5,392 matches
-
rară, situată pe Valea Racovei de pe Podișul Moldovei, parte componentă a județului Vaslui, având un trecut istoric deosebit de interesant ce-l veți descoperi încă din partea introductivă. Dar scopul principal al acestei cărți este descrierea, preocuparea de bază a localnicilor acestui așezământ, viața lor în decursul unui timp ce-i anume prezentat și posibil analizat din punct de vedere economic, cultural și, nu în ultimul rând, al patriotismului lor, chiar de la atestarea documentară, respectiv anul 1437, deși dovezile materiale sunt cu mult
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
îngrijite și sidefate, un Kent fumegând. Am fost conduși într-un salon și a apărut și superiorul, impozant, 2 metri, 100 kg-circa , părul și barba roșii-pompier. Discuția a fost plăcută, amabilă, cu cafeaua și dulceața de rigoare. La ieșirea din "așezământ" și Dohotaru, și eu am izbucnit în râs, glumind pe seama "cuvioșiilor lor", eu aducându-mi aminte ca un păcătos de scrierile lui Damian Stanoiu. De trecerea prin Israel mă mai leagă amintirile celor câteva alarme traite în diverse ocazii: una
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
culturii Ion Ungureanu, în compania căruia am vizitat impozantul Centru cultural polivalent al orașului. Era o clădire imensă, cu 3 săli de teatru, săli de cinematograf și de expoziții, bibliotecă, săli de lectură. L-am felicitat pe Ion Ungureanu pentru așezământ și spre surprinderea noastră ne-a mulțumit, spunându-ne cu tristețe că, din păcate, Centrul urmează să fie închis din lipsă de fonduri bugetare. La convorbirea ulterioară din cabinetul ministrului, Adrian Dohotaru a exprimat interesul pentru deschiderea unui Centru cultural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cele două războaie mondiale statele balcanice se înțelegeau mai bine, noi având în Grecia, Bulgaria, Albania, Serbia școli, biserici, centre culturale... Odată cu comunismul, toate astea au dispărut, instaurându-se peste tot un naționalism exacerbat. Așa au dispărut și în Albania așezămintele românești. Pe drum, cam la fiecare sută de metri, apărea câte o cazemată de formă rotundă ca un "igloo" eschimos. Ambasadorul, care-și făcuse studiile universitare în Albania, plus două stagii de diplomat la Tirana, mi-a explicat că respectivele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
locație claie peste grămadă. Mi-a revenit mie sarcina ca, împreună cu colaboratorii din Direcția culturală, pe bază de "clacă", să punem cărțile în ordine, pe cote, autori etc. pe rafturi improvizate. Se cunosc tragediile Bibliotecii din Alexandria și ale altor așezăminte de acest gen. Aș adăuga în context și Biblioteca MAE, care n-a fost maltratată de invadatorii arabi și nici de batalioanele SS și nici măcar de mineri! Vorba lui Terentianus Maurus, trăitor prin secolul III î.e.n.: "Habent sua fata libelli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
în cameră, după care, supărați că nu au aer condiționat, au cerut să li se restituie banii de cazare (care de fapt erau ai mei) și au plecat. Credeam că am scăpat de ei, când mă trezesc sunat de la un așezământ catolic pentru săraci, informându-mă că "au primit doi români în situație disperată". I-am explicat maicii superioare cum stă treaba, rugând-o să-mi facă legătura cu "disperații". Mi s-a comunicat că cei doi "sunt în oraș", eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
ridicat personalități epocale, au avut loc evenimente memorabile. Iașul are o contribuție recunoscută în cultura națională și europeană. Învățământul universitar contribuie la succesul și strălucirea multor domenii - umanitare, tehnice, spirituale. O tradiție literară fericită consemnează din trecutul orașului personalități, evenimente, așezăminte, întâmplări care se transmit generațiilor următoare, împletind actualitatea cu îndepărtate vremi. Memorialiști talentați, reunind rigoarea cercetătorului și sufletul poetului, au realizat adevărate opere, ca în cazul scriitorului Aurel Leon, frații Teodoreanu, N. Busuioc, I. Mitican, Sorina Bălănescu, iar Ionel Maftei
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
toate la un loc evocând priveliștile pitorești din țară, vestigii ale trecutului și imagini contemporane. Viguroasă și totodată sensibilă, creația lui Călin Alupi, în ansamblul ei, ne relevă înțelegere și respect pentru om, dragoste, bucurie pentru natură, afecțiune pentru anumite așezăminte și locuri în ambianța cărora s-a ridicat și a trăit. Stins din viață la 20 septembrie 1988, Călin Alupi a fost înmormântat în cimitirul Eternitatea din Iași. Așa cum remarca Grigore Ilisei, „opera lui Călin Alupi reprezintă un reper sigur
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Dumnezeu că a fost cu mine și m-a ajutat. Afară am văzut apoi pe părintele Argatu din Suceava care mergea și el la Jerusalim. El făcuse naveta RomâniaIsrael toată vara, așa spunea el. Pentru că s-a făcut un nou așezământ la Ierihon pentru pelerinii care vor veni din România la Sfintele Locuri și el va fi preot acolo. Și mereu avea diferite treburi pe la Patriarhie, la București. Anunțase pe părintele superior că este în Tel-Aviv, să vină o mașină să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
și ruși împreună cu patriarhul Ierusalimului. Toată slujba este ținută în limba străină (greacă) și altele. Pe noi, românii, de câțiva ani nu ne primesc. Am înțeles că grecii nu ne îngăduie din cauza că ai noștri au ridicat un nou așezământ românesc la Ierihon, ca atunci când vor veni pelerinii români să-i poată găzdui acolo, la românii ortodocși. Au făcut o biserică frumoasă și o clădire în curtea bisericii, alăturat. Biserică se apropia de finalizare, mai aveau puțin în ea. Dar
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
De astă sunt ei supărați pe noi și nu ne lasă să slujim la Sfanțul Mormânt. Că n-o să mai aibă ei venit de la pelerinii români. Ne găzduiau ei până acum și nu le convine că o să avem și noi așezământul nostru. Vor să ne țină sub autoritatea lor. De aceea nu ne văd cu ochi buni. Ei sunt mai puternici. Acolo, cam peste tot predomina grecii. Ei se ajută mult, sunt uniți, sunt țări în credința și Dumnezeu le ajută
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
au luat și apa în sticle din râul Iordan. Și cu toții ne-am urcat în autocar și-am plecat. La Ierihon La o distanță de vreo 15-20 km de Ierusalim este orașul biblic Ierihon. S-a făcut aici un nou așezământ românesc. Este o biserică ortodoxă și o clădire cu două etaje în curtea ei. Se spune că în ea va sluji părintele Argatu din Suceava. El va locui acolo. Va fi și ceva personal românesc pentru întreținere. În camere vor
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
a donat-o Bisericii noastre Ortodoxe din Ierusalim. Părintele arhim. Ieronim Cretu care este reprezentantul Bisericii noastre la Sfintele Locuri a primit cu mare bucurie grădină, a mai cumpărat câteva sute de metri patrati alături și a pornit acest nou așezământ atât de necesar românilor. De când s-a pornit această construcție mulți nu ne văd cu ochi buni. În special grecii. A fost și un conflict la Sfanțul Mormânt al Domnului între greci și români. De atunci nu ne mai
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
se mai satura ei și ne duc în râpă pe noi și pe cei care vor urma după noi. Ce modești trăiau înainte conducătorii și ce donații mari și de valoare au dat ca ajutor la Sfintele Locuri. Ierihon - Nou așezământ Ortodox Român Acum nici români nu sunt prea mulți la lucru în Israel care să mai vină să dea ajutor. Autoritățile au dat ordin cum îi găsesc, să-i trimită forțat în țară. De ce să vină în România, nu stiu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
la Sfintele Locuri să vină creștinii în pelerinaje. El le trimite invitație și cu minimum de bani (1.500 $) pot veni 30 de zile în pelerinaj. La venirea noastră Părintele Arhimandrit Ieronim Cretu mai avea ceva cheltuiala la acest nou așezământ. Avea de cumpărat mobilier și prin biserică de terminat, că era la finisarea ei. Trebuia să toarne jos și să pună gresie și ceva pictură pe pereți. Plus icoane și alte obiecte de cult de care este nevoie pentru slujire
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
vor lumină să trimitem o mână de ajutor atât de mult așteptată. Mare plata vom lua. Și-așa, dragii mei, nimic nu luăm cu noi când murim, doar faptele. Milostenia este punctul care ne ajută să ne mântuim. La acest așezământ din Ierihon mai lucrau 5 persoane din România: un inginer și patru muncitori. Spunea părintele că nu are nici cu ce să le plătească salariul la acesti oa81 meni. Ei muncesc mult și pe gratis. Rar primesc și ceva salariu
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Cretu. A ținut să fie tot personalul la masă. Era și ziua lui de naștere, am înțeles. Am fost vreo 9 persoane la masă. Doamne, ce rușine mi-a fost! Cum!? eu, un gunoi, să stau la masă cu superiorul Așezământului am dat înapoi, nu voiam nici în ruptul capului. Dar nu mi-a mers. Ei au făcut în așa fel încât să nu refuz. Mi se umpleau ochii de lacrimi de rușine. Cu cat doream să nu fiu văzută sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ușă românesc de la Ierusalim! în biblioteca noastră personală. Merită să faci un sacrificiu și să ajungi acolo. Nu e greu. Mai grea e hotărârea noastră. Părintele s-ar bucura să vină câți mai mulți români. El a ridicat un frumos așezământ la Ierihon cu o biserică măreață pentru cei care vor veni în pelerinaj. Încă nu era gata tot. Se apropia de finalizare dar nu mai avea nici bani pentru a o termină. A făcut apel la toți care vor (să
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
ajute, noi să ne rugăm că Domnul să-i arate calea de ieșire din această situație grea și tristă. La Sfanțul Mormânt nu îi este îngăduit să slujească și el, cum a fost cu câțiva ani în urmă, iar noul Așezământ nare finanțe cu cel termină. Nu-i lucru ușor să treci prin o astfel de situație grea și sensibilă. De altfel, a făcut cunoscut și la conducerea țării, la mai multe ministere și la cei în drept dar totul parcă
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
Ileana Roșcan, Luminița Mavropol. Nuțu Pivniceru, Elena și Vasile Blaga, Constantin Movilă, Nadejda Nuță, Elena Gheorghiță ș.a. Aprecierile sincere, convertite în aplauzele colegilor, părinților, profesorilor și spectatorilor ocazionali care participau la o serbare a copiilor, au dat noi valențe unui așezământ de cultură, ce are menirea să contribuie la dinamizarea culturii moderne. Deși condițiile tehnice ale scenei nu au reușit încă să se ridice la nivelul cerințelor actuale, spectatorii, dar mai ales micii artiști, au făcut abstracție de schelele încă prezente
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
mi-am întemeiat o familie, în afară de cununia din biserică 128 și botezatul copiilor, nu am mai călcat pragul bisericii. Cu toate acestea, aveam un respect amestecat cu o neînțeleasă evlavie față de orice era legat de biserică. Când treceam pe lângă un așezământ de cult, spuneam în gând „Doamne miluiește”, fără însă a face semnul Sfintei Cruci, așa cum s-ar fi cuvenit, de teamă să nu fiu văzută. Aș vrea să discut cu dumneavoastră o problemă, de aceea am venit în dimineața asta
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
la Constituirea statului român, la modernizarea suprastructurii, la pregătirea elitei intelectuale, la dezvoltarea instituțiilor culturale. Majoritatea elitei academice de la Iași spre exemplu s-a format În școli din Franța și Italia iar În capitala Moldovei până la al doilea război funcționau așezăminte culturale subvenționate de Roma sau Paris și care acordau burse de studii, organizau seminarii științifice comune. Specialiștii din domeniul tehnic francezi și italieni invitați la Iași au deținut cetățenie română și s-au naturalizat În țară. Conștiința latinității și afinitățile
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
printre care o troiță și o placă comemorativă așezată la fostul Seminar Teologic românesc. În orașul Bălți, pe zidul Catedralei orașului o placă reamintește opera cultural religioasă a Mitropolitului Visarion Puiu și tot la Bălți s-a luat inițiativa unui așezământ memorial-monastic (Dr. Vasile Pruteanu, C-tin I. Țurcanu) pe locul fostului lagăr de exterminare a prizonierilor de război majoritate români. La Soroca am participat la dezvelirea bustului luptătorului pentru unirea Basarabiei Constantin Stere (Prof. Maria Bejan) iar la Cornești jud.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
din anul 1930 arată că În județele Cernăuți și Storojeneți care configurează actualul teritoriu intrat În componența Ucrainei numărul locuitorilor era de 466.088 din care majoritatea o formau românii. Administrația ucraineană exercită presiuni Împiedicând deschiderea unităților de Învățământ, a așezămintelor culturale, libera exprimare a presei. Grupuri de elevi din Cernăuți, Boian, Crasna, participă În fiecare an la manifestările organizate la Iași iar la Boian Ginta Latină a Înălțat un memorial Închinat oamenilor de cultură originari din această localitate (Prof. Elena
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
material necesitățile de transport și găzduire ale oaspeților. S-au trimis invitații În alte județe, În Basarabia și Bucovina de participare la Sărbătoarea Cuvioasei Parascheva, ocrotitoarea Moldovei. Societatea a organizat Simpozionul „Limba noastră-i o comoară”, spectacol folcloric, vizitarea unor așezăminte culturale și istorice. Și-au dat concursul elevii de la două școli din Iași. 3. XI. Participarea la ședința Filialei Iași a Academiei române - Secția de ecologie umană. Prezentarea albumului pictorului basarabean Victor Zâmbrea. 15. XI. A avut loc ședința de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]