Chișinău. Astfel se ajunge în anul de grație 09, când autoritățile comuniste, dorind să încununeze tezele moldoveniste, sărbătoresc cu fast 650 de ani de statalitate moldovenească
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Comuniștilor din Republica Moldova și formațiunilor politice asociate lor, ultimul capitol își dorește să aducă în atenția cititorilor câteva mențiuni din operele înaintașilor din stânga și din dreapta Prutului, câteva aprecieri ale unor călători și istorici străini, mulți dintre ei reprezentanți ai puterii țariste opresoare, care vin să demonstreze unitatea și permanența românească între Tisa, Nistru și dincolo de ele, de-a lungul întregii noastre istorii medievale și moderne. I Două secole de mistificare a adevărului istoric. Poporul și limba „moldovenească”, de la 1812 la 1989
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
adevărului istoric. Poporul și limba „moldovenească”, de la 1812 la 1989 Drama identității locuitorilor spațiului dintre Prut și Nistru începe odată cu anexarea Basarabiei de către Imperiul Rusiei, în 1812, și se amplifică în jumătatea de secol de dominație sovietică. Politica de stat, țaristă și apoi comunistă, a îmbrăcat o dublă formă, cea de rusificare și de slavizare, într-o primă etapă, dublată apoi de proclamarea și de încercarea constituirii practice a unui nou popor și a unei noi limbi, cea „moldovenească”, pentru a
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
275 000, pe o suprafață de 45630 km2. Dintre aceștia, 86 % erau români sau, așa cum îi numesc statisticile rusești ale vremii, moldoveni. Un număr de locuitori redus, ce nu puteau pune în valoare întinderile mari de pământ fertil, încât guvernul țarist a inițiat o amplă acțiune de colonizare, dublată, inevitabil, de creșterea ponderii populației slave 11. Doar între 1817 și 1834 populația ucraineană și ruteană a crescut cu mai mult de 100 000 de persoane. În același timp, în ținuturile de la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
de locuitori români era redus, punerile în scenă nefiind permise în așezările rurale; presa era cenzurată și orice referire la unitatea de origine, cultură și limbă a locuitorilor provinciei cu românii de peste Prut era eliminată, susținătorilor acestor teorii dăunătoare scopurilor țariste le erau intentate chiar procese politice (cum ar fi cele în care au fost implicați Gheorghe Todoran și Constantin Costinovici în 1912), iar intelectualii cu vederi naționaliste erau îndeaproape supravegheați (Ion Halippa, Elena Alistar), arestați sau exilați. Din 1865 până la
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
a parcurs, până în 1940, o serie de etape, de căutări și reorientări a politicii lingvistice. Atunci când obiectivul prioritar era considerat anexarea Basarabiei, pentru care se afirma că se dispune de o legitimitate istorică (URSS ca stat succesor al Imperiului Țarist), se insista pe afirmarea identității moldovenești. Atunci când Basarabia era văzută ca un teritoriu intermediar pentru răspândirea ideilor revoluționare în România și în sud-estul Europei, se constata unitatea etnică și lingvistică a „moldovenilor” cu românii de peste Prut. Populația moldovenească din Transnistria
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Toți fruntașii politici și toți oamenii de cultură ai poporului moldovenesc fuseseră influențați, în ultima jumătate de mileniu, de civilizația mărețului popor rus. Iar în ceea ce privea anexarea Basarabiei în 1812, era avansată teoria răului mai mic: cucerirea de către Rusia Țaristă a împiedicat raidurile turcești să tătărăști, au fost accelerate dezvoltarea economică, socială și culturală, ideile rusești înaintate, inclusiv cele revoluționare, au ajuns mai ușor la Chișinău. Politica colonială țaristă, colonizarea cu elemente străine, opresiunea socială și înapoierea culturală la nivelul
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
în 1812, era avansată teoria răului mai mic: cucerirea de către Rusia Țaristă a împiedicat raidurile turcești să tătărăști, au fost accelerate dezvoltarea economică, socială și culturală, ideile rusești înaintate, inclusiv cele revoluționare, au ajuns mai ușor la Chișinău. Politica colonială țaristă, colonizarea cu elemente străine, opresiunea socială și înapoierea culturală la nivelul marii majorități a populației erau complet ignorate. Încă din 1936 romanistul M. V. Serghievski publica o lucrare în care anunța ideea dezvoltării de sine stătătoare a limbii moldovenești, în raport cu limba
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nu demonstrate: „Analiza dezvoltării social - economice a Moldovei în secolul al XIX - lea (...) confirmă că ținutul, situat la hotarul de sud-vest al Imperiului Rus, a parcurs în perioada de până la octombrie stadiul capitalismului dezvoltat, în pofida politicii coloniale, promovate de autocrația țaristă față de periferiile naționale. În Moldova s-au format clasele societății capitaliste, burghezia și proletariatul, care, împreună cu țărănimea, au jucat un rol hotărâtor în transformarea părții de răsărit a poporului moldovean în națiune burgheză independentă, cu toate trăsăturile caracteristice acestei comunități
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]