26,173 matches
-
un impact semnificativ, de natură să determine o rupere a echilibrului contractual. Prin urmare, se apreciază că aceste creșteri sunt circumscrise riscului inerent. ... 43. Textul criticat lasă sub semnul arbitrarului momentul până la care debitorul se poate prevala de prezumția absolută de impreviziune, reprezentată de creșterea fluctuației valutare cu 52,6%. S-ar putea ca în toată această perioadă debitorul să își execute obligația de bunăvoie, astfel că se pune problema unui acord tacit al debitorului de acceptare și, totodată, de asumare
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
criticate retroactivează, întrucât cazurile de impreviziune devin aplicabile inclusiv în cazul contractelor de credit încheiate sub imperiul Codului civil din 1864, în condițiile în care instituția impreviziunii nu era reglementată expres și, în orice caz, nu presupunea existența unei prezumții absolute de impreviziune în cazuri determinate, ci, dimpotrivă, analiza de către instanță a elementelor de fapt relevante. Mai mult, cazurile de impreviziune reglementate prin Legea nr. 52/2020 nu sunt în concordanță cu regimul juridic al impreviziunii, astfel cum era interpretată în
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
de lucru judecat a unei hotărâri prin care s-a soluționat fondul unei contestații formulate împotriva unei notificări de dare în plată, în care se invocă, în justificarea intervenirii impreviziunii, fluctuațiile cursului valutar ale monedei creditului. De asemenea, implicațiile prezumțiilor absolute de impreviziune stabilite de Legea nr. 52/2020 trebuie analizate inclusiv din perspectiva securității circuitului civil și a instituției autorității de lucru judecat. În concret, există posibilitatea ca un debitor care, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020, a formulat
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
nu reprezintă un caz de impreviziune, să adreseze creditorului o nouă notificare de dare în plată, în care să invoce același motiv de impreviziune - fluctuația valutară -, doar că, de această dată, acest argument s-ar bucura de statutul de prezumție absolută, deși, în esență, ar fi neschimbate împrejurările de fapt existente la momentul pronunțării hotărârii definitive (anterior intrării în vigoare a Legii nr. 52/2020). Practic, se ajunge la situația în care același fapt juridic - variația valutei creditului - primește două calificări profund
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
a treia din Legea nr. 77/2016 sunt neclare prin raportare la trimiterea pe care o fac la art. 4 alin. (1^3) din aceeași lege, întrucât nu se înțelege dacă trimiterea a fost făcută: (i) pentru a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5), în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat; sau (ii) pentru a arăta că și în această ipoteză, pe lângă condiția specială a executării silite a imobilului ipotecat, trebuie să fie îndeplinit și
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
fi menținut pe o durată de cel puțin 6 luni anterior înregistrării notificării de dare în plată. Dacă trimiterea care se face la dispozițiile art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 77/2016 are rolul de a sublinia caracterul de prezumție absolută pe care îl instituie art. 8 alin. (5) din aceeași lege, în ipoteza executării silite a imobilului ipotecat, atunci textul este neconstituțional, întrucât impreviziunea este exclusă, nefiind vorba despre un eveniment imprevizibil pentru debitor. Dimpotrivă, atunci când a constituit garanția
DECIZIA nr. 46 din 23 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271442]
-
instanța a cărei hotărâre a fost desființată se dispune și atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau asupra acțiunii civile ori când există vreunul dintre cazurile de nulitate absolută, cu excepția cazului de necompetență, când se dispune rejudecarea de către instanța competentă. “ ... 11. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, raportate la prevederile
DECIZIA nr. 134 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272358]
-
delegat (UE) 2020/689], adică după pronunțarea și publicarea Deciziei Curții Constituționale nr. 23 din 23 ianuarie 2018. ... 60. În ceea ce privește înțelesul sintagmei „numai după identificarea acestora“, declarată neconstituțională prin decizia menționată, Curtea reține că aceasta avea semnificația condiționării absolute a vaccinării antirabice de identificarea animalului prin implantarea unui microcip. Sintagma stabilea în mod obligatoriu o ordine de prioritate de la care nu putea exista abatere, ordine de prioritate pe care textul din anexa V la Regulamentul delegat (UE) 2020/689
DECIZIA nr. 6 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272218]
-
ȘI SPITALIZAREA PACIENȚILOR DIALIZAȚI Articolul 7 Accesul la tratamentul prin dializă cronică Accesul la tratamentul cu dializă trebuie asigurat tuturor pacienților cu boală cronică de rinichi avansată care au indicație medicală pentru acest tip de tratament și nu prezintă contraindicații absolute. Pacienților având co-morbidități multiple, care au șanse de supraviețuire estimate la mai puțin de 6 luni sau/și aparținătorilor lor, li se vor prezenta atât impactul dializei asupra supraviețuirii și a calității vieții, cât și avantajele tratamentului paliativ. Articolul 8 Inițierea
REGULAMENT din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271453]
-
art. 281 alin. (4)] din legea criticată încalcă prevederile art. 1 alin. (3) și (5) și ale 24 alin. (1) din Constituție. Se susține că, deși legiuitorul instituie, la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, sancțiunea nulității absolute în cazuri anume prevăzute de lege, norma criticată limitează momentul până la care această neregularitate poate fi invocată, contrar regimului juridic al acesteia, statuat și în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, paragrafele 32, 41
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
invocată, contrar regimului juridic al acesteia, statuat și în jurisprudența Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, paragrafele 32, 41 și 42. Având în vedere natura și gravitatea vătămării pe care legiuitorul o prezumă în ipoteza nulității absolute, se apreciază că invocarea neregularității trebuie permisă în orice stare a procesului penal. Or, instituirea unui sistem de invocare a încălcării, care rezultă din nerespectarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, diferențiat, în funcție de momentul
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
procesului penal. Or, instituirea unui sistem de invocare a încălcării, care rezultă din nerespectarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, diferențiat, în funcție de momentul în care aceasta a intervenit, nu ține seama de specificul nulității absolute și nesocotește dreptul fundamental la apărare, fiind, totodată, în contradicție cu viziunea în materie a instanței de contencios constituțional. ... 7. Autoarea obiecției formulează, de asemenea, critici de neconstituționalitate cu privire la prevederile art. I pct. 38 [cu referire la art.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
5) din Constituție. În acest sens reține că, prin Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, instanța de control constituțional nu a stabilit în sarcina legiuitorului obligația de a reglementa ca cel interesat să poată să invoce cazurile de nulitate absolută menționate oricând, indiferent de momentul procesual în care a intervenit nulitatea. În ceea ce privește momentul până la care se poate invoca nulitatea absolută, observă că, similar materiei civile, legiuitorul penal a prevăzut, ca regulă, posibilitatea invocării nulității absolute în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
sarcina legiuitorului obligația de a reglementa ca cel interesat să poată să invoce cazurile de nulitate absolută menționate oricând, indiferent de momentul procesual în care a intervenit nulitatea. În ceea ce privește momentul până la care se poate invoca nulitatea absolută, observă că, similar materiei civile, legiuitorul penal a prevăzut, ca regulă, posibilitatea invocării nulității absolute în orice stare a procesului, iar, ca excepție, situația când aceasta va putea fi invocată până la o anumită etapă sau până la un anumit
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
nulitate absolută menționate oricând, indiferent de momentul procesual în care a intervenit nulitatea. În ceea ce privește momentul până la care se poate invoca nulitatea absolută, observă că, similar materiei civile, legiuitorul penal a prevăzut, ca regulă, posibilitatea invocării nulității absolute în orice stare a procesului, iar, ca excepție, situația când aceasta va putea fi invocată până la o anumită etapă sau până la un anumit moment procesual. Reține că, în considerarea imperativului soluționării cauzei într-un termen rezonabil, legiuitorul, în
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, în mod similar măsurilor de supraveghere tehnică reglementate de Codul de procedură penală, sunt supuse, în mod obligatoriu, încuviințării prealabile a unui judecător, aspect care nu echivalează cu existența unei prezumții absolute de legalitate ce exclude exercitarea unui control judecătoresc a priori. Astfel, potrivit art. 140 alin. (1) din Codul de procedură penală, măsura supravegherii tehnice poate fi dispusă în cursul urmăririi penale, de judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
poate fi primit, un astfel de raționament făcând inoperant orice recurs formulat de părțile interesate (Decizia nr. 55 din 4 februarie 2020, paragraful 50). Cu alte cuvinte, încuviințarea acestor activități de către un judecător nu echivalează cu existența unei prezumții absolute de legalitate ce exclude exercitarea unui control judecătoresc a posteriori al legalității înregistrărilor ce rezultă din activitățile specifice culegerii de informații care presupun restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale ale omului, autorizate potrivit Legii nr. 51/1991, precum
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
acest text se instituie un sistem de invocare a neregularităților ce rezultă din nerespectarea dispozițiilor art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, diferențiat, în funcție de momentul în care acestea au intervenit, contrar atât regimului juridic al nulității absolute, cât și dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 24 alin. (1) din Constituție, precum și considerentelor Deciziei nr. 88 din 13 februarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iunie
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Codul de procedură penală - examinând, în controlul de constituționalitate a posteriori, dispozițiile menționate, prin raportare la critici similare celor formulate prin prezenta obiecție, referitoare la instituirea unui termen (încheierea procedurii în camera preliminară) până la care se poate invoca nulitatea absolută ce decurge din nerespectarea în faza camerei preliminare a dispoziției referitoare la obligativitatea asistării de către avocat a suspectului sau a inculpatului - Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, precitată, prin care a admis excepția de
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, anterior citată, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la competența materială și după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională. Așa încât, prin art. I pct. 33 din legea criticată, legiuitorul a introdus la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
Așa încât, prin art. I pct. 33 din legea criticată, legiuitorul a introdus la art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală, după lit. b), o nouă literă, lit. b^1), prin care a stabilit că determină întotdeauna aplicarea nulității absolute încălcarea dispozițiilor privind „competența materială și competența după calitatea persoanei a organului de urmărire penală“. În ceea ce privește acest nou caz de nulitate absolută, în mod similar cazului de nulitate absolută deja reglementat la art. 281 alin. (1) lit.
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
b), o nouă literă, lit. b^1), prin care a stabilit că determină întotdeauna aplicarea nulității absolute încălcarea dispozițiilor privind „competența materială și competența după calitatea persoanei a organului de urmărire penală“. În ceea ce privește acest nou caz de nulitate absolută, în mod similar cazului de nulitate absolută deja reglementat la art. 281 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură penală, referitor la prezența suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii, legiuitorul a instituit un
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
1) lit. e) din Codul de procedură penală, referitor la prezența suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea sa este obligatorie potrivit legii, legiuitorul a instituit un termen (încheierea procedurii în camera preliminară) până la care se poate invoca nulitatea absolută ce decurge din încălcarea, în faza urmăririi penale, a competenței materiale și a competenței după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, respectiv a dispozițiilor privind prezența suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea lor este obligatorie potrivit legii. ... 114
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
dispozițiilor privind prezența suspectului sau a inculpatului, atunci când participarea lor este obligatorie potrivit legii. ... 114. În raport cu critica formulată, Curtea reține că limitarea în timp a momentului până la care pot fi invocate cele două cazuri de nulitate absolută, menționate anterior, atunci când încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale, corespunde noii structuri a procesului penal, caracterizată prin introducerea de către legiuitor în cadrul acestuia, prin dispozițiile art. 342-348 din Codul de procedură penală, a camerei preliminare. Aceasta are
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]
-
soluționarea problemelor ce vizează competența instanței, legalitatea sesizării, legalitatea administrării probelor și legalitatea actelor efectuate de către organele de urmărire penală. Așadar, Curtea constată că rațiunea normei criticate, referitoare la stabilirea unui termen până la care poate fi invocată nulitatea absolută, poate fi generată de rolul fazei procesuale a camerei preliminare, care trebuie să examineze tocmai neregularitățile de procedură ivite înaintea fazei de judecată, pentru ca aceasta din urmă să dobândească celeritatea impusă de cerința soluționării cauzei într-un termen rezonabil
DECIZIA nr. 284 din 17 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270945]