7,946 matches
-
Ele s-au cristalizat ca alternativă binevenită poporului de rând. „Pe acoperișuri, pe stâlpii felinarelor, prin cele mai neașteptate locuri atârnă ciorchine flăcăi și bărbați în toată firea” - descria la 1966 Juan Goytisolo în romanul său „Señas de identidad”. Femeile țipă isteric, provocând taurul și ațâțând bărbații, mulțimea entuziasmată urlă în mod barbar, toată lumea combate, cu toate mijloacele. „E un public simplu, primitiv, fără turiști..., fără Señoritos cu pălării mari, cu boruri largi și țigări de foi, fără femei frumoase, cu
FIESTA TOTAL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 946 din 03 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366524_a_367853]
-
I-a tras apoi chiloții minusculi până pe pulpe, după care, îngenuncheat pe podea, i-a apucat cu dinții și a continuat să-i plimbe pe picioare, încet, până la glezne, cu gesturi și gemete ușoare de felină, spre distracția celorlalți care țipau și-l încurajau. Din două mișcări simple, Angelica s-a debarasat complet de chiloți și i-a aruncat spre tavan, după care și-a așezat picioarele pe umerii omului rămas în genunchi în fața ei, trăgându-l spre bazinu-i pe care
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > ȚI-AȘ SPUNE CĂ Autor: Dorina Șișu Publicat în: Ediția nr. 198 din 17 iulie 2011 Toate Articolele Autorului ți-aș spune că strigătul cerului țipă vântului curcubeu de vise rămânem supuși zăpezilor din suflet...dar ți-aș spune că și cuvântul târziu ne conduce și-atunci, voi aduna rătăcirile într-o înghițitură de viață alinând tăcerile pietrelor am învățat râsul, am auzit drumul, am șoptit
ŢI-AŞ SPUNE CĂ de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366695_a_368024]
-
nedor de mormânt. Bunica întinde o pâine. - Să ai. - Sărumâna. Plecăm. Îmi dați și-un chibrit? - Îți dau. Și mi-a dat, folosit și uzat. - Uite și două linguri, o linguriță și două furculițe. - Sărumâna. O ușă mereu se deschide țipând. - Ai înțeles? - Ce? - Schimb butucul. - Să-l schimbi. Prieteni ajunși prizonieri în durere, bagajele duc la mașini. Tot plouă, e frig. Copilul tăcut, din ochi urmărește, rămasul în urmă al unui cămin. Se rupe de stare, îi vine să plângă
26 IUNIE 2010 de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366709_a_368038]
-
Am fost săracă dintr-o poruncă a sorții. Amplificată această sărăcie mă ridica dintr-o durere, într-o durere parcă și mai grea, parcă și mai supremă. Aveam șase ani, într-o noapte cineva ne spărgea geamurile. Mama a sărit țipând din pat.. Țipa și implora să ne lase în pace. Mă țineam după mama. Eram speriată. Numai pentru că mama plângea eu tăceam obosită. Eram bolnavă de frică. Îmi simțeam sângele și inima în urechi. Îmi venea să fac pipi pe
GRIJANIA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366706_a_368035]
-
dintr-o poruncă a sorții. Amplificată această sărăcie mă ridica dintr-o durere, într-o durere parcă și mai grea, parcă și mai supremă. Aveam șase ani, într-o noapte cineva ne spărgea geamurile. Mama a sărit țipând din pat.. Țipa și implora să ne lase în pace. Mă țineam după mama. Eram speriată. Numai pentru că mama plângea eu tăceam obosită. Eram bolnavă de frică. Îmi simțeam sângele și inima în urechi. Îmi venea să fac pipi pe mine. Doamne, Doamne
GRIJANIA de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366706_a_368035]
-
cer și pământ roșu urlet de lup în piatră se crapă luptă un înger cu foc și cu ierburi cântă și luna și ziua și noaptea pe scară leagă timpul de urmă cu foc răspunde cu sângele sărută năframa învinsă țipă să fiu cum n-am fost legendă ce-și caută punctul iubit drum rătăciri printre șerpi ce mult am uitat să nu fiu același destin repetat închid paralel izvorul în mine răsună în mână adâncul să-ți fiu Autor Dorina
ULTIMUL DESTIN de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366740_a_368069]
-
mai bateți nici un cui ! Ce joc de cuvinte, de gânduri, Ce hohot de râs și de plâns, Ce întrebări, ce minciuni, Ce regrete viclene în mine-au pătruns ? Sunt « doamna frumoasă »și nimeni Nu a zărit vreo durere din mine țipând. Mă vor deopotrivă bătrâni și cei tineri Săruturi lascive cu mine visând. Acesta mi-e rostul, trăirea, mi-e viața Dau totul pe-o clipă de vis și fiori ; De unde tristețea în mine-nfiripă Aceste bolnave și veștede flori !? Nu
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
Talestri. Astea fiind spuse, mergeți și mâncați, apoi, relaxați-vă, că doar suntem într-o misiune, care ar trebui să ne aducă armonii și plăceri. Nu uitați să mai exersați câte ceva din arta predată de Burnesha! Amazoanele ieșiră din încăpere, țipând de fericire. Talestri se întinse jos, pe o blană de urs, și zâmbi mulțumită. A făcut bine Melestri că a adus-o cu picioarele pe pământ. Nu prea i-a convenit mesajul inițial, dar era ceva adevărat acolo. Hm... “E
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
grumazul piratului. Se auzi ceva șters prin ploaie, apoi un tăiș de sabie, sunetul surd al omului căzut pe punte și căderea amazoanei pe puntea udă. Talestri se dezechilibră și, fără să mai poată face altceva, alunecă în afara corabiei. Melestri țipă ca din gură de șarpe. Privi peste bord și o văzu pe prințesă agățată de unul dintre pintenii corabiei, care trebuia să asigure limitările de distanță în porturi. - Aelaaa! se auzi vocea disperată a lui Melestri. Adă o funie, orice
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
chinuie? răspunse generalul de pe lângă coapsele ei. Talestri îl trase spre ea și începu să îl sărute cu foc. Îl întoarse și luă ea inițiativa. Din câteva mișcări, îl simți în ea. Era ceva atât de așteptat și dorit încât amândoi țipară de plăcere. Furtuna le acoperi vocile și deveni, brusc, aliatul lor. Nimeni nu auzi ce se petrecu în camera de pe punte întreaga noapte. Și da, se petrecură multe. Talestri află că experiența ei cu tânărul trac a fost ceva copilăresc
PASIUNE ŞI FURTUNĂ de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365552_a_366881]
-
fost că m-a văzut același coleg care m-a ajutat să ridic barca în Venus. Era cu niște vecini la pescuit și ei erau ultimii care mai treceau prin zona mea. Mi-au recunoscut barca și m-au auzit țipând după ei... Acesta este Marea Neagră și capriciile sale. Până acum, am păcălit-o, dar până când, nu se știe...Virgil Stan - Mangalia Referință Bibliografică: FURTUNA / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1721, Anul V, 17 septembrie 2015. Drepturi de
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
pricini anume, aprig te-am calomniat, Gelos, ceartă o porneam cu glasul răgușit, Crunt, cu urâte vorbe, te loveam necontenit, Urlam la tine că dementul, eram desuchiat. Pe cărări ascunse umblam beat, dus si-aiurit, Nervos soseam acasă și iarăși țipam înfuriat, Baguiam fleacuri din zori și până-n asfințit. Suferind cumplit, tu tăceai. Eram contrariat, Dar continuăm să clocotesc. Sunt un smintit, Ca un fraier, din viața mea te-am concediat. *** PUTEȚI CAUTĂ PE INTERNET, ÎN FORMAT EBOOK, VOLUMELE PUBLICATE DE
«STIHURI MELANCOLICE de DRAGOȘ MARIUS CHIRIAC în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365614_a_366943]
-
Nu știu, zău, ce să mai spun De bătrânul Moș Crăciun! An de an, câte un pic, I-a rămas costumul mic, Nici pe față, nici pe dos Nu-l încape de burtos, Iar chimirul, ce mai jale! De-abia țipă pe sub foale, Însă buba-i pân' la ghete, Mama lor, azi, de șirete! Râgâind a usturoi Și a doage de butoi, E un drum atât de lung, Nu e chip să mai ajung! Fi'n'c-așa-i de sărbători
DUPĂ SĂRBĂTORILE DE IARNĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365711_a_367040]
-
dacă se mai zărea un licăr de viață. Bine că plânsese fetița și cumnata ei plecase din bucătărie, ar fi durut-o să poarte povara încă unei vieți distruse din cauza ei. Acum totul se terminase ... O auzi ca prin somn țipând, dar nu-i mai păsa. Mama și tata vor fii supărați, dar spera că bucuria de a-și cunoaște nepoata, va alunga repede pierderea ei. Vor fi frații care să-i sprijine și să aibă grijă de bătrânețile lor. Se
ŞI TRANDAFIRII AU ÎNFLORIT PENTRU ULTIMA DATĂ de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365671_a_367000]
-
a rămâne prizonierul gheții. Gerul își intensifică tăria, vântul suflă tot mai tare. Întreaga suprafață de apă se cristaliză instantaneu, prinzând puiul de lebădă în ghearele necruțătoare ale gheții. Văzând că nu mai poate înota spre plaur, puiul începu să țipe după ajutor. Tot grupul de pasări intră în panică. Țipau, băteau din aripi pornind spre malul plaurului, sau se retrăgeau într-o gălăgie generală, chemându-și puiul pe plaur. Păsările cu experiență au început să spargă gheața de la mal cu
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
tot mai tare. Întreaga suprafață de apă se cristaliză instantaneu, prinzând puiul de lebădă în ghearele necruțătoare ale gheții. Văzând că nu mai poate înota spre plaur, puiul începu să țipe după ajutor. Tot grupul de pasări intră în panică. Țipau, băteau din aripi pornind spre malul plaurului, sau se retrăgeau într-o gălăgie generală, chemându-și puiul pe plaur. Păsările cu experiență au început să spargă gheața de la mal cu ciocurile, încercând să ajungă la pui, pentru a-l salva
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
mănâncă direct din mână, mai ales de la copii. A urmat o perioadă de timp, în care puiul, cu piciorul între atele, pășea prin căldura camerei, fără să se mai ferească de salvatorul său. Ridica aripile încercând să se echilibreze și țipa uneori chemându-și familia. Nu era mofturos, mânca fără nazuri pâinea pusă într-o farfurie de bătrân. “Se va obișnui cu timpul!”, își spunea moș Ghiță. Trebuia să-i dea un nume, să-l poată striga să vină la masă
PLANSUL PUIULUI DE LEBADA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365721_a_367050]
-
nu era așa: era mort!!!!! Și eu singură cu el, într-un fund de vale, sub privirile iscoditoare ale unei pisici curioase! Baiul e că nu știam că e mort, că doar nu-ți spune nimeni! L-am scuturat, am țipat, am incercat să-i dau apă, l-am lovit în piept, mi-am umplut mâinile de sânge (se lovise la cap în cădere). Mi se părea că-i simt pulsul, apoi iarăși nu-l mai detectam. Nu știam dacă pupilele
FRAGMENT DE CARTE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366064_a_367393]
-
senzație destul de ciudată. Ajunși aproape de vârful piramidei, aveam sub picioarele noastre aproape un hau, parcă eram suspendți deasupra unei genune. Andaluza n-a putut să se apropie de geam ca să privească în jos. Când s-a apropiat a scos un țipat de groază și s-a retras imediat, a apucat-o amețeala râului de înălțime. Și pentru noi cei mai curajoși, când ne-am apropiat de geam și am privit în jos, au fost secunde când ni s-a părut că
O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]
-
ce meleaguri te-ndrepti Ce oameni ai zărit în drumul tău În fugă ta nebună N-ai învățat să aștepți Și vuietul mării se aude departe Iar valurile se sparg de stînci Acolo se opresc toate Și calde și reci Țipă pescarusule-n hula S-auda matrozii bătrîni S-apuce să strîngă catargul Caravelei și apoi să taci. Referință Bibliografica: PESCĂRUȘUL / Edi Peptan : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Edi
PESCARUSUL de EDI PEPTAN în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366284_a_367613]
-
tot sărea în sus de bucurie, apoi se tăvălea prin iarba moale și mătăsoasă. Când se apropie să vadă mai bine ce se întâmplă acolo, văzuse că jos era un mic pui de pasăre, încă golaș, cu cioc galben, care țipa speriat. Pesemne, neastâmpărat, căzuse din cuib, iar părinții săi țipau cu disperate de pe ramurile pomilor din jur, văzănd dușmanul de motan jucându-se cu puiul lor căzut. Atunci Liliana luă de jos puiul, îl mângâie, apoi, urcând pe o scară
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
iarba moale și mătăsoasă. Când se apropie să vadă mai bine ce se întâmplă acolo, văzuse că jos era un mic pui de pasăre, încă golaș, cu cioc galben, care țipa speriat. Pesemne, neastâmpărat, căzuse din cuib, iar părinții săi țipau cu disperate de pe ramurile pomilor din jur, văzănd dușmanul de motan jucându-se cu puiul lor căzut. Atunci Liliana luă de jos puiul, îl mângâie, apoi, urcând pe o scară, îl pusese înapoi în cuib, spre marea mulțumire a păsărilor
PENTRU COPII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361586_a_362915]
-
nu-i spui: De ce nu ești erou? Amintiți-vă de eroii și sfinții închisorilor comuniste! Există, chiar și un imn al eroului: „Când îți este somn, să nu dormi. Când îți este foame să rabzi. Dacă te doare să nu țipi. Dacă îți este greu, să mergi înainte”. Astăzi, din păcate, asistăm la o încercare de inoculare a unei înțelegeri greșite a instituției eroului în societatea contemporană, care ar fi, după opinia unora, doar aceea de a se afla în treabă
IN MEMORIAM ADRIAN IOVAN EROUL de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361589_a_362918]
-
care spune solemn: - Atențiune, atențiune! Se transmite un comunicat important pentru țară! Atențiune, atențiune! Se transmite un comunicat important pentru țară. Dictatorul Ceaușescu a căzut! Trăiască libertatea! Trăiască România liberă!!! În clipa aceea am auzit urale, toți au izbucnit, au țipat în cor „Ura!!!”. Grig, un anticomunist convins, părea că nu-și mai revine: - Am scăpat de dictator, am scăpat de Ceaușescu!!! Uraaaa!!! Și se puse pe sărit într-un picior chiar acolo, în fața catedrei din aula cea mare a facultății
COMEMORAREA NEBUNĂ A LUI CEAUŞESCU de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351781_a_353110]