10,749 matches
-
al doilea nu am mai avut motive să cred că cea mai mare parte a justiției nu ar funcționa - Am plecat de la premisa că decât un om pe care l-am respectat și îl respect, l-am admirat și îl admir, îl cunosc mai bine sau mai puțin, între un astfel de om și a respecta un judecător am preferat sa respect judecătorul, pe care nici măcar nu îl cunosc - Președintele poate face foarte mult rău prin atribuțiunile lui justiției, prin abuzul
Băsescu sugerează că procurorii ajungeau la Ponta dacă lui Chițoiu i se ridica imunitatea by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/31665_a_32990]
-
de revoluție și au plecat. Au respins-o și ei gândindu-se, probabil, la prietenii lor și nu m-a interesat să le cunosc motivarea. Mi-au respins-o cu toată pledoaria pasionată a lui Ionel Teodoreanu 4, care o admiră crescând numărul prețuitorilor ei alături de Șahighian 5, Victor Antonescu, Nicu Otescu, Grigore Mărculescu, Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Victor Ion Popa și V. Maximilian 6. Acesta din urmă îmi scrie: „Am citit cu deosebită plăcere piesa d[umnea]voastră Cupa Domeniilor
Însemnări despre scriitorul Romulus Cioflec by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4053_a_5378]
-
le distrug: două plăci cu două imagini de-ale mele, strict intime, din „notre folle jeunesse”. Le-a luat cea mai mare, și mai rea, dintre surorile lui. Ce-o să facă cu ele? Că nu le-a luat ca să mă admire, de asta sunt sigură! Acum înțelegi mata ce bine-mi pare că am în casa de fier, și o să le ard, plicurile cu scrisori străine? Câteva femei, care n-au altă vină decât că l-au iubit, și cum puteau
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
ai lumea la picioare. Să moară ce am mai scump, când a văzut profesoara și-a făcut cruce și m-a trimis acasă. Acum teza mea e afișată în cancelarie", s-a lăudat tânărul, pe Facebook. Ce spune elevul Îl admir pe Nelson Mondialul pentru faptul că are lumea la picioare. Nu am vrut să îmi bat joc de teză, asta e opinia mea...Când a citit profesoara și-a făcut cruce. Mi-a zis că sunt nebun și să plec
Nelson Mondialul, subiect la simularea de la Bacalaureat by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/31892_a_33217]
-
respectați în fiecare an? Mirel Palada: Să ne odihnim. Să ne vizităm între noi, neamuri și apropiați. Să servim masa de Paști cu părinții. Să ne luăm cîteva zile de vacanță/concediu în care să stăm cu copiii și să admirăm pomii înfloriți. Să ne uităm la serialelele adunate în calculator pe care nu am avut timp să le vedem în rest. VEZI și: Palada, mesaj răvășitor: Gata, m-am scos! Ce vă place cel mai mult să mâncați de Paști
Paște 2014 pentru politicieni. Palada: "Merg în locul unde sunt îngropați morții noștri" by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/31030_a_32355]
-
Biography, publicată în 2000, James Atlas cercetează în amănunțime împrejurările care au dus la ruptura între soți, dar și la despărțirea definitivă a celor doi mari prieteni. Jack Ludwig e înfățișat drept un individ debordând de bună dispoziție, care-l admira cu sinceritate pe Bellow și, în multe situații delicate, i-a dat sfaturi utile. Ca ... specialist în propria lui soție, nu s-a sfiit să-i sugereze anumite tehnici sexuale, care ar fi contribuit, poate, la calmarea femeii morocănoase și
O dramă amoroasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3108_a_4433]
-
și acum publicul. De fiecare dată când este anunțat un spectacol cu maestrul, biletele se epuizează cât ai clipi. Dacă unii spun că ar fi timpul să se retragă, alții îl felicită pentru devotamentul față de scenă. Printre cei care îl admiră se numără și actorul Mitică Popescu. Oftez când aud asemenea comentarii. Să le fie rușine celor care comentează urât. El este o lecție pentru toți actorii tineri despre cum trebuie să joace. Ce minte poate să aibă... Îi doresc să
Despre Beligan: E mare păcat. Probabil că deranjează pe cineva by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29496_a_30821]
-
că ea nu uitase) și intră în încăperea de subsol amenajată ca birou. Odată trecut pragul și ușa închisă fără cel mai mic zgomot, ezită o clipă apoi se îndreptă spre bibliotecă, singura mobilă pe care nu contenea s-o admire. Trei travee proptite una într-alta precum căsuțele stăpânilor acopereau o porțiune din perete. Claie peste grămadă, sprijinindu-se de cărți, câteva fotografii, un building de pe Broadway prezentat în chip de pachet de țigări Winston, o femeie cu sânii goi
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
înving iar. Dar știu că nu se mai poate. Când deraiază trenul cu tine, voința ta îl poate opri să nu deraieze? (Iartă literatura proastă). Am luptat prea mult. Am uzat prea mult de această voință pe care mi-ați admirat-o toți. Am epuizat-o. Ce mai pot să fac? Pentru El, nu mai am nimic de făcut. Pentru mine, nici atâta. Dacă ceva miar face plăcere, orice ar fi acel ceva, cât de josnic, cât de urât, l-aș
Însemnări despre Otilia Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2716_a_4041]
-
Anca Murgoci Ambasadoare din toată lumea și soțiile diplomaților străini au venit în Ardeal să descopere tradițiile și frumusețile nevăzute ale țării. Timp de trei zile, doamnele au admirat peisajele, au dansat și au mâncat preparate românești tradiționale. Ghid le-a fost Daciana Sârbu. Împreună au vizitat Brașovul, Sighișoara, dar și cetatea Rupea, unde au avut parte de o primire așa cum se cuvine. Am petrecut câteva zile minunate într-
Ce mărturisire i-au făcut Dacianei Sârbu ambasadoarele din străinătate by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29123_a_30448]
-
Îndreptăm spre terasa de pe care se văd panoramic cascadele cu revărsarea neostoită și grandioasă a apelor. Observăm de pe malul canadian podul ce face legătura cu Statele Unite, spre Buffalo. Privim mai Întâi Cascada Niagara din spațiul american, pe care eu o admirasem În iarna lui 2001. Desigur că nici iarna priveliștea apelor Înghețate nu este mai puțin spectaculoasă, iar noaptea orga de lumini face loc fanteziei, tăindu-ți respirația de uimire. Vara dă, Însă, zonei Întregi o cu totul altă spectaculozitate, susținută
Radiografia unei săptămâni internaționale de cultură la câmpul românesc Hamilton. In: Editura Destine Literare by Anca Sîrghie () [Corola-journal/Journalistic/99_a_396]
-
include, pe primul loc, pe Lady of Shalot, pictura lui Waterhouse inspirată de balada omonimă a lui Tennison, și se încheie cu o artistă contemporană, Cornelia Parker, autoarea unei instalații ce recompune o explozie. Până pe 25 august, afișele pot fi admirate pe mall-uri, pe pereții gărilor, în parcări, pe autobuze, pe fațadele barurilor și ale sălilor de sport, într-un demers de promovare pe scară largă a artei britanice.
Un alt fel de expoziție () [Corola-journal/Journalistic/3336_a_4661]
-
posteriori, bine. Dar! Dar, tot paradoxal, când aceștia se implică și începe să le fie bine, apare invidia, acel mausoleu afectiv înnegrit sau acea „rădăcină psihologică a comunismului" ( G. Liiceanu) unde „oamenii sunt înclinați mai degrabă să invidieze decât să admire". Astfel, moartea este cel de-al doilea nostru nume. Din acest punct de vedere, „moartea este psihanalizabilă per se. Datoria ei veșnică este demiterea din demonologie în ontologie. Circuit închis de variațiuni costisitoare în care limbajul nu își predă niciodată
EXCLUSIV. Semnalele care arată că o persoană va omorî oameni sau se va sinucide. Ce se întâmplă în prezent în România by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/33592_a_34917]
-
școlii, a criticii noastre universitare, osândită, nu fără o anumită, chiar substanțială, doză de dreptate, ca fiind caracostizată, tehnicistă, aridă, impersonală. Dar scrisul, pe cât posibil epurat de tropii ambiguității, primește în textele lui și cuvântul rar, familiar, pitoresc, argotic, livresc. Admiră „sacadele de idei” (La sfârșitul lecturii, III, CR, 1980, p. 213) ale lui D. I. Suchianu; sacade însemnând mișcări bruște, laudă deci iuțeala, repezeala cu care apar ideile. „Ca să ajungă acolo unde îl cocoață dramaturgul” (p. 101), notează în același volum
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
critica, polemica, accentul pamfletar. Scriitorul discontinuu și de aceea nu pe deplin critic, cum se crede, discipolul indirect recunoscut chiar și al lui G. Călinescu, de la care a învățat să se apropie și să se îndepărteze de opere, să le admire și să li se opună, să le spună ce li se cuvine mai întâi în felul cel mai elementar, da ori nu, autorul acceptat cel puțin de sine ca primordial artist, scrie spontan, autentic, responsabil, deopotrivă în adevăr și eroare
(De)limitări ale scrisului lui Alexandru George by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/3366_a_4691]
-
de propria mea prostie 5. Chiar dacă m-ai ierta, îmi dau seama că ți-am luat ani de pregătire și viață; după cum aflu că ți-am distrus echilibrul familial. Iar toate acestea s-au întâmplat pentru că te-am îndrăgit și admirat ca pe foarte puțini alții. Te voi urmări de departe tot restul vieții mele. Orice reușită a dșumițtale va fi pentru mine o consolare. Dacă ai vreodată un moment de slăbiciune și îndoială în ce te privește, amintește-ți că
Remus Niculescu și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4308_a_5633]
-
rândul său, Matinier abordează acordeonul ca pe o potențială orgă minimalistă. Gala a doua a debutat cu un binevenit interludiu clasic, datorat pianistului Eduard Kuntz (născut în Siberia în 1980 și laureat al Festivalului Enescu, ediția 2007), pe care îl admirasem nu demult la Cluj, în concertul susținut împreună cu violonistul Alexandru Tomescu. Delectabilele lucrări semnate de Albeniz, Ravel, Chopin și Scarlatti au fost interpretate cu un simț al nuanțelor și o rasată sensibilitate, demne de marea școală interpretativă rusă. Asta îmi
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
și protagoniști ai excelentei scene jazzistice rusești, din păcate subreprezentată la noi în ultimii ani. De aproape trei decenii, categoria clarinet-bas a ierarhiilor jazzului e dominată de francezul Louis Sclavis. Publicul român a beneficiat de câteva ocazii spre a-l admira (numai la Cluj îmi amintesc de patru memorabile apariții de-ale sale, inclusiv un concert conceput special pentru clarinet-bas și Orchestra de Cameră a Filarmonicii Transilvania). La Bran, Sclavis a cântat în tandem cu violoncelistul Vincent Courtois. Cei doi s-
Vechiul Castel Bran ca nou tărâm jazzistic by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/3196_a_4521]
-
biografiei. Crescut într-un mediu cu rădăcini marxiste, în care materialismul dialectic ținea loc de Moise și de Hristos, Hitchens nu se sfiește a vorbi cu simpatie de idolii tinereții sale: „Am făcut parte dintr-o sectă disidentă care îi admira pe Rosa Luxemburg și pe Lev Troțki și pot spune cu certitudine că și noi aveam profeții noștri. Rosa Luxemburg părea o combinație între Casandra și Ieremia cînd tuna și fulgera despre consecințele Primului Război Mondial, iar minunata biografie a lui Lev
Întuneric și otravă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3222_a_4547]
-
simtă portretul bruiat de reacții circumstanțiale. El reprezintă un model moral și o întruchipare a ceea ce Călinescu înțelegea prin criticul care educă, nu explică - iată un rost, astăzi, tumefiat. Dincolo de toate, Gabriel Dimisianu a rămas un om care știe să admire. Mereu luminos și gata de subtile (auto)ironii, criticul bucureștean s-a remarcat prin neputința structurală de a pulveriza, prin scrisul său, venin. Un scriitor incapabil să trăiască fals opiniile critice își face, în Amintiri și portrete literare, în primul
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
Marea vocație, liniștitoare, a specialistului dedicat, odată cu trecerea, zece ani mai târziu, în echipa României literare (condusă de Geo Dumitrescu). De-acum epoca preocupă martorul ajuns în paradisul de celuloză. Momentele, oricât de mărunte, au rezonanțe amplificate în notele memorialistice. Admiră până la capăt orgoliul brebanian, încă înainte de debut, e intrigat de fascinațiile caleidoscopice ale lui Sorin Titel, crede în Ion Caraion și Velea, respectă civilizația unor Streinu-Cioculescu, discreția lui Mihail Crama, dârzenia lui Bogza, modelul critic oferit de Nicolae Manolescu și
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
și Velea, respectă civilizația unor Streinu-Cioculescu, discreția lui Mihail Crama, dârzenia lui Bogza, modelul critic oferit de Nicolae Manolescu și prestanța polemică a lui Iorgulescu, pariază pe opera Florenței Albu, identifică o familie de spirite între Florin Mugur și Blecher, admiră „înfurierile spectaculare” ale „vlăjganului guraliv” Fănuș Neagu. Asistăm la scrierea memorialistică a canonului literar din epocă. Un critic, avertiza Dimisianu, trebuie să fie prieten numai cu autorii mari, altminteri e în pericol să-și piardă libertatea judecății corecte. Nu scrie
Vocația seninătății by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3223_a_4548]
-
speranță că vom exista amândoi. La rândul meu îți urez sănătate și voie bună, la mine urările nu sunt o anticipare, ci o consecvență firească a cuvântării pe care ți-am rostit-o în decembrie 1969. Eu totdeauna te-am admirat ca scriitor și am simțit o caldă prietenie pentru om, și îmi pare nespus de rău că vitregia vremii m-a făcut să-l văd foarte rar, iar acum în urmă deloc. Noroc că gândul amândurora, care ne face să
Nichifor Crainic și unii dintre contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3271_a_4596]
-
dumnezeire, natură, om, cuprinde multe dintre dedicațiile în versuri pe care autorul le-a scris în China și Japonia, pe evantaie sau mătăsuri, cititorilor și admiratorilor săi, dedicații considerate adesea ca inspirate de poemele haiku, pe care Tagore le-a admirat nespus. Câteva dintre poemele scurte din volum au ajuns în România printr-o întâmplare stranie, neelucidată până astăzi... Poezioarele respective au fost până acum considerate de presa românească o singură poezie inedită dintr-un mesaj trimis României de Amiya C.
Rabindranath Tagore Licurici by A () [Corola-journal/Journalistic/3038_a_4363]
-
scriitor viu pe care s-a întîmplat să-l cunosc, mi se pare că-n jurul vîrstei de treizeci și trei de ani, a fost un astfel de critic. Nu-i voi pomeni numele, în primul rînd pentru că la vremea respectivă îl admiram necondiționat în virtutea comentariilor și recenziilor lui din revistele literare ale vremii, pe care le vedeam ca o prelungire firească a lecturilor mele. Exercițiul sau funcția critică veneau în continuarea exercițiului sau funcției poetice sau romanești, cam tot așa cum alergarea, ca
Criticul și editorul, prieteni ai scriitorului by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Journalistic/3245_a_4570]