2,210 matches
-
laviță, dar nu pentru a se odihni, ea își ține o mână sub cap și una pe mijloc și își expune corpul, conștientă de farmecul ei. Brâul roșu îi subliniază linia corpului și adaugă un plus de atracție. Picturile de țigănci ale lui Vermont, saturate de subînțelesuri erotice, se află la confiniile cu Kitschul, pe care-l răspândesc afișele. În Țigancă (inventar 10641), aceasta poartă fustă roșie, un batic, o cămașă albă, stă rezemată de un zid, la colțul unei case
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
expune corpul, conștientă de farmecul ei. Brâul roșu îi subliniază linia corpului și adaugă un plus de atracție. Picturile de țigănci ale lui Vermont, saturate de subînțelesuri erotice, se află la confiniile cu Kitschul, pe care-l răspândesc afișele. În Țigancă (inventar 10641), aceasta poartă fustă roșie, un batic, o cămașă albă, stă rezemată de un zid, la colțul unei case de țară și ține o floare roșie în gură, așa cum apare țiganca Rada în versurile lui Tudor Arghezi, din ciclul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu Kitschul, pe care-l răspândesc afișele. În Țigancă (inventar 10641), aceasta poartă fustă roșie, un batic, o cămașă albă, stă rezemată de un zid, la colțul unei case de țară și ține o floare roșie în gură, așa cum apare țiganca Rada în versurile lui Tudor Arghezi, din ciclul Flori de mucigai (1931): "Cu o floare în dinți / Rada-i un măceș cu ghimpi fierbinți...." 531. De altfel, succesul pozei se poate vedea și printre emuli precum domnișoara Cecilia Gerson, a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Rada-i un măceș cu ghimpi fierbinți...." 531. De altfel, succesul pozei se poate vedea și printre emuli precum domnișoara Cecilia Gerson, a cărei expoziție este comentată în Rampa 532, unde este reprodus unul dintre tablourile sale pe această temă, Țigancă cu ghiocei, într-o tratare destul de artificială, care o apropie de țigăncile lui Vermont. Există și excepții, țigănci prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena), (ulei pe carton, 0,400 x 0,328 cm, semnat și datat cu brun
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
se poate vedea și printre emuli precum domnișoara Cecilia Gerson, a cărei expoziție este comentată în Rampa 532, unde este reprodus unul dintre tablourile sale pe această temă, Țigancă cu ghiocei, într-o tratare destul de artificială, care o apropie de țigăncile lui Vermont. Există și excepții, țigănci prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena), (ulei pe carton, 0,400 x 0,328 cm, semnat și datat cu brun, 1926, P.N. 4275.) sau Țiganca cu coșul cu rufe (1913). Țiganca stă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precum domnișoara Cecilia Gerson, a cărei expoziție este comentată în Rampa 532, unde este reprodus unul dintre tablourile sale pe această temă, Țigancă cu ghiocei, într-o tratare destul de artificială, care o apropie de țigăncile lui Vermont. Există și excepții, țigănci prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena), (ulei pe carton, 0,400 x 0,328 cm, semnat și datat cu brun, 1926, P.N. 4275.) sau Țiganca cu coșul cu rufe (1913). Țiganca stă ghemuită, cu mâna în coșul cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
este comentată în Rampa 532, unde este reprodus unul dintre tablourile sale pe această temă, Țigancă cu ghiocei, într-o tratare destul de artificială, care o apropie de țigăncile lui Vermont. Există și excepții, țigănci prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena), (ulei pe carton, 0,400 x 0,328 cm, semnat și datat cu brun, 1926, P.N. 4275.) sau Țiganca cu coșul cu rufe (1913). Țiganca stă ghemuită, cu mâna în coșul cu flori, cu o cămașa albă care-i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
tratare destul de artificială, care o apropie de țigăncile lui Vermont. Există și excepții, țigănci prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena), (ulei pe carton, 0,400 x 0,328 cm, semnat și datat cu brun, 1926, P.N. 4275.) sau Țiganca cu coșul cu rufe (1913). Țiganca stă ghemuită, cu mâna în coșul cu flori, cu o cămașa albă care-i arată umerii slabi; pare absorbită de ceea ce face, poartă un batic portocaliu și o fustă albastră. Prin deschizătura cămășii i
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de țigăncile lui Vermont. Există și excepții, țigănci prezentate într-o cheie naturalistă, precum Țigancă (Dena), (ulei pe carton, 0,400 x 0,328 cm, semnat și datat cu brun, 1926, P.N. 4275.) sau Țiganca cu coșul cu rufe (1913). Țiganca stă ghemuită, cu mâna în coșul cu flori, cu o cămașa albă care-i arată umerii slabi; pare absorbită de ceea ce face, poartă un batic portocaliu și o fustă albastră. Prin deschizătura cămășii i se vede un sân, figura sa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sângelui, fie, într-un registru ironic, laurii, omagiul postum adus sfântului, fie ilustrează pentru Salomeea caracterul de artefact estetic pe care-l reprezintă trofeul decorat astfel. Și în acest caz, în personajul Salomeei putem recunoaște modelul utilizat pentru portretele cu țigănci, care scot în evidență transportul erotic similar isteriei menadelor și o senzualitate provocatoare. Haloul auratic al capului tăiat al sfântului proiectează o lumină stranie pe rochia dansatoarei, pe chipul transfigurat de un zâmbet extatic al Salomeii. Aceasta își ține ochii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe care l-a prins artistul cu o așa de fericită inspirație), întregul poem, sublim și sălbatec"552. Lucrarea este reprodusă pe aceeași pagină, într-un format foarte mic. Cu o grație ilustrată gestual, dansatoarea Salomeea apare ca una dintre țigăncile pe care Vermont le pictează des, în chip de florărese sau țărănci. Pe o masă se află tava cu capul sfântului Ioan Botezătorul, înconjurat de un nimb trasat ca un cerc fin, formalism care-și află ecoul în cerceii dansatoarei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Richard Strauss reprezentată pentru prima oară la Dresda, în 1905 -, compozitorul utilizând la rândul lui piesa lui Oscar Wilde. Într-adevăr, dansatoarea lui von Stück "come una zingara danzatrice del ventre tra profumi d'Oriente"553 aduce foarte mult cu țigăncile travestite în Salomei ale lui Vermont, de la coregrafia unei exuberanțe erotice la expresivitatea senzuală. Gestul frânt al dansatoarei se conjugă lubric- terifiant cu prezența trofeului, capul așezat pe tavă, pe care doar aura îl scoate din anonimatul unui conjunctural artefact
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
damă" îmbrăcată într-un compleu alb și cu ciorapi negri se odihnește pe sofa picior peste picior. La picioarele ei se află un evantai negru, nu doar obiect de întrebuințare mondenă, ci și un derivat al măștii. Ca și la țigăncile lui Nicolae Vermont, la mondenele lui Teișanu devine sesizabilă poza. Pictorul chiar pune accent pe ea, introducând o anumită licențiozitate, o subtilă malițiozitate. Spre deosebire de Rops, desenul nu devine niciodată sarcastic, pictorul practică aluzia ca specie de eufemism grațios, fără mușcătura
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
156. 519 Cecilia Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, Editura "Bucovina" I.E. Torouțiu, București, 1944, pp. 227-228. 520 Ibidem, p. 158. 521 În Rampa, Anul I, nr.194, vineri 15 iunie 1912, avem o sugestivă reproducere a unui tablou al Ceciliei Cuțescu-Storck, Țigancă. 522 Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck, Editura Anima, București, 1992, p. 13. 523 Faptul nu este deocamdată atestat documentar, iar cercetările întreprinse în acest sens de Bălăceanu-Stolnici nu au dus la un rezultat pozitiv. 524 Serafina Brukner, op. cit., p. 14. 525
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de vedere, În parte, vol. II poate fi socotit și un bildungsroman, pentru că urmărește devenirea lui Nicolae Moromete. Ilie Moromete trece pe planul al doilea, dar autorul continuă să-i urmărească destinul de- a lungul Întregii narațiunii. MIRCEA ELIADE: „LA ȚIGĂNCI” comentariu literar Cercetând proza de inspirație fantastică a lui Mircea Eliade, Ov. S. Crohmălniceanu afirma: „În epica sa fantastică, Mircea Eliade tinde să regăsească gustul prozei eminesciene. Imaginația poetică a autorului n-are Însă aripi cu toate că intenția misterului nu-i
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a spiritului pentru orice iese din tiparele și datele experienței comune, construcții metafizice, impulsuri erotice nefirești, practici magice. Literatura lui Înfăptuiește o remarcabilă prospectare a lumii interioare, Înspre aceste zone limită de ordin abisal...” Scrisă În anul 1959, nuvela „La țigănci” marchează o nouă etapă În proza literară a lui Mircea Eliade, fiind considerată o capodoperă a literaturii fantastice românești, inaugurată de Eminescu cu nuvela „Sărmanul Dionis” În 1872. Ca și În alte creații ale lui Mircea Eliade, tema nuvelei o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sau mituri folclorice autohtone („Domnișoara Cristina”), iar scriitorul crea două universuri de referință, realul și irealul, corespunzătoare dialecticii sacru - profan, expusă În studiile sale cu caracter filosofic, În creația de după război, această opoziție are o altă perspectivă. În nuvela „La țigănci”, ca și În alte creații, Între real și ireal, Între sacru și profan nu se mai trasează hotare precise. Se Întâlnește acum ceea ce Mircea Eliade numea „camuflarea sacrului În profan” sau „incognoscibilitatea sacrului”. Spațiul mitologic este cel al Bucureștilor. Acțiunea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
felul, Gavrilescu Își amintește că și-a uitat servieta cu partiturile muzicale la una din elevele lui, Otilia Voitinovici și pentru aceasta Își propune să se Întoarcă din drum. Din Întâmplare, ori purtat de o voință ocultă, Gavrilescu ajunge „la țigănci”, un loc suspect pentru bucureșteni. Intrat aici, trece printr-o serie de experiențe neașteptate. Bordeiul țigăncilor nu este o casă de plăceri, așa cum se credea, ci locul unor ritualuri ezoterice ( Înțelese numai de cei inițiați) a căror semnificații Îi scapă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lui, Otilia Voitinovici și pentru aceasta Își propune să se Întoarcă din drum. Din Întâmplare, ori purtat de o voință ocultă, Gavrilescu ajunge „la țigănci”, un loc suspect pentru bucureșteni. Intrat aici, trece printr-o serie de experiențe neașteptate. Bordeiul țigăncilor nu este o casă de plăceri, așa cum se credea, ci locul unor ritualuri ezoterice ( Înțelese numai de cei inițiați) a căror semnificații Îi scapă. Nu reușește să treacă probele la care este supus și drept urmare, este nevoit să rătăcească printr-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În Germania; o bătrână, o cunoscută vecină cu el, murise de vreo cinci ani. Aflat În imposibilitatea de a Înțelege tot ceea ce i se Întâmplă, Gavrilescu are impresia că toate acestea se vor lămuri a doua zi. Se Întoarce „la țigănci” unde o Întâlnește pe Hildegard, „o mare dragoste” a tinereții sale. Momentele subiectului sunt susținute de reperele Între care se mișcă personajul. În expozițiune se prezintă locul și problematica dilematică a personajului: discuțiile din tramvai, amestecul de planuri, intrarea „la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unde o Întâlnește pe Hildegard, „o mare dragoste” a tinereții sale. Momentele subiectului sunt susținute de reperele Între care se mișcă personajul. În expozițiune se prezintă locul și problematica dilematică a personajului: discuțiile din tramvai, amestecul de planuri, intrarea „la țigănci”, Întâmplările de acolo, ieșirea după câteva ore, deruta temporală, reintrarea „la țigănci”, Întâlnirea cu Hildegard. Toate acestea se realizează prin intermediul unei narațiuni obiective, cu un narator omniscent.Universul din jurul personajului nu-și dezvăluie identitatea. Structura compozițională. Cele două planuri ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
subiectului sunt susținute de reperele Între care se mișcă personajul. În expozițiune se prezintă locul și problematica dilematică a personajului: discuțiile din tramvai, amestecul de planuri, intrarea „la țigănci”, Întâmplările de acolo, ieșirea după câteva ore, deruta temporală, reintrarea „la țigănci”, Întâlnirea cu Hildegard. Toate acestea se realizează prin intermediul unei narațiuni obiective, cu un narator omniscent.Universul din jurul personajului nu-și dezvăluie identitatea. Structura compozițională. Cele două planuri ale nuvelei, cel real și fantastic, se dezvăluie abia spre sfârșitul acțiunii, după
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestea se realizează prin intermediul unei narațiuni obiective, cu un narator omniscent.Universul din jurul personajului nu-și dezvăluie identitatea. Structura compozițională. Cele două planuri ale nuvelei, cel real și fantastic, se dezvăluie abia spre sfârșitul acțiunii, după plecarea personajului de „la țigănci”. Amănuntele prin contur pe parcurs și devin leitmotive ale povestirii. Planul realului cotidian, figurat În primul episod, sugerează În subtext prezența celui de-al doilea plan, al irealului. Cele două planuri se sprijină reciproc, ajungând În final, până la identificare. Pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
căldură Înăbușitoare”, „mirosul de asfalt topit”, geamătul metalic al tramvaiului, cu o semnificație aparte, un dozaj realist al lor. Discuția dintre călători nu are relief, trece ușor de la un subiect la altul, până ajunge la indignarea generală, provocată de grădina „țigăncilor”. Dar nimic din toate acestea nu prefigurează misterioasa aventură a eroului, iar hotărârea de a se Întoarce după partituri este justificată logic. Abia după ce coboară, comportamentul său marchează o schimbare. Căldura, motiv care străbate Întreaga nuvelă, afectează gesturile lui Gavrilescu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
gemând metalic În urma lui. Se opri și Îl salută lung cu pălăria. Prea târziu! - exclamă. Prea târziu.” Astfel se pregătește trecerea spre spațiul irealului. Episodul al doilea, cel mai lung dintre toate, dezvoltă planul secund și sporește ambiguitatea textului. Grădina „țigăncilor” se constituie În contrast cu lumea din care vine Gavrilescu, „neașteptată, nefirească răcoare”, provocându-i un „infinit sentiment de tristețe”. Eroul este Întâmpinat de o fată care Îl aștepta „parcă ascunsă de mult pândindu-l”, iar baba, ca miticul Cerber, trăiește În afara
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]