3,948 matches
-
de a include toate tipurile de enunțuri în una dintre cele două categorii (astfel, proverbele sînt texte fără deictice, dar nu sînt narațiuni). Pe de altă parte, dacă se are în vedere extensiunea semantică constantă a noțiunii "discurs", una dintre accepțiunile actuale ale conceptului fiind orice producție verbală, dihotomia nu mai devine operatorie. De aceea, diverși autori au propus reformulări sau prelungiri ale dihotomiei lui E. Benveniste, între care o taxinomie complexă a textelor în funcție de nivelul de enunțare, în cinci mari
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1) analizele gramaticale concepute de G. Guillaume, ce vizează o concepere dinamică a proceselor lingvistice, dar care sînt orientate într-un cadru realist, 2) abordarea filozofică a practicii de către fenomenologie și analiza de către dialectica marxistă a proceselor de producție, 3) accepțiunea dată de psihanaliză subiectului discursului. De la primul din aceste curente, au fost reținute, pe lîngă propunerile particulare (precum cele privind analiza determinanților sau tipurile verbale), o problematică ce favorizează cercetările care privesc modalizarea și țin cont de dinamica proceselor de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
2) imaterialitatea, prediscursivitatea fiind de natură tacită, non-formulabilă în mod explicit, contrar implicitului; 3) transmisibilitatea pe axa orizontală a comunicabilității enciclopedice și pe axa verticală a transmiterii prin liniile discursive, apelînd la memorie - memoria discursivă este categoric cognitivă în această accepțiune; 4) caracterul experimental, în sensul că permite subiectului să-și organizeze atît experiențele anterioare, cît și comportamentul discursiv viitor; 5) inter- subiectivitatea, criteriile de mobilizare fiind în primul rînd adaptabile, mai mult decît relative; 6) discursivitatea, deoarece pot fi semnalate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a fi un cod al bunelor maniere. Doar în situații ideale nerespectarea acestor maxime constituie comportamente non-cooperative, conflictuale, iar încălcarea voită a maximelor duce la apariția implicaturilor conversaționale, plecînd de la ipoteza că interlocutorii cunosc normele. Acest principiu de cooperare, în accepțiunea dată de H. P. Grice, nu trebuie văzut ca unul idealist și normativ, întrucît aceste maxime nu reprezintă principii care impun participanților la o conversație să se comporte într-o anume manieră, teoria cooperării fiind de fapt o teorie a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
conservator ca "pînă la proba contrarie" fiecare să continue să acționeze sau să gîndească cum crede că este bine. Acest principiu este definitoriu pentru cel care propune și care susține valabilitatea probei. În discursul științific, argumentul și proba au deseori accepțiuni apropiate, deși argumentul este folosit cu precădere în cazul controverselor științifice, unde se oferă argumente în favoarea teoriilor prezentate. Proba oferă elemente indisputabile, închise dezbaterii, învingînd îndoiala oamenilor raționali, pe care îi convinge, ceea ce înseamnă că le funizează mijlocul de a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
realistă. V. idealitate, materialitate, realitate. D. FILOZ. 1978; FLEW 1984; JULIA 1991; BLACKBURN 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO REALITATE. Ca termen filozofic, realitate denumește tot ceea ce există în afara conștiinței umane și este independentă de ea, dar poate avea și accepțiunea "trăsătura de a fi real, de a exista în mod efectiv". De aceea, au existat opinii potrivit cărora, în cadrul limbajului filozofic, ar trebui făcută distincția între real și realitate, pentru a reda într-o manieră explicită diferența dintre existența reală
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
constituind memoria identității sociale, și un sistem periferic, unde se realizează "categorizările" ce permit reprezentările care se ancorează în realitatea momentului, ca grilă a decriptării situațiilor sociale. Alte reevaluări a avut noțiunea "reprezentare" în lucrările de pragmatică, între care atribuirea accepțiunilor de interpretare a enunțurilor de către subiect sau de referire la cunoașterea comună deținută de interlocutori care le face posibilă înțelegerea reciprocă. A n a l i z a d i s c u r s u l u i a
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
ca ansamblu de virtualități, termenul uz servind pentru a denumi combinația (sau expresia) efectiv realizată. V. praxeogramă, presupoziție. GREIMAS - COURTES 1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SCHIMB. Termenul schimb este polisemantic, cunoscînd două accepțiuni, una generală și una specializată, cea din urmă fiind atribuită domeniului analizei conversaționale. În sens general, schimbul desemnează activitățile discursive produse între doi sau mai mulți interlocutori, fiind, așadar, sinonim cu interacțiune sau cu dialog. În sens tehnic, schimbul reprezintă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
oricărei interacțiuni. Școala de la Geneva dezvoltă modelul ierarhic alcătuit din cinci unități distincte: interacțiunea, secvența, schimbul, intervenția și actul de vorbire. Schimbul de replici se află la mijlocul structurii ierarhice, în care interacțiunea este unitatea superioară, iar actul de vorbire, în accepțiunea sa pragmatică tradițională, este unitatea de bază a edificiului conversațional. Datorită acestei poziționări, schimbul este atît o unitate componentă a secvenței și, implicit, a interacțiunii, cît și unitate superioară intervenției și actului de vorbire. Lucrările recente oferă o structură modulară
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
orice scriere a numelui de către autor, indiferent de mijlocul acestei scrieri. V. discurs semnătură; autonimie, deictic. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SENS. Deși este unul dintre termenii cu folosire îndelungată și frecventă în lucrările de lingvistică, cuvîntul sens nu are o accepțiune pe deplin determinată și unanim recunoscută. În general, se admite că sensul ține de conținutul elementelor lexicale sau al altor unități ale limbii și se deosebește de semnificație, care este un dat al limbii, prin manifestarea lui în enunț. De
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1993; MOESCHLER - REBOUL 1994; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004; GA 2005. RN SUBIECTIVITATE. Folosirea limbii este în mod necesar, legată de un subiect vorbitor, încît subiectivitatea se definește, într-o accepțiune largă, ca o aptitudine a utilizatorului limbii de a se manifesta ca subiect, de a-și afirma, prin indicatori specifici, mai mult sau mai puțin impliciți, prezența în discurs; fiind o caracteristică intrinsecă a limbii, ce rezultă din folosirea limbii
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
problematicii subiectivității în limbă o reprezintă teoria subiectivemelor propusă de C. Kerbrat-Orecchioni, în 1980, care inventariază și descrie principalele mărci prin care se manifestă subiectivitatea în discurs, clasei deicticelor adăugîndu-se cea a termenilor afectivi și a modalizatorilor. Astfel, într-o accepțiune restrînsă, noțiunea de "subiectivitate" se definește ca totalitate a mărcilor care transmit atitudinea și sentimentele vorbitorului față de discursul său. Dincolo de distincția tipurilor de subiectivitate, una dintre concluziile importante ale lucrării o reprezintă omniprezența subiectivității în limbă, prin investigarea fenomenului la
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
s c u r s u l u i poate risca uneori în atribuirea lor certă. V. implicare, implicit, sens. DUBOIS 1973; MOESCHLER - REBOUL 1994; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN SUBSTITUȚIE. Cuvînt cu mai multe accepțiuni pe terenul științei limbii, substituție conține în nucleul semnificativ ideea de "înlocuire a ceva cu altceva". Această înlocuire presupune schimbarea între membrii paradigmei unuia dintre cele două planuri ale limbii, formă și conținut, fără a antrena o schimbare paralelă în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
discursivă" a fost stabilit de M. Pêcheux pentru o secvență lingvistică delimitată de "blancuri semantice", adică de două pauze (reale sau virtuale), corespunzînd schimbului de condiții care reprezintă accesul la rolul de locutor și ieșirea din acest rol. Cu această accepțiune, suprafața discursivă devine un echivalent al enunțului și, de aceea, a fost înlocuită cu suprafața lingvistică, la care se disting două niveluri: un nivel al enunțurilor concrete și un domeniu al obiectului discursiv, un obiect care este rezultatul transformării lingvistice
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
VALOARE. Deși cuvîntul valoare nu se poate considera ca element din terminologia științei limbii și, în consecință, nici din cea care ține de analliza discursului, el nu este totuși în afara acestei terminologii, în textul metalingvistic fiind chiar frecvent, însă cu accepțiuni variate. Desigur, și a n a l i z a d i s c u r s u l u i (care este una dintre posibilitățile de interpretare a elementelor și structurilor limbii) uzează deseori de acest cuvînt, dar cele
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau valorile conjunctivului, unde valoare este folosit pentru "conținut semantic; înțeles" sau "statut, posibilitate de folosire". Se poate constata astfel că, în discursul lingvistic, cuvîntul valoare se folosește uneori ca sinonim pentru unii termeni de specialitate, dar el însuși are accepțiuni sensibil diferite de la o situație la alta. Ferdinand de Saussure a întrebuințat pe valoare pentru a se nreferi la conținutul unităților lingvistice, rezultat din raportarea lor unele la altele și diferit de referința la lumea materială. Astfel, așa cum o bancnotă
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este un sinonim pentru semnificație sau pentru sens. Din perspectiva a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, cuvîntul valoare poate fi antrenat în variate situații de interpretare, prin accepțiunile posibile pe terenul lingvisticii. Fiind enunț sau sumă de enunțuri, discursul ține de logosul apofantic, fiindcă afirmă sau neagă ceva, și, în acest caz, poate fi operantă și valoarea de adevăr, specifică logicii, care este implicată în majoritatea structurilor discursive
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
retorică, stereotip, topos. ARISTOTEL P.; GREIMAS - COURTES 1993; AQUIEN - MOLINIE 1996; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. NM VOCABULAR. Potrivit unor concepții, cuvîntul vocabular este un sinonim al lui lexic, avînd semnificația "totalitate a cuvintelor unui stadiu al limbii naturale". Există însă și accepțiuni specifice pentru vocabular care vizează restrîngeri ale sferei de cuprindere, atunci cînd denumește un "ansamblu de cuvintre dintr-un corpus, dintr-un text, din opera unui autor etc." În acest caz, ansamblul cuvintelor de care dispune o persoană sau o
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a istoriei în sensul promovat de Herder și Hegel. De aceea, pentru a descrie mai bine opera Fericitului Augustin, U.A. Padovani propune expresia teologia istoriei în cartea sa Filosofia e teologia della storia (Brescia, 1953). 3 "Filozofia istoriei", în accepțiunea sa modernă, este ceea ce face, fără a o defini ca atare, Giambattista Vico în Scienza Nuova. Definiția ei clasică o dă însă Hegel în Prelegeri de filozofie a istoriei: "filozofia istoriei nu înseamnă altceva decât a cuprinde istoria în perspectiva
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
o larvă pe care nu o va vedea niciodată. Această ciudățenie poate fi înțeleasă doar prin selecția naturală. Are viespea emoții? Definiția lui Platon conform căreia "pasiunea este un animal sălbatic care caută să scape din corpul omenesc" devine, în accepțiunea lui Darwin, o atitudine înnăscută, similară cu cea a animalului. Darwin este impresionat de expresia corporală identică pe care o au oamenii emoționați în locuri geografice diferite. Reacțiile sunt asemănătoare și la orbii din naștere, care nu au avut posibilitatea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
cele opt emoții primare ca fiind teama, frica, tristețea și dezgustul, surpriza, anticiparea, încrederea și bucuria. Le clasifică în primare, secundare și terțiare, supranumite "diade". Ekman 54, în ultima sa clasificare, mai adaugă două noi emoții și anume: anticiparea și accepțiunea. La 12 ani (1884) de la apariția cărții lui Darwin Expresia emoțiilor la om și animale, William James 57 publică articolul intitulat " Ce este emoția" în revista filosofică Mind. El emite concepția despre emoție ca fiind o reacție somatică (corporală) care
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
paradigmelor întâlnim foarte des cuvântul "ruptură" (breakthrough). În cea de-a doua ediție a cărții sale din 1969, precum și în Reflexions on my Critics, din 1970, Kuhn însuși a înlocuit cuvântul paradigmă cu cel de "matrice disciplinară" care înseamnă, în accepțiunea lui, "generalizări simbolice împărtășite", "modele împărtășite" și "valori împărtășite"7. Amintind motto-ul "un cuvânt, o semnificație", Wendel Bell protestează împotriva acestui "turn Babel" și îi invită pe sociologi și pe ceilalți practicanți din științele sociale să facă o pauză
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de influență, a băncilor etc., a „concretizat” În mod extrem termenii filozofici sau religioși, cel de destin, printre altele. Așa cum noțiunea de „ideal” nu mai are aproape nici o semnificație azi, iar acest termen e folosit pur și simplu Într-o accepțiune restrânsă, (am văzut ani la rând, pe pereții metroului parizian, o reclamă care lăuda insistent o firmă, Danone, ce producea o „genială” cremă de zahăr ars! „Destin”, „ideal”, „genial”, iată noțiuni compromise de victoria burgheziei sau, poate, mai ferm, de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
unui așa numit "arhetip divin" la Bacovia, după ce au fost invocate nume celebre, de la Dumnezeu și Creangă, la Florenski și Nietzsche. Sincopele devin, în atare cazuri, prea vizibile. Pe deasupra, scot în evidență și neclaritatea termenului "arhetip", utilizat frecvent și cu accepțiuni din cele mai diverse și mai tulburi cu putință. Chiar dacă am unele îndoieli referitoare la ceea ce se numește "complexul Bacovia", pe care îl consider mai curând o umbrelă, decât o existență demonstrabilă, nu pot să nu evidențiez detalierea și definirea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de mega-epigrame. Dar nu este exclus nici efectul unor dioptrii ereditare sau adăugate. Ritmul iată esența stilului", spune sibilinic Caragiale, fără a exploata, din păcate, această interesantă idee. E greu să-l urmărim căci "ritmul" are o serie întreagă de accepțiuni, și nu credem că el s-a gândit la scandarea propriu-zisă, ci poate la un ritm interior în consonanță cu ritmul cosmic. Caragiale se referă și la "capetele sucite ale decadenților", dar precizează Theodor Codreanu, el demolează avant la lettre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]