12,690 matches
-
a căzut Manole a țâșnit un izvor... În biserică se află racla cu moaștele Sfintei Filofteea la care zilnic vin mii de credincioși să se roage pentru sănătate și mântuire de păcate. De aici pelerinajul nostru se îndreaptă către mirificele ținuturi vâlcene... Referință Bibliografică: Transfăgărășanul și splendorile sale / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 877, Anul III, 26 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
TRANSFĂGĂRĂŞANUL ŞI SPLENDORILE SALE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354934_a_356263]
-
piscuri, de râuri, trăgea clopotul lunii în cer, să audă orice temnicer, spânzura păsările de vânt, și le-nșira pe-o sfoară de cuvânt. visa să fugă în hiperboreia, cu cărți în cuneiforme, îmbrăcat în uniforme de jandarm provincial, în ținutul glacial. visa coloane de pulpe din femei în piei de vulpe și se certa cu verline, pentr-un blestemat catren. din când în când și mai iubea pe-o pajiște de peruzea femeia lui era de ceară căzută din țară
LA CINĂ CU NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354959_a_356288]
-
august 2012 Toate Articolele Autorului Freamăt în noapte De tremur și șoapte, Suspine de amor Cu zâmbet de dor. Cântec de viață Furtună și ceață Durere și foc Un pic de noroc. Tu, suflet de crin Din univers divin Din ținut neumblat Cu lacrimi udat. Tu, vis și fantezie Ești clipa de magie Minutul de visare Din șoapte amare. Departe în zare Glas ce nu moare Speranță și dor Ești nemuritor! Călăuză-n noapte Ai plecat departe Spre îngeri și stele
CLIPA DE LUMINĂ de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/354965_a_356294]
-
vinovați că am permis să ni se amenințe cu existența ființă națională, să ni se umilească țară, incapabili să ne adunăm român cu român și ne opunem trădătorilor, prădătorilor. Pentru a ne trage Basarabia înapoi lângă țară, ca și celelate ținuturi înstrăinate prin complicitatea iudelor neamului nostru, pentru care mulți cristosi s-au jertfit și încă își dau duhul în umilință și izolare în vreme ce presa asta tembela îl victimizează pe Barabas-ul României. În vreme ce adevărații Iisusi mor de foame, de frig și
INTERVIU CU MAESTRUL RIMEI, ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 877 din 26 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354935_a_356264]
-
astăzi după ce am făcut o plimbare prin parcul CAROL, unde amintiri dragi m-au năpădit, ca păsări însetate să-mi amintească, prin ciripit dulce, depre clipe petrecute în anii copilăriei în acest colțișor de legendă, unde numai arborii, ce străjuiesc ținutul, mai pot povesti de acele evenimente istorice ale gloriei Regalității Românești după obținerea INDEPENDENȚEI NAȚIONALE, ale „Panteonului clasei muncitoare", transformări ce au marcat drumul de glorie al „Eroului necunoscut" și odihna sa acolo unde a fost flacăra veșnică a nemuririi
O, DRAGUL MEU GEORGE ! de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355015_a_356344]
-
adică, în loc să distrugă șarpele, mai trebuie să și cotizez niscaiva dolărei! - 10 bucks it's OK? Zece dolari e bine!? - OK! Aș you wish, șir... îmi spune prinzătoarea de șerpi... Curios să aflu mai multe despre invazia șerpilor în aceste ținuturi, o invit în casa la o cafea. Mă refuză, dar îmi spune că ar prefera în schimb un pahar cu apă. - Desigur, îi răspund! Mă urmează până în bucătărie, unde îi ofer un pahar cu apă rece de la la frigider. Îmi
M-A VIZITAT UN ŞARPE DE 20 DE MII DE DOLARI ! de VIOREL NICHOLS în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/355271_a_356600]
-
închipuim, așadar, că aflăm de la securiști că Liiceanu și Pleșu informau despre Noica, iar Manolescu despre Blandiana. Ei și ce? Durerea morală n-ar fi mai resimțită decât la lanțul de bicicletă cauzal în derulare deterministă: nerecuperarea Basarabiei, apoi secesiunea Ținutului Secuiesc, pe urmă reunificarea Moldovei și imediat resuscitarea Imperiului Balcanic româno-bulgar dualist cu capitală la Giurgiu-Russe fără de care masă teritorială critică nu putem demara Marea Recuperare care garantează și cauționează Mântuirea Neamului. La confluența Epocii Mooye cu spălăturile Epocii Wash
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
Revoluția Împușcată din Decembrie 1989, clasa economică, politică și intelectuală va surprinde profund pe toți dușmanii nu numai nerecuperând Basarabia, ci lăsând să se înțeleagă că aceast dezinteres e unul general pentru încremenita în proiect, paradigma României Mari, adică secesiunea Ținutului Secuiesc va fi perfect fezabilă ca nașterea fără dureri. Iar cu o gaură cât Kosovo-n Ardeal și cu o Basarabie progresând rapid în UE, se va seca Prutul dintr-o sorbire creându-se o Moldovă Mare și rămânând la nord
POSTROMÂNISMUL (3) – PRINCIPALELE TEZE SUBÎNŢELESE ALE POSTROMÂNISMULUI de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355309_a_356638]
-
la un zbor înalt purtător de rug pentru toți un crug naște din bazalt m-am închis în turn ușa sub lăcată bate dintr-odată gongul taciturn; nu există vid pentru-un spirit care s-a născut să zboare în ținut arid! pasăre involtă cântă și te du aurul acu' naște în recoltă curba de milenii a făcut popas oamenii la denii mai curați, un ceas plouă cu arome pline de dezastre peste două Rome, peste două castre Referință Bibliografică: Plouă
PLOUĂ CU AROME de ION UNTARU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355466_a_356795]
-
apreciat omul și opera sa, probează adevărul despre meritele Lui Mihai Sporiș. Exemplificăm cu un fragment din spusele prof. univ. dr Dinică Ciobotea: „Ca urmaș al celor care au robit ca să sporească averea moșnenilor din Loviște, sau ca reprezentant al ținutului vâlcean, bogat în ocne de sare, mine de aur, mânăstiri și tiparnițe vechi, Mihai Sporiș păstrează și duce cu demnitate povara moștenită de la bunii români ai acestei părți de țară ... ” Partea a II-a conține date biobibliografice despre cei 22
SCRIITORUL MIHAI SPORIŞ LA 60 ANI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356799_a_358128]
-
iar într-o zi, cînd se dusese la oraș, îi cumpărase de la un moșulică guraliv, care vindea vechituri în piață, cîteva cărți ce i se păruseră lui frumoase după titlu, “O zi mai lungă decît veacul” de Ginghiz Aimatov, “Dulce ținut al poamelor” de Evgheni Evtușenko, “Gabriela” lui Jorge Amado și “Pe aripile vîntului” scrisă de Margaret Mitchell. Văzînd că îi ia cărțile cele mai bune, moșulică a început să-l înjure și să-l blesteme, pentru că, deși era nevoit să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNGERI ÎN GRĂDINĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 282 din 09 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Îngerii coboară din înalt Răsună-n jur o muzică de sfere Peste-ntreg ținutul de bazalt Suav și dulce ca o mângâiere Restul lumii a rămas departe Îngropată parcă pe retină Și de care luna mă desparte Cât mai e o geană de lumină Metronomul parcă nu mai bate Am rămas o clipă interzis
ÎNGERI ÎN GRĂDINĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356959_a_358288]
-
zarea cerul se însenina la cântecul ei, florile întâmpinau mai bucuroase soarele, iar oamenilor li se părea că nopțile sunt mai scurte ascultând-o; Și acum se zbătea neputincioasă într-o cursă Nu vei păți nimic, eu sunt stăpânul acestor ținuturi: de acum vei cânta în grădinile mele care sunt cele mai frumoase de pe pământ. Când grijile vieții îmi vor da bătaie de cap tu mă vei veseli cu trilurile tale - acum ia-ți zborul simte-te în largul tău Și
PASĂREA MĂIASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356670_a_357999]
-
Canada și Statele Unite, scrieri adunate în Antologia Universală COMORI DE VISE (Povești, povestiri, amintiri) - Armonii Culturale. Întoarcerea către obârșii a Elenei Buică, o lucrare cu caracter monografic, este o apariție editorială ce ar trebui să încânte și să onoreze locuitorul ținuturilor evocate, prin atenția și minuțiozitatea cu care autoarea se apleacă asupra așezării acesteia binecuvântate de Dumnezeu, prezentându-i - în cuvinte dulci, suave, pline de simțire și respect - geografia, istoria (din antichitate, evul mediu, perioadele (ante, inter și post) belice, până în
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
vremii. Cu o căldură și o duioșie aparte, Elena Buică nu se dovedește a fi doar „încă unul” dintre monografii unor locuri pitorești ale țării noastre, ci în întreaga lucrare se resimte (lucru demn de apreciat) apartenența puternică la aceste ținuturi, motiv de mândrie și frumoasă aducere aminte. Pe deplin ancorată în sacrul pământ natal, Elena Buică - în Partea I - transformă locurile copilăriei în tărâmuri fermecate, de poveste, ale căror magnetism îl depășește cu mult pe cel al „găurilor negre” ale
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
Acasa > Versuri > Farmec > EUROPA Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 549 din 02 iulie 2012 Toate Articolele Autorului Europa, fiica Regelui Agenor, copil iubit... este o realitate sau un simplu mit? Agenor , tu mare rege Al ținutului din Tyr , Ai pierdut pe a ta fiică , Zeus ți-a duso-n exil. A făcut copii în Creta Bravi ,frumoși chiar mai moderni. Așa ne spune legenda; Europa și Europeni. Mai la vale este Roma , Cu Italia prinsă-n
EUROPA de PETRU JIPA în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356755_a_358084]
-
însă, că ne bucurăm în mod deosebit, atât Domnul Victor Opaschi - Secretar de Stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național cât și eu personal, pentru împlinirea și desăvârșirea acestui frumos și important eveniment din eparhia, protopopiatul, mănăstirea și ținutul dumneavoastră. Altfel spus, această zi constituie un moment important din viața spiritual duhovnicească a preoțimii și credincioșilor dreptmăritori creștini din Țara Sighetului și a Maramureșului istoric. Astăzi, momentul sfințirii și consacrării acestui sfânt lăcaș monahal de rugăciune și altar eclesial
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355094_a_356423]
-
creștini din frumoasa zonă și Țară a Maramureșului autentic, care au contribuit la construirea și înfrumusețarea acestui măreț edificiu al culturii și spiritualității autentice, fiind convinși că el va contribui la consolidarea vieții noastre bisericești și românești, din acest binecuvântat ținut creștinesc, strămoșesc și românesc, al Sighetului și Maramureșului istoric și Voievodal!... Un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Consilier - Relații Culte, Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Mesaj de aprecire si felicitare - 2012... / Stelian
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355094_a_356423]
-
însă, că ne bucurăm în mod deosebit, atât Domnul Victor Opaschi - Secretar de Stat pentru Culte în cadrul Ministerului Culturii și Patrimoniului Național cât și eu personal, pentru împlinirea și desăvârșirea acestui frumos și important eveniment din eparhia, protopopiatul, parohia și ținutul dumneavoastră. Altfel spus, această zi constituie un moment important din viața spiritual duhovnicească a preoțimii și credincioșilor dreptmăritori creștini din Țara Oașului. Astăzi, momentul sfințirii și consacrării acestui sfânt lăcaș de rugăciune și altar de închinare, constituie un eveniment important
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355093_a_356422]
-
credincioși creștini din frumoasa zonă și Țară a Oașului, care au contribuit la construirea și înfrumusețarea acestui măreț edificiu al culturii și spiritualității autentice, fiind convinși că el va contribui la consolidarea vieții noastre bisericești și românești, din acest binecuvântat ținut creștinesc, strămoșesc și românesc, al Oașului și Sătmarului!... Un sincer și călduros „La Mulți și Fericiți Ani!” Cu aleasă prețuire și deosebită considerație, Consilier - Relații Culte, Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Mesaj de apreciere si felicitare - 2012... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare
2012... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 544 din 27 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355093_a_356422]
-
triști, cu pas domol Și pune, lângă telefon, Împăturit într-un tifon, Un șip de monopol. Lui Vodă ochii i s-aprind, Nu de la puiul aromind Se lasă dus, cuprins de vraja, Ci la împăturita glaja Privește el cu jind. - Ținutul Secuiesc primești? - O, Vodă, chiț de darnic ești! Mai mult dechit ai cerut Bela, Sau Hunor, tinerul acela Cu care tu tocmești. Secuiul ia, cu ochi hapsâni, Decretul și îl strânge-n mâini. De-acum, de-acum ei sunt bogați
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
ai cerut Bela, Sau Hunor, tinerul acela Cu care tu tocmești. Secuiul ia, cu ochi hapsâni, Decretul și îl strânge-n mâini. De-acum, de-acum ei sunt bogați, Vor fi stăpâni peste Carpați, Nu slugă la români! Va fi ținutul lor de vis, Au pentru asta și zapis, Un El Dorado mult visat; E visul lor adevărat, Cum Vodă le-a promis! Strânge decretul mai cu foc Și, copleșit de-atât noroc, Spre poartă da să se îndrepte, Dar, după
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
-ncing, Strângând în fălci, ca într-un clește, Deodată, cele zece dește, El se și vede-n ring. - Cum ai putut această brut Să dai, ca Iuda, un serut, Chind știi chiț ai stimat-o eu? De ce n-a dat Ținutul meu, Pe care eu ai vrut? Copiii mei de-acum înveți Tot limba de la daco-geți Și steag al nostru, unguresc, Chind, peste ani, copiii cresc, Ei unde mai agheți? Și Ildiko, nevasta mea, La mine cum mai uite ea, Chind
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
-lea vor fi greu de reconstituit - dacă nu imposibil, din punct de vedere al problematicilor care fac obiectul întreprinderii de față : proces școlar, oameni, activități, înfăptuiri, etc. Două decenii mai târziu de la aceste constatări, școala a fost vizitată de directorul Ținutului Bucegi (cum fusese împărțită țara la acea vreme), dr. Alexianu care, văzând cât de marcată de nenorociri fusese școala și cât de impunătoare este încă, a luat măsuri pentru a fi reparată în mod radical. Lucrările au fost făcute din
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
să fie combătut - laolaltă cu alte neajunsuri legate de exploatarea intensivă a turismului și tot ce este legat de el, canalizarea apei potabile, menajere și industriale, o rețea ca pânza deasă a unui paianjen de grotă, că tot suntem în ținutul lor - printr-o inundare controlată a Marelui Canion, pentru restabilirea ecosistemului aflat în primejdie de a dispărea nu peste mult timp, cu deosebire a habitatului peștilor, a altor specii de animale și plante. (fragmentele publicate în acest spațiu fac parte
ATÂT DE APROAPE DE GRAND CANION!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355581_a_356910]