3,081 matches
-
face, coase acum hainele, de ce nu mai iese?” Își înghiți vorba Rarița, la urma urmei e mare, trebuie să aleagă și nu poate ieși oricum la horă. O să o mai lase un pic. Își trase o boandă de mieluță brumărie, țintită cu piele și ieși în ogradă. “Ei, să nu mă tragă la șale, că frig nu-i, d’apoi când s-o lăsa noaptea. Ei, ia să văd ce buruiană a lăsat fata asta la animale.” Varvara zăbovea în fata
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
pictați, am dat deodată cu ochii, lângă gardul cimitirului, de o cruce simplă și neagră, de fier. Am încremenit: pentru prima dată simțeam adevărul și tăria acestui semn, frumusețea lui răscolitoare, de colțar al Universului... Intersecția axelor, spațială și temporală, țintind infinitul. Părea vie și primitoare, gata să mă îngăduie în brațele ei deschise... Abia acum cimitirul de la Săpânța căpăta un rost în lumea lui Dumnezeu. Religia morțiitc "Religia mor]ii" O întrebam deunăzi pe Maia Morgenstern dacă mai are rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
omorât ca un câine și aruncat pe un morman de gunoi. Ceea ce Îi preocupa Îndeosebi pe anchetatorii lui era ce anume povestise el și cui. Multe Întrebări se Învârteau În jurul rolului jucat de Guadalmedina În noaptea celor doi englezi și ținteau să scoată la lumină cum de fusese implicat contele și cât știa din desfășurarea faptelor. Inchizitorii demonstrară de asemenea un interes special În a afla dacă mai era cineva la curent și numele celor care ar putea deține detalii despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
și Înhățând-o de cum atinse pământul. Atunci luna se ascunse din nou după un nor. Am lăsat să cadă pistolul descărcat, l-am scos din pieptar pe celălalt și, Întors spre cele două umbre care se repezeau la căpitan, am țintit, strângând arma cu amândouă mâinile. Dar Îmi tremurau așa de tare Încât al doilea foc l-am descărcat orbește, În gol, În timp ce reculul mă dărâma pe spate la pământ. Căzând orbit de Împușcătură, am văzut preț de-o clipă doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
de la balconul Casei Brutarilor, regele nostru, don Filip al IV-lea, foarte liniștit, i-a cerut o archebuză unuia din străjeri și, cu aceeași ținută regală netulburată, a coborât În arenă, și-a potrivit cu eleganță capa și pălăria și a țintit În așa fel Încât ducerea armei la umăr, slobozirea Împușcăturii și moartea taurului s-au petrecut parcă În același timp. Entuziasmul publicului s-a revărsat În aplauze și În urale și s-a vorbit de Întâmplarea aceea luni În șir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
atunci când mi s-a Încredințat un anumit serviciu, cel mai important dintre angajatorii mei a spus că nu dorea să moară nimeni cu ocazia aceea. — Ia te uită. Așa a zis? — Întocmai, cuvânt cu cuvânt. Pupilele pătrunzătoare ale favoritului Îl țintiră pe căpitan ca două guri de archebuză. — Și cine era personajul acela important? Întrebă cu o periculoasă blândețe. Alatriste nici nu clipi. Nu știu, Excelență. Purta o mască. Acum Olivares Îl privea plin de interes. — Dacă acelea erau ordinele, cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
Într-un târziu, sub un cer desuet și buclat trandafiriu, se așeză gol pușcă pe trotuarul din fața porții verzi. O zări ieșind. Candidă și fără gânduri. Gigi Pătrunjel se ridică fript în două picioare și, sprijinindu-se de gard, o ținti drept în ochi. Tânăra își ascunse fața de priveliștea sfruntată a trupului gol și ezită să treacă pe lângă el. Numai că Gigi Pă trunjel nu mai avea de gând să o rateze de data asta. Se apropie de ea, se
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
câte alte detalii de sălbăticie virilă și satisfacție războinică. Sigur că toată lumea, în frunte cu bunicu-meu, a suferit teribil din pricina neînregimentării mele în breaslă. O singură dată - ultima dată -, pe când aveam vreo 10-12 ani, mi-au pus arma la umăr, țintind la nimereală un copac înțesat cu ciori, și m-au obligat să apăs pe trăgaci. Am urlat de groază când au căzut moarte câteva, și totul, absolut tot ce mi se păruse până atunci o sărbătoare princiară, mi-a devenit
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
până și-or răci gura. Celia săltă voioasă și o luă pe anemica Odette de lângă Victor; cu greutate, căci erau precum rădăcinile împletite. Doamnele plecară precipitate. Ion se uită superficial la ceasul de mână, c-un aer important, apoi îl ținti pe Victor cu privirea; tuși cu subînțeles, iar Victor plecă să se „ascundă”, conform jocului. Căută și găsi, spre ușurarea lui, dulapul din anticameră gol; era locul lui secret dintotdeauna! Se închise într-însul, ascultând tăcerea... Deodată se gândi cu
ANTOLOGIE:poezie by Cătălina-Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/246_a_686]
-
decât încetarea vieții, lucrul cel mai liniștit care este. Dar don Avito nu are problema morții. Aceasta este un contrasimț; moartea este un fenomen vital. Această puzderie de idei, ideotas, ideitas, idezuelas, pseudo-idei și ideotes cu care tatăl său îl țintește, vin să-i trezească vise fără formă și nici culoare, dorinți fierbinți ce se pierd, neliniști avortate. Ce caleidoscop este lumea! Dar un caleidoscop care miroase și miroase a parfumuri care aprind sângele, peste toate, în primăvară și la tinerețe
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
patru bucăți/și apoi a pornit spre nord// în urma piciorului tău drept se deschideau prăpăstii/ în urma piciorului tău stâng se târau gândurile mele/ Ca niște trupuri încă vii ale soldaților/ După ce le-au fost retezate capetele în luptă// Și tu ținteai mereu înainte/ Sub pașii tăi grăbiți striveai una după alta amintirile/ Sub respirația ta grea acopereai orice strigăt de iubire/ Orice strigăt de ură.// Când te-ai uitat în urmă nu mai era nimic/ Decât o lacrimă de singurătate./ Deasupra
Actualitatea by Susana Georgiu () [Corola-journal/Journalistic/8456_a_9781]
-
proiect, cu bătaie pe termen lung, după noiembrie, care să aducă și unitate internă și un drum înainte clar". "O energie nouă poate veni în mod egal și din afara partidului, și de la baza partidului, într-un proiect politic care să țintească pe termen lung. Realitatea este că orice idee politică bună are nevoie de organizare, iar infrastructura organizatorică a PDL poate pune în circulație idei noi care să bată dincolo de alegeri, spre electoratul de centru-dreapta care a înțeles cel mai bine
Fuia: USL a ajuns la guvernare din trădare şi oportunism () [Corola-journal/Journalistic/45056_a_46381]
-
de noi dialoguri care sfîrșesc în vechi dileme avem nevoie. Ci de niște franctirori intelectuali cu ochi buni și mînă sigură care să ne facă viața mai respirabilă. Dacă vrem să scăpăm de burduhanul puhav al culturii române trebuie să țintim direct la cap. Acolo unde loviturile nu mai pot fi amortizate și nici protezele de prea mare folos." (p. 132) În concluzie, un autor de viitor al cărui glas se anunță foarte incomod pentru cei care se îndeletnicesc cu întocmirea
Un autor de viitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8775_a_10100]
-
bunăoară, de Gianni Vattimo. Această creatură atinsă de criză, "mutilată" de cădere, se proiectează în dezordinea universală, în peisajele care, odată cu izgonirea omului din Paradis, par a suporta și ele blestemul unei analoage relegări. Ceea ce am putea numi apocalipsa naturii țintește în structurile cele mai evoluate, organice, spre a-și serba triumful sub înfățișarea unui fast infernal. "Spuma aruncată pe țărm ca o spermă/ Din burta intrată în putrefacție/ A oceanului,/ Și penele cu urme de țiței/ Pierdute de păsări bătrîne
Ethosul Anei Blandiana by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12087_a_13412]
-
ana, Elena Badea Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, a criticat, joi, la RFI, "ieșirile" senatorului liberal Sorin Roșca Stănescu, țintite asupra social-democraților, apreciind că "lucrurile degenerează", iar problema aparține PNL-ului care trebuie să ia o decizie. "PSD-ul nu mai are nici un fel de dispoziție de a trece cu vederea" astfel de ieșiri, a precizat ferm, senatorul social-democrat. Amintind
Sârbu, despre SR Stănescu: Situația degenerează. E problema PNL by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/37502_a_38827]
-
Ne-o demonstrează câteva dintre celelalte lucrări ale domniei sale, prezente în recenta ediție festivalieră; sunt experiențe pe parcursul cărora autorul încearcă a se apropia, a înțelege, tipul de comunicare ce aparține europeanului mileniului trecut, comunicare susținută de tensiuni dramatice evolutive ce țintesc climax-uri paroxistice; ...puțin convingătoare în acest caz. Ți totuși Yuasa se simte bine în limitele idiomului muzical al țării sale; așa cum, cel anglo-saxon, spre exemplu, nu-i este deloc comod. Relația în sens invers cunoaște o cu totul altă
Săptămâna Internațională a Muzicii Noi... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7230_a_8555]
-
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 Alexandru I. Bădulescu A devenit deja o frumoasă tradiție ca, începând din anul 2009, anual, în jurul datei de 20 iulie, un reprezentativ grup de renumiți muzicieni: compozitori, muzicologi și critici muzicali, soliști, instrumentiști și
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
lirici, jurnaliști din presa scrisă, audio și video, alți oameni de cultură și artă etc, din București și Ploiești, precum și din alte centre culturale românești și din spațiul european, să fie prezenți la casa ing. Teodorescu din vestita localitate prahoveană Țintea - Băicoi pentru a lua parte la o prestifâgioasă manifestare muzicală, sugestiv intitulată "Țintea muzicală". Inițiativa organizării acestei suite ample de activități muzicale de referință: concerte și recitaluri instrumentale și vocal instrumentale, Workshop de Compoziție și pe teme de interpretare, comunicări
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
artă etc, din București și Ploiești, precum și din alte centre culturale românești și din spațiul european, să fie prezenți la casa ing. Teodorescu din vestita localitate prahoveană Țintea - Băicoi pentru a lua parte la o prestifâgioasă manifestare muzicală, sugestiv intitulată "Țintea muzicală". Inițiativa organizării acestei suite ample de activități muzicale de referință: concerte și recitaluri instrumentale și vocal instrumentale, Workshop de Compoziție și pe teme de interpretare, comunicări și referate științifice, vernisări de expoziții din universul actelor vizuale etc. este opera
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
suflet din Câmpina, familiei Ion Simion - S.C. Confind SRL Câmpina și alții. Ca și la edițiile precedente, deschiderea actualei ediții, a IV-a (programată în perioada 20-23 iulie a.c.) a avut loc în generosul spațiu din casa ing. Teodorescu din Țintea - Băicoi. După cuvântul introductiv rostit de compozitoarea și profesoara Adina Dumitrescu - co-director al festivalului, numerosul public din țară și străinătate a urmărit, cu deosebit interes, un formidabil program - în primă audiție - de muzică pentru duo de acordeoane. Și-au dat
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
Streche (duo pian). Concertul s-a încheiat cu cei doi invitați de onoare: Duo pian - Corina Răducanu și Eugen Dumitrescu, care au interpretat, la cote artisitice înalte, Feeria din Rapsodia spaniolă semnată de ilustrul compozitor francez Maurice Ravel. Prestigioasa manifestare "Țintea muzicală" s-a încheiat cu deosebit succes luni, 23 iulie a.c., cu un program de Muzică franceză în saloanele anilor 1900. Prezentarea rolului pe care saloanele franceze din ultima parte a secolului al XIX-lea l-a avut în dezvoltarea
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
Dana Cristina Probst și Adina Sibianu (pian), Maria Magdalena Probst (violoncel, recitator). Un succes deosebit a cunoscut ultima piesă din programul concertului: „Nunta de argint”, de Cecile Chaminade, o superbă fantezie pentru pian opt mâini. Programul actualei ediții a manifestării „Țintea muzicală 2012” s-a încheiat cu o interesantă comunicare referitoare la istoricul saloanelor de literatură și muzică din Băicoi și București, saloane fondate de renumita prințesă Cleopatra Ghica Trubețkoi, din Băicoi (1802 (?) - 1880), susținută de prof. dr. Alexandru I. Bădulescu
O prestigioas? manifestare artistic? ?intea muzical? - edi?ia a IV-a - 2012 by Alexandru I. B?dulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
ana, Elena Badea Greșeli gramaticale nenumărate la o emisiune TV. Autorul gafelor este un parlamentar PP-DD, țintind, mai mult ca sigur, să devină politicianul "care este", dacă tot avem și un primar "care este". Deputatul PP-DD Gheorghe Coman din Buzău s-a dovedit a fi o sursă inepuizabilă de greșeli gramaticale rostite în timpul unui interviu acordat unei
Un parlamentar PP-DD gafează mai bine ca primarul Vanghelie - Video by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38332_a_39657]
-
Secuiesc, pentru alegerile europarlamentare. El a atras atenția că dacă UDMR nu va avea susținerea maghiarilor, locurile lor vor fi ocupate de candidații români în PE. Interesele maghiare, reprezentate în PE. "Să dovedim că existăm" Interesul nostru comun este să țintim cât mai mulți reprezentanți. Interesele noastre pot fi reprezentate numai de maghiari. Noi, maghiarii, credem în Uniunea Europeană, avem valori și principii comune. Trebuie să ne reprezentăm interesele în Europa și trebuie ca folosirea limbii materne să fie acceptată, să aducem
Hunor, APEL către maghiari. "Ne înlocuiesc românii" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31321_a_32646]
-
clasa politică masculină, măsurile pentru combaterea inegalității de gen nu constituie o prioritate. După experiența valului al doilea al feminismului, potrivit căruia „ce e personal e politic”, consider că este fundamental ca acțiunile de contestare să fie concertate și să țintească simultan mai multe planuri (tradițional și politic), altfel feminismul nu mai este politic, ci un „feminism de gineceu”. Nimic nu e mai comod pentru menținerea patriarhatuluidecât o așezare a feminismului în zona invizibilă ochiului public, dar și a investițiilor publice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1990_a_3315]