7,853 matches
-
roșcată transformând-o în cazane. O nuntă pornește și satul s-adună - bat tobe și-n noapte clarinete răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în glumă mă amenință că mă dă la țigani, de nu-mi dau silință la școală și n-ascult de dojană. A doua zi-n poartă țiganii sosesc și-o roagă pe mama să se mai gândească și de se-nvoiește, mult aur să-i plătească, că „fata-i
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
răsună. Dansează țiganii acum lângă foc, că nopți ca aceea, le-aduce noroc. Mama în glumă mă amenință că mă dă la țigani, de nu-mi dau silință la școală și n-ascult de dojană. A doua zi-n poartă țiganii sosesc și-o roagă pe mama să se mai gândească și de se-nvoiește, mult aur să-i plătească, că „fata-i frumoasă și nouă ne place, am vrea puradeii cu ea să se joace”... Și speriată, mama-n brațe
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
joace”... Și speriată, mama-n brațe m-a luat... voi mergeți cu Domnul, n-am fată de dat... Îți dăm și-o tingire, și tot ce-ți dorești, ești tânără încă, poți mulți copii să crești.... Bunicul în curte apare, țigani-și iau desagii-n spinare și pleacă agale... De-atunci biata mamă n-a mai glumit - țiganii învățătoarei un fiu i-au dăruit. De Sf. Gheorghe plângeam scaloienii plutind pe o frunză de brusture verde, cu haine colorate - din cojile
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
dat... Îți dăm și-o tingire, și tot ce-ți dorești, ești tânără încă, poți mulți copii să crești.... Bunicul în curte apare, țigani-și iau desagii-n spinare și pleacă agale... De-atunci biata mamă n-a mai glumit - țiganii învățătoarei un fiu i-au dăruit. De Sf. Gheorghe plângeam scaloienii plutind pe o frunză de brusture verde, cu haine colorate - din cojile de ouă, jeleam și-i petrecem o oră, chiar două. În floare livada se-mbracă, albinele colindă
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
În veacul meu de sărăcie Cobor adâncurile de peșteri Cu filigranul meu la meșteri Ca-n propria biografie. Pledează versuri în instanță Între rigoare și asceză Și-n fiecare paranteză Veghează-acunsă o balanță. Argint și aur în retortă, Căruțe cu țigani, pe rând, Prin noaptea lumii trec cântând Cu Ursa mare în escortă. Imperiul meu de alchimie Supus la creșteri și descreșteri; Un filigran cu care meșteri Dau zor într-o tipografie. Referință Bibliografică: Filigran / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
FILIGRAN de ION UNTARU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350926_a_352255]
-
în poezia română a primului sfert din secolul 20, cu inerente schimbări de macaz dată fiind tema inedită asupra căreia poeta bate monedă nouă: viața nomazilor de etnie romă în mileniul III. Un scurt-metraj cu imagini „de la locul faptei”, unde țiganii pot fi văzuți cerșind, născându-și plozii în boscheții de la periferia marilor orașe europene. Din prefață reiese ca deranjant un lucru, anume imaginea de veșnic „popor sărac”, atribuită spațiului românesc. Dacă ne uităm însă înapoi în istorie, vom putea afla
„DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINŢELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 357 din 23 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350953_a_352282]
-
să înflorească“ - vol II, p.30. Altă rană: „La noi fiecare om cu gura mare e conducător“ - vol. II, p.185. Tinerimea maghiară: „O parte în veci nu cetește și nu învață nimic, nu numără bancnotele când le azvârle muzicanților țigani și excelează numai prin înjurături bicherești“ - vol. I, p.127. Persecuții: „Românul care cetește ziare românești, nu se poate bucura de încrederea unui Ungur“ - vol. II, p.180. Renegații la slujbe: „Mai toți dregătorii români de la comitat, dimpreună cu notariu
ORADEA LUI IOSIF VULCAN de DORU SICOE în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350868_a_352197]
-
biruri, facturi și credite, cu viitorul amanetat cămătarilor lumii pentru câteva decenii prin politici de îndatorare cu dobânzi secătuitoare de către guvernanți, deposedați de avuția națională, de patrimoniul economic, de pământul de sub sate, comune și orașe, stigmatizați drept populație de hoți, țigani, puturoși, corupți și inculți, siliți să luăm ne lumea în cap în exil printre străini spre a le deveni robi și slugi, distruși biologic, psihic, moral, economic ... Dar să ne ridicăm Ioane și Petre și Gheorghe și Tudor și Vasile
NAŢIONALIŞTI, CURÂND VEŢI AUZI SEMNALUL DEŞTEPTĂRII ! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351672_a_353001]
-
frică s-o las să se ducă singură la școală tocmai din Militari, să trverseze Bucureștul cu tramvaiul. A venit eri un bombardament de a întors Bucureștul cu susul în jos, mi-a venit să și râd când striga un țigan din Ferentari :,, mooo, american, mai acana cu bombardeaua că mi-ai stricat șandramaua !” și cum s-a nimerit că tocmai pe casa lui a căzut bomba și i-a făcut-o praf. Stau blocurile dărâmate cu gurile căscate spre cer
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
Să trăiți dom’ sergent!”, ,,Să trăiești Praporică!”, zic eu și tocmai mă întrbam de ce dracului n-o fi stând ăsta acasă pe zăpușala asta. Și-i zic:,,Încotro Praporică pe vipia asta?” ,, Păi nu știi dumneata, dom’ sergent, că pe țigan nu-l găsește moartea niciodată acasă?”-zice el. ,,Să nu furi Praporică din casele oamenilor că e păcat ,băă, e păcat de la Dumnezeu și legea e lege, dai de dracu!” ,, Eu, dom’ sergent? Să fur eu ? Neam de neamul meu
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
undeva pe cer. Apoi au început să cadă bombele, la Cățelu’ , la Spitalul militar, la Scoala superioară de război, pe Panduri...Praporică ieșise în stradă, jucând și cântând : ,,La Cățelu, la Cățelu/ S-a-mbătat aseară Mielu...” Juca și cânta cum fac țiganii de mahala în mijlocul străzii pustii și eu priveam la el din ușa Primăriei și-l strigam : ,,Praporicăăă ! Măiii Praporicăăă !” Îmi venea să mai și râd de el cu moartea în spinare. Că-mi povestise cum se-mbătase el de bucurie
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351668_a_352997]
-
comparat cu un apostol, analiza are metodă și o percepție sistematică, organizată ca în povestirea “La Moara “ lui Crăciunescu. Pe care o presupune, de regulă, psihologismul. Fondul interior al personajelor, transparența amintirilor și a obsesiilor, (vezi povestirile “ Halvaua“ și Mihai Țiganul ), mișcarea dinamică a comportamentului specific sătenilor dintre Olt și Jiu, mustește ca apa într-un burete. Miracolul vorbitor apărut la dascălul Florescu “Radioul “ devine în ochii sătenilor un adevărat univers. Despre acest context, Constantin Noica scria: “De învățat înveți multe
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
te-am pomenit, Doamne! Și parcă mi-am propus cândva să merg la o biserică... Când mă duc la autoservice, dacă am timp. Văd eu cum fac. Trebuia să merg înainte de întâlnirea cu Omar, f...i dumnezeii mamei lui de țigan împuțit! Wow! Doamne iartă-mă!” Ajuns aici cu gândurile, a trântit pumnul cu putere în birou și s-a ridicat în picioare. Nu putea uita cât de aspru l-a pus la punct arabul. După ce a dat suma cerută s-
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
uita cât de aspru l-a pus la punct arabul. După ce a dat suma cerută s-a jurat, în gând, că-l va desființa cu afacerile lui cu tot. Era hotărât să-l târască până-n pușcărie. Atâta doar că acel "țigan împuțit", după ce a scris declarația precum Fănel i-a dictat, și-a chemat unul din sublocotenenți, căruia i-a făcut un semn anume cu capul, privindu-l amuzat pe Fănel. Acela a răspuns într-o limbă necunoscuta lui și a
ISPITA (18) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346487_a_347816]
-
zecile, cazându-se cu mic, cu mare, în spitalul în care era tratat regele penticostal, s-au plâns de mărimea notei de plată! O uriașă intoxicare, la care prim-pisicul n-a pus mustața. A zis, ferm, pas! Romul, tot țigan! Gălăgie! Poate reduc turcii nota de plată. Mai bine s-ar întreba de ce a făcut infarct tovarășul rege!? Am înțeles că urmașele mamei Omida au fost aspru sancționate și sculele confiscate. Să nu prezică, ele, zborul final? Ceva nu-i
TABLETA DE WEEKEND (46): SE ÎNTÂMPLĂ ACUM! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 968 din 25 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/346605_a_347934]
-
înjosit, în partid slugă sau soldat prost. Nu mai vreau să mă cumpărați, funcții pentru bani să-mi dați. Nu vreau pomană, ci dreptul muncii mele și-al părinților mei. Nu mai vreau, eu și copii mei, să fim făcuți, țigani, nespălați, ciorditori, ciolănari, cocalari. Nu mai vrem să ne mințiți, manipulați, politic să ne vopsiți. Nu mai vrem sa fim, P.S.D. -iști, P.N.L.-iști, P.D.L.-iști, Becaliști proști și tampiți, a lui Oprea bandiți, U.N.P.R.-iști, a lui Voiculescu
VREAU SĂ FIU ROMÂN. NU VREAU SĂ FIU BECALIZAT! de VIOREL MUHA în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351115_a_352444]
-
bucuria noastră lacrimile-i cad. Și ziua se va cerne-n sărbătoare La slujba în biserică-i tot satul Și-apoi amiază, cănd truda e mâncatul Cu-atâtea bunătătț făcute cu sudoare. Fugim cu toți apoi la hora-n sat, Țigani plătiți să cânte-s până-n zori Se joace tot românul până-i dau sudori În pas de hora lent sau avântat. În suflet azi ninsorile-mi sunt albe Sunt amintirile care dau curs, Ai mei care demult pe deal s-
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
propria identitate au cerut, iar unii din conducerea alogenă de la București au admis, denumirea de romi, situație care a adus grave prejudicii identității naționale a românilor, astfel că în plan identitar românii adevărați fie acasă, fie în străinătate sunt considerați țigani, deși sunt români; f) constatînd că unele dintre țările vecine europene nu acordă drepturi identitare cel puțin la nivelul drepturilor pe care România le acordă propriilor lor minorități din România; g) considerînd că denumirea de daci, cu perioada de tranziție
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
le acordă propriilor lor minorități din România; g) considerînd că denumirea de daci, cu perioada de tranziție de dacoromâni, corespunde mai bine perioadei de atacuri mortale la identitatea națională astfel ca se poate face deosebirea dintre dacoromâni și romo-români (adică țigani din România), solicităm parlamentelor și guvernelor, academiilor naționale și organizațiilor culturale identitare ale românilor de pretudindeni: 1. Stabilirea prin lege, în mod simultan, de către parlamentele României și Moldovei a unei ZILE A IDENTITĂȚII ȘI UNITAȚII NAȚIONALE, a doua zi, după
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
hartă prietenii care știu mai puțină istorie și geografie), astfel încît reîntregirea Daciei să fie firească. 5. Scoaterea din acte oficiale a prescurtării rom pentru cuvîntul român, introducerea prescurtării dac și revenirea la denumirea clasică, originală, consacrată și adevărată de țigan pentru această etnie în actele publice. 6. Adoptarea principiului egalității de tratament pentru acele minorități stabilite în România care nu acordă același regim al drepturilor și obligațiilor pe care România îl adopta pentru acestea în așa fel încît minoritățile lor
CONSACRAREA PRIN LEGE A ZILEI IDENTITĂŢII ŞI UNITĂŢII NAŢIONALE A ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI LA 1 SEPTEMBRIE de FUNDAŢIA ACADEMICĂ DACOROMÂNĂ în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352188_a_353517]
-
a înghiontit până s‑a trezit. - Poate au spart hoții vreo mașină, că de mașină este, a răspuns el și a dat să se întoarcă pe partea cealaltă. - Și cine vrei să ți‑i prindă, bărbate, țăranii de rând sau țiganii? Viorel a înjurat, a oftat și a coborât din pat. A luat o șubă pe umeri din cuierul de pe hol și a ieșit afară, în curte. A ascultat atent câteva secunde. „Pe dracu’, că nu are nimeni mașină în partea
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
muri, băiatu’ tatii. - Iar... zici... iar vorba... aia... nea Vi... Viorele, a reușit să vorbească printre vaiete omul prins ca într‑o menghină și aproape înghețat. - O zic, Gavrilă tată, o zic. Că ți‑am spus să nu intri cu țiganii, băiatul tatii. - Nu... nu mai... vorba... aia... iar! - Da, iar zic, Gavrilă. Iar, băiatule, că tu..., că tu ești copilu’ meu, Gavrilă! - Ce... ce prostie... zici, bă? - Eu... eu am greșit, băiatule. Că eu... eu am obligat‑o pe mă
CHEMAREA DESTINULUI (23) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356453_a_357782]
-
legat de mâini și de picioare. Și dacă nu accept... Nu, nici nu vreau să mă gândesc. Pentru luare de mită nu pot scăpa. Să-l înduioșez puțin. Poate va merge, băga-l-aș în p...a mă-sii de țigan împuțit! Îl aranjez eu pe urmă. Îl bag eu în faliment, băga-mi-aș p...a în familia lui...". Nu a reușit prea multe. Omar a cerut două mii de euro pe lângă suma pe care i-a depus-o el în
ISPITA (17) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355832_a_357161]
-
nedumerit ca înainte. Insul acestei etnii și care a crescut alături de mine și de ai mei, alături de noi toți, poporul român cred că este cel mai tolerant din lume, te întâmpină agresiv și sare la bătaie dacă l-ai numit țigan! Dar devine dintr-odată prietenos dacă i-ai zis numai rrom. Nu intrăm în analiza condițiilor socio-istorice, nu dăm vina pe sărăcie, pe regimurile politice, că atunci nu o mai scoatem niciodată la cap. Haideți să descompunem un-doi-ul acesta al
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]
-
pe regimurile politice, că atunci nu o mai scoatem niciodată la cap. Haideți să descompunem un-doi-ul acesta al scărpinatului de-a-ndoaselea, să vedem unde și cine escamotează realitatea, încercând să ascundă gunoiul sub preș. De ce produce iritare și revoltă denumirea de țigan? Haideți să fim sinceri și să nu ne mai ascundem după deget că toți cunoașteam răspunsul. Denumirea a devenit sinonimă cu ce e mai rău în materie de conduită: de la fuga de învățătură, de muncă până la cele mai grave lacune
I AM LOOKING FOR A JOB de ION UNTARU în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356028_a_357357]