215,507 matches
-
șanse între bărbați și femei (COPEC) din cadrul Parlamentului European, pe cele de interes din perspectiva vieții private: • flexibilizarea orarului de lucru pentru a face posibilă corelarea responsabilităților profesionale cu cele personale; • promovarea unui regim de muncă parțial; • stabilirea modalităților de acordare a concediului de odihnă, a concediului parental și a concediului familial; • asigurarea individualizării drepturilor. 3. Egalitatea ca includeretc "3. Egalitatea ca includere" Măsurile privind politici ale egalității de șanse pentru familia monoparentală ar putea porni de la acceptarea formelor de existență
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pornind de la egalitatea sexuală și emoțională în familie. Astfel, ar fi preîntâmpinate abuzurile emoționale sau de altă factură asupra persoanelor din familie (de cele mai multe ori, asupra femeilor și a copiilor), ar putea fi eliminată exploatarea (legată de prestarea muncii domestice, acordarea unui suport emoțional necondiționat, hărțuirea sexuală în cuplu). Trăsăturile menționate de Anthony Giddens privind familia pot fi considerate drept condiții pentru existența unui model familial de tip partenerial. Astfel, sunt vizate egalitatea dintre participanți, drepturile și responsabilitățile lor reciproce. Mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
vătămătoare, grele sau periculoase. Art. 154 reglementează munca de noapte. Art. 155 prevede dreptul la concediu de maternitate plătit, care se compune din concediu prenatal de 52 de zile și un concediu postnatal de 60 de zile. Art. 156 prevede acordarea unor pauze în programul de lucru pentru alimentarea și îngrijirea copilului și reducerea programului la cerere. Art. 157: Femeilor care au copii bolnavi, mai mici de 3 ani, li se vor acorda concedii plătite pentru îngrijirea acestora. Art. 158: Posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
femei (adoptată în 1981, ratificată de România în 1982) Art. 11: Pentru a preveni discriminarea față de femei, bazată pe căsătorie sau maternitate, și pentru a garanta efectiv dreptul la muncă, prevede interzicerea concedierilor din cauza gravidității sau a concediului de maternitate, acordarea concediului de maternitate plătit și garantarea locului de muncă; încurajarea creării de servicii sociale de sprijin, necesare pentru a permite părinților să-și combine obligațiile familiale cu responsabilitățile profesionale și cu participarea la viața publică: asigurarea unei protecții sociale pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
pentru fiecare copil, indiferent de numărul lor, alocația de stat universală pentru copii. În plus, Guvernul, urmărind consecvent principiile de direcționare cât mai atentă a programelor de asistență socială către familiile cu venituri reduse, a instituit un nou sistem de acordare a alocațiilor familiale - alocația familială complementară și alocația de susținere pentru familia monoparentală -, precum și alte programe de sprijin pentru familiile cu copii. Concret, familiile care realizează venituri lunare mai mici de 1 500 000 de lei pe membru de familie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
naștere, acordată o singură dată, în cuantum de 1 400 000 de lei; • alocații cu testarea veniturilor, și anume alocația complementară și cea de susținere pentru familiile monoparentale, în cuantumurile prezentate mai sus. Efortul financiar pentru anul 2004 numai pentru acordarea acestor alocații familiale instituite de Guvern este aproximativ 17 500 de miliarde de lei. La nivel național cheltuielile publice pentru protecția familiei și copilului vor fi în anul 2004 de peste 43 000 de miliarde de lei. TC "" Bibliografie selectivătc "Bibliografie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
centrale avînd doar un rol reprezentativ pe plan local și exercită efectiv funcțiile privind apărarea, politica externă, politica monetară, garantarea stabilității macroeconomice ș.a. Trebuie reținut faptul că descentralizarea nu este un panaceu. Accesul la prosperitate nu se face prin simpla acordare de largi puteri decizionale autorităților locale și nu de a doua zi. Dar, se pare, că putem acredita o relație de directă proporționalitate între gradul de descentralizare și cel de prosperitate, deoarece acest sistem e mai aproa-pe de realități, mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
pe care o stimulează, cu referință specială la producerea/furnizarea de bunuri și servicii publice. Astfel, autoritățile locale adoptă, vrînd-nevrînd, logica piețelor, în încercarea de a obține costuri cît mai mici și efecte cît mai mari. Această competiție poate stimula acordarea de facilități fiscale și alte elemente de atractivitate pentru investiții și capitaluri, la configurarea unor pro-grame de dezvoltare realiste, credibile și la optimizarea alocării resurselor. E ca în cazul competiției dintre firme, dintre interesele lor specifice. Menținerea, pe cît posibil
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
spuneam, pe săraci și mărește distanța față de regiunile bogate. Dacă se doreș-te, deci, instituirea unei economii concurențiale inclusiv în cadrul sectorului public, ea trebuie să țină seama inevitabil și de particularitățile, de specificitățile regionale. Astfel, descentralizarea sectorului public se realizează prin acordarea de competențe superioare autorităților locale în materie fiscală, autonomie decizională în gestionarea serviciilor publice, atribuții de control, mai ales în privința programelor de investiții și subvenții, a standardelor de calitate. În țările dezvoltate s-a adoptat progresiv formula "granturilor în bloc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Abordarea keynesiană propunea ca guvernele să soluționeze cererea efectivă în cîteva moduri: să o facă să crească, dacă va fi amenințată și să o reducă, odată pornită explozia ei. Guvernele pot in-fluența ratele dobînzilor prin propriile politici de luare și acordare de împrumuturi, pot desfășura programe proprii de investiții pentru a echilibra investițiile private și pot pur și simplu genera un deficit sau un surplus de venituri proprii, cheltuind mai mult decît au încasat prin impozite pentru a depăși un blocaj
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
aflate în tranziție, există solicitări (necesități) suplimentare pentru intervenții guvernamentale, printre care: organizarea privatizării; pregătirea-adaptarea-revizuirea noului sistem legislativ; educația, formarea unor noi mentalități; controlul (parțial și tranzitoriu) al prețurilor; furnizarea unei cantități mai mari de servicii publice decît standardele occidentale; acordarea de subvenții pentru restructurare, inclusiv sectorului privat ș.a. În timpul procesului de tranziție, o serie de activități guvernamentale care, în mod normal, nu concordă cu cadrul economiilor de piață pot fi necesare și oportune. De aceea, spectrul de activități guvernamentale și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
în primul rând, în investiții publice de infrastructură cu efecte de antrenare maxime, într-un ajutor sporit acordat regiunilor deprimate, practicarea de stimulente fiscale selective și tranzitorii pentru ameliorarea performanțelor acestor zone, asistență selectivă pentru dezvoltare din partea Vestului, înființarea și acordarea de împuterniciri speciale agențiilor de dezvoltare regională, formarea unei culturi antreprenoriale autentice, valorificarea capitalului uman existent, dereglementarea și privatizarea etc. Granturi de capital, exonerarea de impozite "centrale", facilitățile acordate firmelor mari pentru localizarea în zonele paupere, dotarea cu capital inițial
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
întărirea coeziunii și solidarității regionale, iată doar câteva dintre căile și mijloacele de emancipare a zonelor defavorizate. Potențialul global al diferitelor regiuni este inevitabil diferit, dar el trebuie valorificat prin formarea și consolidarea piețelor competitive, identificarea polilor de creștere specifici, acordarea de stimulente financiare pentru inițiativele locale, în cadrul unei politici regionale sistematice, credibile și eficiente. CAPITOLUL 3 FINANȚAREA SECTORULUI PUBLIC 3.1. Conceptul de finanțe publice Fluxurile monetare direcționate de la contribuabili către Stat constituie finanțele publice, menite să susțină cheltuielile proprii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Pe de altă parte, internaționalizarea economiei are ca rezultat și intensificarea concurenței dintre state. Ca urmare, acestea pot recurge la măsuri de sprijinire a agenților proprii, mai cu seamă din ramurile strategice, prin măsuri cum ar fi: reducerea de impozite, acordarea de subvenții și alte facilități, afectînd astfel cheltuielile publice. 7) Capacitatea de a plăti impozite, sau capacitatea fiscală. Țările bogate dispun și de o masă impozabilă considerabilă, care le permite susținerea unor cheltuieli publice superioare țărilor mai slab dezvoltate, unde
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se stabilesc între administrațiile locale, uneori peste frontierele naționale. Prin valorificarea sinergică a complementarităților multiple se pot obține efecte suplimentare în direcția dezvoltării, inclusiv prin asocieri pentru realizarea unor obiective majore de infrastructură. Politica guvernamentală poate stimula asemenea asocieri prin acordarea unor stimulente de ordin financiar, subvenții ș.a. Politicile se alcătuiesc atât la nivel central, cât și local, fiind vorba atât de sfera propriu-zis politică, cît și de politicile economice, sociale, de învățământ, sănătate, asistență socială, dezvoltarea infrastructurii ș.a. Setul politicilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
lor la un anumit sector de activitate (primar, se-cundar, terțiar). Există două tipuri de politici industriale. Primul se bazează pe instrumente directe de intervenție, cum ar fi: naționalizări sau privatizări; sprijinirea sectoarelor motor, sau a celor aflate în declin (prin acordarea de subvenții și/sau reduceri de sarcini fiscale și sociale). Al doilea tip, de inspirație mai liberală, vizează ameliorarea condițiilor generale de exercitare a activității productive prin: reglementarea sau dereglementarea activităților economi-ce vizînd creșterea ocupării, protecția mediului, legislație privind concurența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
construcții navale ș.a.) nu au reușit să împiedice creșterea șomajului și că marile programe privind promovarea sectoarelor noi au generat efecte de evicție (deturnări de mijloace financiare și umane în cercetări care au adus slabe beneficii ansamblului economiei). Politicile de acordare a ajutoarelor directe industriei sunt astăzi foarte criticate, căci ele generează scăderea profiturilor producătorilor și creșterea rentei oligopolurilor în detrimentul consumatorilor. b) Naționalizări și privatizări Prin naționalizare, pot fi urmărite o serie de obiective cum ar fi: un obiectiv anticriză, prin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
potențialul divers al regiunilor. Politicile regionale au fost extrem de diverse atît în țările dezvoltate cît și în cele în curs de dezvoltare. În S.U.A., de exemplu, ea a constat în special în finanțarea de lucrări publice în comunitățile regionale și acordarea de stimulente financiare pentru inițiativele de dezvoltare ale acestora. În Franța s-a utilizat după război chiar o planificare orientativă a dezvoltării regionale, utilizînd ca mijloace transferurile bugetare, fiscalitatea discriminatorie, creditarea diferențiată, controlul administrativ al prețurilor, al amplasării întreprinderilor și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
plata unor impozite și taxe locale, a unor chirii sau redevențe, a granturilor de capital pentru lucrări de investiții cu creare de locuri de muncă, sau pentru domenii cum sunt transporturile și energetica. De asemenea, această politică mai poate conține acordarea de garanții publice pentru creditele agențiilor de dezvoltare regională, sau ale altor operatori importanți implicați în domeniu, stimularea unei funcționări a piețelor de capital, stimularea firmelor mici și mijlocii prin capitalizări inițiale, acordarea de asistență tehnică, financiară, juridică ș.a. Instrumentele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
De asemenea, această politică mai poate conține acordarea de garanții publice pentru creditele agențiilor de dezvoltare regională, sau ale altor operatori importanți implicați în domeniu, stimularea unei funcționări a piețelor de capital, stimularea firmelor mici și mijlocii prin capitalizări inițiale, acordarea de asistență tehnică, financiară, juridică ș.a. Instrumentele politicii microeconomice de dezvoltare regională se bazează, în special, pe practica subvențiilor de stat pentru eliminarea disparităților regionale. Subvențiile se acordă în mod selectiv și au un puternic caracter administrativ. Efectele lor sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
o reușită și a contribuit la succesul integrării europene, întărind coeziunea structurală și regională a vechiului continent și contribuind la formarea și eficientizarea pieței unice europene. Încă de la începuturile procesului integraționist, a fost introdusă asistența financiară pentru zonele defavorizate și acordarea de sub-venții pentru migrarea mîinii de lucru din zonele în care ea se găsea în exces către cele care înregistrau un deficit relativ în materie. Inițial, politica regională a Comunității Economice Europene (CEE) a avut drept principal obiectiv reconversia forței
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
de stat pentru copii se modifică ori de cîte ori se schimbă numărul copiilor, veniturile titularului, mediul urban sau rural în care acesta domiciliază, precum și celelalte condiții în raport de care se acordă alocația. ... Secțiunea a 3-a Condițiile de acordare a alocației de stat pentru copii Articolul 5 (1) Alocația de stat pentru copii se acordă acelor familii în care unul sau ambii părinți sînt: ... a) încadrați cu contract de muncă pe durată nedeterminată în unități socialiste de stat, precum și
DECRET nr. 410 din 26 decembrie 1985 privind alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii şi sotiilor de militari în termen, precum şi indemnizaţia de naştere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106689_a_108018]
-
nemotivata. Secțiunea a 4-a Stabilirea și plata alocației de stat pentru copii Articolul 13 (1) Drepturile la alocație de stat pentru copii se stabilesc de unitatea care, potrivit prevederilor prezentului decret, este obligată să plătească alocația. ... (2) Cererea pentru acordarea alocației de stat pentru copii se verifică de comisia pentru probleme sociale din unitate și se aprobă de conducerea unității, după efectuarea controlului financiar respectiv. ... (3) Plata alocației de stat pentru copii se face de către: ... a) unitățile care plătesc drepturile
DECRET nr. 410 din 26 decembrie 1985 privind alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii şi sotiilor de militari în termen, precum şi indemnizaţia de naştere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106689_a_108018]
-
de nastere se fac de către comitetul executiv al consiliului popular județean sau al municipiului București în raza căruia își are domiciliul persoană îndreptățită. ... (2) Stabilirea și plata ajutorului pentru soțiile de militari în termen se fac de către centrele militare. ... (3) Acordarea ajutorului pentru mamele cu mai mulți copii și a ajutorului pentru soții de militari în termen se face pe baza propunerilor comisiei pentru probleme sociale din unități sau ale comisiei de pensii și asigurări sociale, după caz. ... Articolul 27 Ajutoarele
DECRET nr. 410 din 26 decembrie 1985 privind alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii şi sotiilor de militari în termen, precum şi indemnizaţia de naştere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106689_a_108018]
-
face pe baza propunerilor comisiei pentru probleme sociale din unități sau ale comisiei de pensii și asigurări sociale, după caz. ... Articolul 27 Ajutoarele prevăzute de prezentul decret se plătesc începînd cu luna următoare celei în care sînt îndeplinite condițiile de acordare; plata ajutoarelor încetează cu luna următoare celei în care aceste condiții nu mai sînt îndeplinite. Capitolul 4 Dispoziții finale Articolul 28 Dispozițiile prezentului decret cu privire la alocația de stat pentru copii se aplică în mod corespunzător și personalului din cooperația meșteșugăreasca
DECRET nr. 410 din 26 decembrie 1985 privind alocaţia de stat şi indemnizaţia pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulţi copii şi sotiilor de militari în termen, precum şi indemnizaţia de naştere. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106689_a_108018]