3,667 matches
-
Il Filostrato. Rolul acordat destinului este primordial, zeița Fortuna guvernează totul și nimeni nu poate scăpa influenței ei pozitive sau nefaste.963 Întâlnirea lui Troilus cu Cresida este asemănătoare cu ceea ce regăsim în Vita Nuova, unde Dante reușește să surprindă admirabil impactul pe care l-a avut cunoașterea Beatricei. Cu toate acestea, Troil rămâne cel mai convențional personaj al poemului chaucerian, discursurile sale afectate, romantismul exacerbat al modului în care privește iubirea, idealismul exagerat al principiilor curtenești pe care le cultivă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
gol țintesc,/ Dosită cum stătea-n ungheru-i strâmt/ De lângă prag, mereu cu teama-n gând”968. Asemănător cu unele portrete din Prologul general, imaginea femeii cunoaște un anticlimax, unul dublu chiar.969 După ce a fost înzestrată cu toate acele atribute admirabile, specifice unei femei cu o inimă tandră, afectuoasă, simplul fapt că este văzută drept lipsită de curaj și instabilă emoțional, vine ca o explicație a deznodământului nefericit de mai târziu, pe care naratorul îl anticipă subtil sau pentru care ne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în care se născuse, el purta numele acestei cetăți, și simțea că soarta sa era aceea de a rămâne fidel, de a apăra, chiar și cu prețul vieții, orașul. Percepută ca loialitate, această incapacitate de acțiune poate fi privită și admirabil, o dată îndrăgostit de Cresida, Troil nu se mai poate dezlipi de imaginea femeii adorate, până la moarte. Doar în tărâmul umbrelor devine capabil de mișcare și de putere decizională, înălțat fiind până la a opta sferă, de unde poate privi retrospectiv 984 Geoffrey
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
dezbateri, cu toate că un element al acestuia este imobil: rămâne mereu o prizonieră în propria poveste, pentru a fi condamnată de generații întregi de cititori și de ascultători. Autorul părăsește soarta ei pe seama imaginației noastre.” 986 Autorul englez balansează, în mod admirabil, elementele tragice cu cele comice. Ceea ce reușește, de asemenea remarcabil, este posibilitatea de a conferi personalitate personajului său feminin, îi acordă aceeași importanță ca și personajului masculin (aspect pe care nu îl regăseam la Boccaccio), o privește ca pe un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
taină, Îl Înștiință pestăpân și dădu pâinea cu pricina copiilor reginei. (F) În schimbul acestei binefaceri, o dată ajuns rege, Cresus s-a gândit să-l ia cumva pe zeul Apollo drept martor al recunoștinței sale față de această femeie. Neîndoielnic, fapta era admirabilă. - Prin urmare, continuă el, este un lucru drept ca eu să apreciez și să iau În considerare oricare ofrandă s-a adus; unele au fost făcute de cetăți - de pildă, Opuntul; altele de tiranii focidieni, după ce au topit un mare
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Căldura dispare cu desăvârșire, fiind prea slabă pentru a putea Însoți lumina. Cunoști, pe câte cred, spusele lui Heraclit: Stăpânul căruia Îi aparține Oracolul din Delfi nici nu spune, nici nu tăinuiește nimic: el trimite semne 1. Aceste cuvinte sunt admirabile. Mai adaugă și ideea că Zeul de aici este nevoit să transmită propria-i gândire prin intermediul Pythiei până la urechile noastre În același mod În care lumina Soarelui este nevoită să se reflecte pe Lună, pentru a ajunge până la ochii noștri
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
și cultural al satului natal, conferindu-i o personalitate aparte ce poartă amprenta gândirii și muncii sale creative. Este dascălul care a slujit timp de peste patru decenii „altarul” școlii din localitatea de baștină Tarnița - Oncești, semănând ca mulți alți dascăli admirabila sămânță a științei de carte în mintea copiilor de țărani. A fost, prin tot ceea ce a înfăptuit cu gândul și cu fapta, mesagerul graiului românesc și al istoriei patriei, care prin acțiunile sale a făcut să vibreze în mii de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
povestirii scrise, bibliografia este reprezentativă, foarte întinsă (majoritatea citatelor folosite cu atentă acribie, uneori chiar abundent, sunt traduse frumos, cu aplecată exactitate de doctorandă) și bogatele trimiteri la ideile preluate, atunci când nu sunt citate, sunt făcute cu o științifică onestitate, admirabilă în sine. Modalitatea în care Oana Simona Zaharia își organizează demersul implică toate aceste trimiteri la cercetări avizate, folosite însă cu scopul de a le institui ca mărturii adiacente ale punctului de vedere propus și susținut în teza sa. Așa încât
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
tatăl ei, monarh al Angliei, din teama că bătrânețea acestuia ar împinge-o spre păcat. Menționează că a venit la Roma, în taină, cu o bună parte din comorile părintești (fata știe, cu diplomație, să introducă aceste detalii, doleanța ei admirabil susținută verbal trebuia dublată și financiar). Dezinvoltura cu care susține deschis dreptul femeii de a alege, în fața unei personalități a vremii atât de importante cum era pontiful roman, dovedește curaj și o prospețime a gândirii. Este o ființă voluntară: „pe
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
la granița vulgarului și rudimentarului, ale unei soții trădate, Tessa, și să ne ofere încă o mostră a ceea ce lipsa unei educații îngrijite poate aduce. Femeile din păturile de jos nu au putut beneficia de instruire, dar sunt pitorești și admirabil caracterizate printrun limbaj neaoș. Fiammetta este conștientă de posibilitățile oarecum limitate ale femeilor vremii de a accede la tainele științei sau ale artei dezbaterii, de aceea își apostrofează suratele atunci când acestea se lansează într-o dispută pentru a stabili care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
își blamează soțul cu injurii și amenințări, are un limbaj neaoș, vulgar, presărat cu invective, este certăreață și vicleană, „o femeiușcă simplă, pe care fără îndoială numai iubirea a învățat-o să fie atâta de șmecheră” 217 . Lauretta dă o admirabilă definiție cuvântului de duh: „trebuie să muște pe ascultător cum mușcă o oaie și nu cum mușcă un câine; căci de-ar mușca astfel, cuvântul n ar mai fi cuvânt de duh, ci mojicie [...] Pe de altă parte însă e
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nouă „comedie”, nu una divină, ca cea a lui Dante, ci o alta, total mundană. 571 Decameronul și Povestirile din Canterbury pot fi supranumite o Commedia Umana 572 și această denumire li se potrivește, nu doar pentru că aceaste opere portretizează admirabil viața umană, dintr-o perspectivă mai mult comică decât gravă, serioasă, ci mai ales pentru că reprezintă o antiteză la capodopera dantescă, Commedia Divina. Marele poem și lucrările citate din secolul al XIV-lea se opun ca o mască și antimască
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
transformându se în simpli sclavi ai acestora. Preocupările scolastice ale autorului, din ultima sa perioadă de creație, se resimt în această lucrare. În prima parte a operei, unde relatează despre zeițele antice, apreciem felul în care autorul știe și reușește admirabil să îmbine diferite versiuni mitologice în legătură cu același personaj. Pentru Semiramis, Ceres, Minerva, Venus și altele, sunt meticulos ordonate diferite povestiri în care acestea apar, și care relatează despre originea sau realizările lor. Pentru Venus, de exemplu, preferă versiunea în care
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nveșmântat” 636 , un cavaler „desăvârșit/ De mândru la înfățișare -/ Rare-nsușiri părea că are -/ Voinic și tânăr foarte”637. 632 „Chaucer nu plânge dispariția acestei mari doamne în mod subiectiv, la persoana întâi, iar aceasta se datorează artei sale rafinate, admirabile. Se detașează complet, pentru a ne face să ne concentrăm asupra temei, care este, așa cum și trebuia, suferința amară a soțului văduvit, ce și-a pierdut dragostea tinereții și nu se poate gândi la nimic decât la grațioasa ei perfecțiune
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Lăsai și traiul slobod, când avere/ și trai bogat mi ai dat. Rogu-te mult/ 793 Ibidem. 794 Ibidem, p. 353. 795 Ibidem, p. 354. 796 Ibidem. 797 Ibidem, p. 356. 216 Urmează voii tale; eu te-ascult.”798 Deși admirabilă în acceptarea rolului de soție și de conștientizare permanentă a propriei origini, fără pretenții de parvenire sau de orgoliu nefiresc, Grizilda eșuează în a ne impresiona ca mamă, nu este deloc umană, nu putem fi de acord cu învoirea ei
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Il Filostrato. Rolul acordat destinului este primordial, zeița Fortuna guvernează totul și nimeni nu poate scăpa influenței ei pozitive sau nefaste.963 Întâlnirea lui Troilus cu Cresida este asemănătoare cu ceea ce regăsim în Vita Nuova, unde Dante reușește să surprindă admirabil impactul pe care l-a avut cunoașterea Beatricei. Cu toate acestea, Troil rămâne cel mai convențional personaj al poemului chaucerian, discursurile sale afectate, romantismul exacerbat al modului în care privește iubirea, idealismul exagerat al principiilor curtenești pe care le cultivă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
gol țintesc,/ Dosită cum stătea-n ungheru-i strâmt/ De lângă prag, mereu cu teama-n gând”968. Asemănător cu unele portrete din Prologul general, imaginea femeii cunoaște un anticlimax, unul dublu chiar.969 După ce a fost înzestrată cu toate acele atribute admirabile, specifice unei femei cu o inimă tandră, afectuoasă, simplul fapt că este văzută drept lipsită de curaj și instabilă emoțional, vine ca o explicație a deznodământului nefericit de mai târziu, pe care naratorul îl anticipă subtil sau pentru care ne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
în care se născuse, el purta numele acestei cetăți, și simțea că soarta sa era aceea de a rămâne fidel, de a apăra, chiar și cu prețul vieții, orașul. Percepută ca loialitate, această incapacitate de acțiune poate fi privită și admirabil, o dată îndrăgostit de Cresida, Troil nu se mai poate dezlipi de imaginea femeii adorate, până la moarte. Doar în tărâmul umbrelor devine capabil de mișcare și de putere decizională, înălțat fiind până la a opta sferă, de unde poate privi retrospectiv 984 Geoffrey
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
dezbateri, cu toate că un element al acestuia este imobil: rămâne mereu o prizonieră în propria poveste, pentru a fi condamnată de generații întregi de cititori și de ascultători. Autorul părăsește soarta ei pe seama imaginației noastre.” 986 Autorul englez balansează, în mod admirabil, elementele tragice cu cele comice. Ceea ce reușește, de asemenea remarcabil, este posibilitatea de a conferi personalitate personajului său feminin, îi acordă aceeași importanță ca și personajului masculin (aspect pe care nu îl regăseam la Boccaccio), o privește ca pe un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Dețin numeroase mărturii ale unor membri longevivi ai familiei mele și ale prietenilor lor ce atestă că pe vremea aceea plăcută zăbavă nu era numai cititul cărților, ci și jucarea lor. Am am fost întristat că doamna Ioana Pârvulescu, în admirabilele sale cărți despre secolul XIX și primele decenii din XX, nu a dat locul cuvenit jocurilor care marcau societatea. Dar literatura contemporanilor nu le-a putut ocoli! Făceau parte din viață. Pentru cititorii mai tineri, felul cum se jucau acestea
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Bietele animale n-au nici o vină pentru lipsa de talent și de gust a autorilor care i-au imortalizat fără a le conferi alura de personaje credibile. Scriitorii contemporani nu prea mai sunt dispuși să-i introducă în pagini pe admirabilii patrupezi. Traiul citadin i-a îndepărtat de animale. Există o excepție notabilă, o povestire a lui Răzvan Petrescu, dar poate vor mai fi și altele, necunoscute de autorul acestor rânduri. În timpul redactării articolului, am fost privit cu suspiciune de Dossia
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
acei ani foarte ispititori pentru a o fi făcut. În tinerețe lucrase în Canada la defrișarea lazurilor rămase după violentele despăduriri de la începutul veacului, iar la Pa ris, unde o vreme fusese restaurator, se ocupase cu sculptura în lemn. Un admirabil candelabru există și astăzi la biserica ortodoxă de acolo, ales prin concurs din mai multe. Artist oricum l‐ai fi privit și muncitor cum nu se mai poate, D.T. perpetua spiritul seriozității profesionale și cultul cărții la Casa Națională într
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
la Tipografia Nicolae Peiu - Bârlad, 1925. ...” Situat în mijlocul unei bogate regiuni, populată aproape exclusiv de români basarabieni, acest liceu va juca un rol din ce în ce mai mare la aducerea la viață a culturii române, a acestei populații care a rezistat în chip admirabil tendinței de rusificare...” - se spune în „cuvânt înainte”. Anuarul pe anul școlar 1920 - 1921 fusese tipărit la Tipografia Școala Românească din Câmpulung Bucovina, publicat de M. Baciu, director. * Anuarul (zis situație școlară a) Gimnaziului real din Bârlad pe 1898-1899. * Anuarul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și astăzi 269 „Bârladul odinioară și astăzi”„Tomul întâi al misceleneului „Bârladul odinioară și astăzi” le așteaptă pe celelalte trei , împreună patru scuturi de fier pentru o biruință de lumină. Patru scuturi săltate deasupra scepticismelor și a mâlului inerției de către admirabilul Romulus Boteanu, sinonim al energiilor bârladnicului de odinioară” - scrie C.D. Zeletin, medic și scriitor cu referire la volum ul I apărut în 1981. ... „Apărută sub egida Muzeului „Vasile Pârvan”, elaborată de un puternic colectiv, în frunte cu prozatorul și poetul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
C.D. Zeletin, medic și scriitor cu referire la volum ul I apărut în 1981. ... „Apărută sub egida Muzeului „Vasile Pârvan”, elaborată de un puternic colectiv, în frunte cu prozatorul și poetul Romulus Boteanu, animatorul entuziast al acestui colectiv, a reușit admirabil să prezinte o imag ine fidelă a ceea ce a reprezentat și ce reprezintă astăzi municipiu l Bârlad, sub cele mai variate aspecte: cultură, artă, poezie și proză, sculptură, pictură și economie” - susține ing. Gheorghe Alexa, profesor universitar dr. docent Iași
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]